 |
|
 |  |
| Arheologie | Arta cultura | Istorie | Personalitati | Stiinte politice |
Arta cultura
|
Qdidactic » istorie & biografii » arta cultura Identitate culturala si diferente interculturale |
Identitate culturala si diferente interculturale
Identitate culturala si diferente interculturale
1. Cultura si educatie
2. Intelegerea culturii - perspective interculturale
3. Relativismul cultural
4. Perspective de analiza si interpretare
1. Cultura si educatie
Ce se intelege prin cultura? Care sunt perspectivele de abordare a acestei realitati din prisma educatiei?
Vom trece in revista cateva dintre acceptiunile termenului de cultura, urmand a realiza apoi cateva analize privind intelegerea culturii si a relativismului cultural din perspectiva unei educatii flexibile, deschise spre contacte interculturale.
Cucos (2000) concepe cultura ca un liant, un factor comun care inlesneste consensul si intelegerea dintre oameni la scara mondiala. Cultura fiecarui popor reflecta manierele propri "de a gindi, a simti si de a crede, de a legifera, de a visa si de a actiona." (Rougemont, 1990), si tocmai de aceea o educatie pentru comunicarea interculturala trebuie sa vizeze o interactiune reala, un "dialog veritabil si un dialog organizat".
Care sunt perspectivele de definire a culturii? Trebuie mentionat ca ele difera in functie de perspectiva adoptata: istorica, antropologica, psihologica, sociologica, filosofica etc. Mai mult, exista definitii variate ale culturii, fiecare autor insistand pe elementele considerate importante din punctul sau de vedere.
Propunem, pentru inceput, enumerarea catorva definitii conscrate, pentru a continua apoi cu o definitie schematica la care sunteti invitati sa participati in construirea cunostintelor despre cultura.
Ladriere (1977, cf. Cucos 2000, p. 56) cosidera cultura un ansamblu format din: a) sisteme de reprezentari, b) sisteme normative, c) sisteme de expresii si d) sisteme de actiuni. Sistemele de reperezentari se refera la ansamblurile concepuale si simbolice prin care diferite comunitati interpreteaza realitatea si formuleaza noi cunostinte si tactici actionale. Sistemele normative se refera la valori, prin prisma carora sunt judecate actiunile si practicile curente. Sistemele de expresii vizeaza manifestarile materiale si simbolice emotional - artistice. Sistemele de actiuni se refera la maifestarile sociale prin care un grup se organizeaza pentru a-si organiza propriul destin.
Bennegadi (1986, cf. Cucos, p. 57) pune in evidenta patru trasaturi ale culturii: 1) furnizeaza raspunsuri pentru toate actiunile individului asupra problemelor lor, 2) ofera mijloace de interactiune cu mediul inconjurator, 3) aduce liniste individului si-l orienteaza intr-un ansamblu de traditii si 4) poate veni cu partea sa de influente amenintatoare care dau un aspect periculos mediului ambiant. Ultima caracteristica trebuie inteleasa astfel: o anumita fixatie culturala poate avea un efect negativ, prin stereotipiile si prejudecatile pe care aceasta le induce in zona unei alte culturi, sau a unui mediu intercultural spre exemplu. De exemplu, vom vedea in subcapitolul 4 cum se pot produce astfel de fenomene prin care pot sa apara atat tulburari de personalitate cat si fenomene colective negative.
Daca ne intrebam insa cum se transmite cultura, respectiv cum actioneaza educatia in transmiterea si constructia realitatii culturale, putem lua in discutie perspectiva lui Hall (1979 cf. Cucos, p. 57) care arata ca (1) cultura nu este inascuta, ci achizitionata, (2) diversele aspecte ale culturii constituie un sistem, (3) cultura este impartasita , ceea ce ii da o dimensiune colectiva.
Potrivit dictionarului de sociologie (Zamfir si Vlasecanu, coor. 1993 p.p.148-152) pentru a prezenta termenul de cultura, sunt preluate cateva din intelesurile cele mai uzuale "ansamblu complex al cunostintelor, credintelor religioase, al artei, moralei, obiceiurilor, si al tuturor celorlalte capacitati si obisnuite pe care le dobandeste omul ca membru al societatii", sau "modurile de viata ale unui popor, modurile de comunicare". Vom realiza o sinteza a acestor perspective, oferind studentilor un spatiu in care isi pot folosi experienta de zi cu zi in definirea componentelor culturii.
Cultura reprezinta o structura complexa, o matrice de elemente, un pattern (complex de caracteristici cristalizate intr-un anumit mod) care determina un specific aparte pe care un anumit grup (popor, natiune, organizatie, grup) le-au dobandit pe parcursul unui timp indelungat si care reflecta cunostintele, experientele, credintele, valorile, atitudinile, intelesurile, regulile, religia, notiunile de timp si spatiu, conceptia despre lume, viata, univers; obiectele materiale si manifestarile simbolice: arta, literatura, muzica, dansul etc.
Exercitiul 1: analizati unul dintre elementele culturii prezentate mai sus, incercand o definitie proprie, si o enumerare a catorva dintre caracteristicile acestuia, valabile pentru spatiul cultural romanesc sau cel european. Fiti creativi si gasiti exemple din viata de zi cu zi pentru a va sustine punctul de vedere.
Exemplu: Valorile reprezinta forma ideala (simbolica) a unor principii morale si sunt reflectate in credintele si atitudinile unui grup. Cateva dintre valori sunt libertatea, adevarul, dreptatea, binele social, frumosul etc. Societatea romaneasca, la fel ca cea europeana valorizeaza toate aceste elemente, desigur exista diferente determinate de gradul in care oamenii se supun acestor principii morale. Valorile democratiei se situeaza atat la nivel politic, al justitiei cat si social. Spre exemplu, ne putem intreba in ce masura "adevarul" reprezinta o valoare promovata la nivel social in Europa? Cati dintre romani ar pleda pentru adevar intr-o situatie anume? Spre exemplu, la intratea la un muzeu exista doua tarife: pretul intreg si reducerea pentru cei cu o legitimatie speciala sau a carnetului de student. Presupunem ca subiectii stiu ca nu vor fi controlati daca au sau nu o legitimatie care sa le permita un tarif redus. Ramane doar sa ceara tipul de bilet pe care considera ca sunt indreptatiti sa il ceara. Cati dintre ei vor fi onesti? Daca luam sensul invers, al celor care controleaza aceste legitimatii, putem imagina un altfel de experiment, si anume, ne putem intreba cati dintre cei care controleaza aceste legitimatii doresc sa le vada in mod expres, si cati au incredere in adevarul pe care semenii lor il indica. Ajungem la o alta valoare, si anume la incredere. Care sunt limitele increderii in societatea romaneasca? Stiati ca in societatile nordice (Scandinavia - Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda si Islanda) exista un mare credit care se acorda increderii, atat in societate cat si in cadrul organizational (increderea in subordonati).
Prin intermediul infulentelor educative de tip informal, non-formal si formal, cultura este transmisa generatiilor urmatoare. De modul in care societatea intelege sa ofere, prin educatie, o perspectiva coerenta si viabila asupra propriei culturi, si mai mult deschisa asupra lumii si mediului care ne inconjoara, depinde posibilitatea fiecaruia, ca individ, de a intelege, aprecia diversitatea si diferenta si de actiona conform principiilor interculturale.
2. Intelegerea culturii - perspective interculturale
Este extrem de important sa intelegem relatiile dintre ceea ce este definit drept "cultura", in mod abstract, si manifestarile concrete, respectiv valorile si comportamentele obiectivate in diferite contexte culturale. Desigur, pe langa valorile perene ale unei natiuni oglindite in creatiile intelectuale sau culturale - literatura, muzica, arta; exista o dimensiune concreta vizibila a culturii la care suntem atat martori cat si actori. Contextul vietii de zi cu zi, al activitatilor (munca, joaca, educatie, viata privata) si relatiilor interumane (plimbarea unei familii in parc, la cumparaturi, relatiile dintre generatii - parinti - copii - bunici etc), este singurul prin care putem descifra specificul existent intr-o anumita cultura.
Este important sa intelegem de ce intr-o anumita cultura, tot ceea ce spun si fac oamenii nu este arbitrar sau spontan (judecand la nivelul actiunilor generice), ci este determinat de valorile si credintele pe care acestia le au - transmise prin intermediul familiei, al educatiei, al influentelor sociale. Mai mult, prin cunoasterea pattern-urilor culturale (caracteristici cristalizate intr-un mod specific) pot fi realizate predictii cu privire la modul de comportamentul, reactiile unei persoane / grup cu anumite caracteristici culturale. Daca acceptam si faptul ca actiunile oamenilor sunt determinate de motive bine intemeiate, la care se adauga modul specific de a procesa informatiile potrivit acestor pattern-uri culturale, putem realiza predictii cu o mai mare precizie. Spre exemplu, cunoscand anumite caracteristici, precum si motivelele comportamentului unei persoane dintr-o alta cultura, vom fi deschisi, nu neaparat spre a le accepta nemijlocit sau valoriza pozitiv, ci tocmai pentru a nu ne arata surprinsi de ele. Putem considera ca acesta este de fapt, primul, si cel mai important pas spre interactiunea interculturala. Totusi, se impune precizarea urmatoare, si anume ca desi similari (cultural), oamenii sunt diferiti (individualitati), si mai mult, anumite caracteristici, cum ar fi varsta, sexul, nivelul social determina manifestari diferite.
Cultura poate fi comparata cu un aisberg (iceberg - ghetar). Exista o serie de aspecte vizibile, observabile (spre exemplu imbracamintea, formulele de salut), si altele, mai putin vizibile, care pot fi descifrate doar in cazul in care suntem familiari cu aseasta cultura (spre exemplu credintele, mentalitatile). La fel ca un ghetar, partea observabila este mult mai mica decat cea de sustinere (baza culturala) .
Exercitiul 2: In figura urmatoare, sunt prezentate cateva dintre caracteristicile culturii (vizibile respectiv ascunse). Pozitionati fiecare dintre acestea, indicand numerele corespunzatoare celor vizibile, respectiv, notati cele care au ramas sub linia de demarcatie. Discutati doua dintre ele, la alegere, si oferiti exemple care sa indice diferetele culturale.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
3. Relativismul cultural
|
Pentru a reliefa faptul ca nu exista culturi "mai bune" sau "mai putin bune", vom considera principiul teoretic al relativismului cultural, care are o puternica dimensiune practica si care vizeaza interpretarea culturilor lumii si a realtiilor dintre acestea. Astfel, este deosebit de relevanta judecarea valorilor in contextul si functionalitatea lor imanenta, si nu dupa criteriile altei culturi. Daca ne referim la obiceiurile, traditiile unor popoare, suntem de acord ca exista diferite contradictii si elemente bizare care pot fi considerate ciudatenii pentru cei care apartin altor culturi. Granita dintre "bine - rau", "civilizat - inapoiat " sau " traditional - modern" este dependenta de modul in care fiecare cutura si fiecare individ se raporteaza la normele universale, partial impartasite in comun. Este vorba de a accepta criteriul relativitatii avand la baza o deschidere, poate chiar si curiozitate, dar mai mult o toleranta care sa permita comunicarea interculturala.
Desigur, culturile nu sunt statice, ele se transforma, uneori devin "mai bogate" alteori, "mai sarace", acumuleaza sau pierd din valoare prin preluarea /acceptarea unor elemete ale altor culturi. Se vorbeste despre o "societate de consum" o sintagma preluata din cultura americana. Autorul american, George Ritzer extrem de critic in analiza degradarii culturii si a transformarilor valorilor pe care societatea moderna le promoveaza (eficienta, predictibilitate, control) a lansat in 1993 sintagma "McDonaldizaare" - "The McDonaldization of Society". Efectele negative din punct de vedere social sunt analizate ca elemente de dez-umanizare a relatiilor intrerumane, o degradare a culturilor traditionale. Este vorba de o cultura si societate in care totul trebuie sa fie rapid, asemeni masinilor care prepara initial consumatia de la "fast-food", asemeni celor care impersonal o pregatesc si o aseaza uniform, o servesc in restaurante uniformeExperienta umana se afla astfel intr-o colivie de fier.
O alta analiza pe care o propunem este cea a lui Kohls & Knigt (1994), care au realizat o lista de 13 caracteristici sau valori specifice care explica modul in care oamenii actioneaza. In principal, autorii amintiti au urmarit descrierea sistemului de valori american, insa plecand de la exemplul dat, putem realiza portretele ale altor culturi. La origini, este vorba de un studiu cultural, nu neaparat politic, de aceea datele trebuie interpretate ca atare. Aceste valori sau caracteristici trebuie tratate insa cu mare atentie , mai mult trebuie sa intelegem ca acestea nu sunt neaparat pozitive sau negative. Explicarea celor 13 valori poate aduce in discutie relativismul cultural; chiar daca sunteti de accord sau nu cu diferite perspective, putem accepta ca aceste caracteristici incita la discutii interesante. Pozitia prezentata mai jos este aceea a autorilor mentionati, importanta este o discutie constructiva in final.
- Control personal asupra mediului
Americanii nu cred in puterea destinului, si ii privesc pe cei care adopta acest mod ca fiind naivi, primitivi sau imaturi. In contextul societatii americane se cultiva o gandire pozitiva si se valorizeaza activismul tuturor indivizilor. Dimensiunea negativa sau "fatalista" asupra lumii este relationata cu atitudinea de a fi superstitios, lenes sau pur si simplu fara dorinta de a avea initiative. Fiecare este considerat ca un individ responsabil care trebuie sa preia controlul asupra propriului destin, oricare ar fi piedicile pe care mediul extern pe care le poate intalni si care l-ar putea afecta. Problemele pe care un individ le are nu sunt vazute ca fiind rezultatul lipsei de sansa, ci ca insuficienta de dorinta si incapacitate de a-si asuma responsabilitatea propriului destin.
- Schimbarea este valorizata pozitiv
Schimbarea este vazuta, in societatea americana, drept element pozitiv in mod indiscutabil, care induce dezvoltarea, progresul individual si social. In mod evident, exista culturi traditionale care considera schimbarea ca un element negativ, destructiv deoarece ele valorizeaza stabilitatea, traditia si mostenirea culturala. Toate aceste elemente sunt considerate insa prea putin importante pentru societetatea americana.
- Control asupra timpului
Timpul reprezinta, se pare, carcateristica cea mai importanta pentru americani. Este ceva care e strict; se pastreaza, se salveaza, se utilizeaza la maxim, se poate irosi, pierde, castiga, planifica.Americanii sunt cei mai exacti in materie de planificari, sunt chiar mai interesati de respectarea unui termen limita la o activitate decat de stabilirea unor relatii interpersonale pozitive pentru realizarea acelei activitati. Se pare ca vietile lor sunt controlate de masinaria mica pe care o poarta la inchetietura maiini; aceasta le opreste orice discutie in mod surprinzator si neasteptat pentru a face posibila inceperea unei activitati stabilite la timpul fixat initial. Aceasta filosofie se pare ca a indus o mare productivitate/ eficienta si acestea reprezinta valori extrem de pretuite in societatea americana.
- Egalitate, obiectivitate
Egalitatea este promvata in societatea americana plecand de la valorile religioase. Se promoveaza ideea ca toti oamenii sunt egali si trebuie sa aiba oportunitati de reusita egale. Clasele sociale sunt considerate fara bariere, teoretic nu se acorda importanta statusului si rolului social ci primeaza doar dorinta de egalizare a sanselor de acces, de reusita etc. Politica de deschidere fata de imigranti si lipsa de prejudecati fata de diferite culturi este idealul ce caracterizeaza societatea americana.
- Individualism / Independenta
Societatea americana, si implicit indivizii promoveaza individualismul atat in gandire cat si in actiune. Valorile si importanta propriei persoane se pare ca sunt mai importante decat binele colectiv. Ca o caracteristica specifica, in momentul in care se alatura unui alt grup, ei cred ca sunt speciali. In opinia lor insa chiar daca sunt inclinati sa se considere egali cu ceilati, se percep ca fiind, (ca natiune, cultura) doar putin diferiti (si mai buni) decat toti ceilalti. In mod curent, americanii nu se feresc sa-si exprime idenile si opiniile oriune si oricand.
- Initiativa personala
Se pare ca un element important pentru americani este reusita prin propriile puteri. Ceea ce este relevant, considera ei, chiar daca persoana face parte dintr-o familie bogata, este sublinierea reusitei personale prin efort propriu, si totul pe cai vizibile. Pentru a reliefa acest aspect, in limba engleza, intotdeauna exista extrem de frecvente si suficiente cuvinte compuse, prin adaugarea lui "self-" , in traducere partiala "auto-" : self-control, self-confident, self-cristism etc (auocontrol, incredere in propria persoana, auto-critica). Aceasta exprima intocmai centrarea pe sine si pe activismul propriu.
- Competitie
Societatea americana pleca de la premisa ca orice competitie favorizeaza obtinerea unor performante maximale atat din punct de vedere social cat si individual. Sistemul economic american bazat pe competitie a fost aplicat in toate zonele socialului: arta, educatie, medicina etc. O societate care promoveaza eficienta, dupa cum am vazut inainte, poate rezista doar prin competitie.
- Orientare spre viitor
Societatea americania valorizeaza cultura care insa este perceputa ca fiind intr-o continua transformare/ ajustare /schimbare. Viitorul este cel spre care privesc cu optimism. Pentru ei se pare ca trecutul nu are o valoare reprezentativa, si mai mult, se pare ca nu realizeaza nici faptul ca traiesc in prezent. Spre exemplu, o bucurie de moment nu este traita la maxim pentru ca se spera ca viitorul va aduce o bucurie mai mare. De accea traiesc foarte mult orientati spre viitor. Poate si datorita faptului ca americanii cred in posibilitatea de control asupra mediului si nu in puterea destinului, isi planifica intotdeauna proiecte pe termen scurt, si ajung sa realizeze in viitorul apropiat ceea ce isi propun, aceasta repetandu-se fara incetare.Bucuria reusitei este atat de normala incat trebuie sa planidfice o alta actiune, pentru a avea o alta reusita. Poate de accea americanii tind permanent spre realizarea unor obiective de viitor.
- Actiune/ Orientare spre munca
Se pare ca cel mai important sfat pe care il da un american este "fa ceva!". Poate, dar mai mult ca sigur, aceasta sintagma, pentru cei apartinand altor culturi reprezinta doar un indemn in situatiile de criza. Aceasta descrie insa stilul de viata american, unde a face ceva, orice actiune, activitate, este superioara inactivitatii. Rutina zilnica a unui american este extrem aglomerata, orientata spre actiune, chiar si relaxarea trebuie sa fie activa si sa respecte timpul alocat ei, pentru ca mai apoi fiecare sa poata sa-si reia activitatea planificata. Pentru multi non americani, aceasta ar reprezenta un non-sens, o atitudine care a dus la formarea unei clase denumita "workaholics" adica a obsesiei si dependentei de munca. Sunt persoane dependente de munca pe care o fac, uneori identificandu-se cu munca sau profesiunea lor si nu vad nici o problema in asta, mai mult lipsa de activitate le provoaca un sentiment de inutilitate.
- Relatii informale
Americanii sunt poate cei mai deschisi spre relatiile informale, chiar si in contextul muncii, pregerand o atmosfera destinsa. La fel, pentru ei tinuta nu este obligatoriu formala chiar la evenimente mondene: la teatru, concert se vor gasi cu siguranta persoane in blugi sau adidasi. Salutul este la fel, simplificat si uniform: Hi! - fiind utilizat in contexte diverse.
- Franchete, deschidere / Onestitate
Pentru multe culturi s-au dezvoltat strategii subtile, indirecte si cu un tipic sau ritual strict in relatie cu diferite probleme considerate sensibile, ca de exemplu transmiterea unor informatii neplacute. Americanii prefera insa o cale directa si poate chiar brutala, mai mult vor fi perfect onesisi vor spune tot ce gindesc, chiar daca trebuie sa evalueze negativ o persoana, spre exemplu. In cazul in care nu sunt tratati cu acceasi moneda vor spune ca persoana de fata fie nu este onesta, fie nu este sincera. Mai mult, in cazul in care au de transmis un mesaj, o fac direct, si in cazul in care un intermediar le transmite ceva considera fie ca persoana ii manipuleaza sau pur si simplu nu este de incredere.
- Orientare practica/ Eficienta
Americanii au o reputatie certa de a fi realisti, practici si eficienti. Se para ca orice considerent de natura practica este mai important decat orice altceva cand trebuie luata o decizie. Americanii sunt mandri sa afirme despre ei ca nu sunt oriebtati spre filosofie sau teorie. Chiar daca vor admite ca au o filosofie, aceasta ar fi pragmatismul - orientarea spre actiune, eficienta si practica.
- Materialism/ Achizitii
Strainii se pare ca ii considera pe americani mai materialisti decat se considera ei insisi. Pentru ei, obiectele materiale sunt beneficii naturale ale muncii lor, ele rezulta din munca serioasa si planificata cu rigoare. Pentru ei este normal ca oricine care se dedica muncii in felul in care o fac ei sa se bucure de acelesi beneficii si sa achizitioneze ceea ce considera ei important. In societatea americana se acorda o mare importanta obtinerii, mentinerii si protejarii obiectelor materiale pe care le-au dobandit, chiar mai mare decat promovarii si mentinerii unei relatii de prietenie sau a bucuriei de a petrece timpul cu prietenii. Deoarece ei valorizeaza noutatea si inovatia, vor dori in permanenta sa schimbe sau chiar sa arunce ceea ce au achizitionat pentru a intra in posesia unuui obiect mai bun, mai nou.
Exercitiul 3:
Decideti in mod independent unde se plaseaza propria voastra cultura. Apoi, impreuna cu un coleg comparati profilele si discutati urmatoarele aspecte:
1. In ce masura este posibila realizarea unei comparatii? Sunt aspecte diferite in profile?
2. Realizati o descriere similara a culturii din care veniti plecand fie de la elementele sugerate anterior, fie de la altele, pe care le considerati mai evidente si mai importante pentru societatea romaneasca.
3. Ce dimensiuni par sa fie in contrast cu valorile americane?
4. In cazul in care sesizati diferente majore, cum credeti ca acestea pot afecta comunicarea interculturala? Luati cel putin doua dimensiuni in analiza. Incercati sa realizati un sceanariu al comunicarii pe cele doua dimensiuni alese.
Contrastul valorilor culturale
|
|
|
|
|||||||||
|
Control personal peste mediu |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Soarta si destinul responsabile |
|
Schimbarea vazuta pozitiv |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Stabilitate/ Traditie |
|
Control asupra timpului |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Contacte intepresonale |
|
Egalitate, obiectivitate |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Ierarhie, rang, status |
|
Individualism / Independenta |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Bunastarea grupului/ Dependenta |
|
Initiativa personala |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Drept innascut/ mostenit |
|
Competitie |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cooperare |
|
Orientare spre viitor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Orientare spre trecut |
|
Actiune/ Orientare spre munca |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Orientare spre existenta/ vietuire |
|
Relatii informale |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Relatii formale |
|
Franchete, deschidere / Onestitate |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Atitudine indirecta / Orientare spre propria persoana |
|
Orientare practica/ Eficienta |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Idealism/ Teorie |
|
Materialism/ Achizitii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Spiritualism / Detasare |
Adaptat dupa L. R. Kohls & J. Knigt (1994) Developing Intercultural Awareness: A Cross-Cultural Training Handbook, Intercultural Press, London.
BIBLIOGRAFIE
Vasile cernat " psihologia stereotipurilor" (2005). Polirom .
Bulzan Carmen (2007), Sociologia educatiei contemporane, ed.
Universitaria, Craiova
Cucos, C. (2000), Educatia. Dimensiuni culturale si
interculturale, ed. Polirom, Iasi,
Hussar Elena, Aprodu Diana (coord) 2007, Scoala incluziva -
scoala europeana. Concepte, metode, practici, Editura Casei
Corpului Didactic, Bacau
Anul European al Dialogului Intercultural :
http://www.interculturaldialogue2008.eu
Institutul Intercultural Timisoara : http://www.intercultural.ro
IRSCA Gifted Education: http://www.supradotati.ro
| Contact |- ia legatura cu noi -| |  |
| Adauga document |- pune-ti documente online -| |  |
| Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| |  |
| Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |  |
 |
|||
|
|||
|
|||
Lucrari pe aceeasi tema | |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||