Madame Tussauds este
un muzeu de ceara din Londra, cu filiale in mai multe orase mari ale lumii. A fost infiintat de Marie
Tussaud, sculptorita in ceara. Initial, denumirea
muzeului se scria 'Madame Tussaud's', dar apostroful nu mai este utilizat.
Marie Tussaud, pe
numele ei adevarat, Anna Maria
Grosholtz (1761-1850), s-a nascut la Strasbourg in Franta. Mama sa
lucra ca menajera pentru Dr. Philippe
Curtius, un medic priceput la modelarea cerii. Acesta a invatat-o pe micuta arta de a modela ceara, in 1765,
Tussaud a facut o figurina de ceara care o reprezenta pe Marie-Jeanne du Barry, amanta lui Ludovic al XV-lea. Aceasta este cea
mai veche piesa expusa la muzeul din Londra. Prima expozitie a figurilor de ceara
ale lui Marie Tussaud a avut loc in 1770 si a atras un
public destul de mare. Expozitia s-a mutat la Palatul Regal de la Paris in 1776.
Prima figura de ceara a Mariei Tussaud a fost ce a lui
Voltaire, in 1777.
Alti oameni celebri pe care i-a sculptat la acel moment sunt Jean-Jacques Rousseau si Benjamin Franklin. In timpul Revolutiei Franceze ea a modelat multe dintre victimele
cunoscute. In memoriile sale, povesteste cum cauta printre cadavre
pentru a gasi capetele decapitate ale cetatenilor executati, dupa care modela
masti. Dupa moartea medicului in 1794, ea a mostenit colectia sa vasta de modele de ceara si-a petrecut urmatorii 33 ani
calatorind prin Europa. Casatoria cu Francois
Tussaud in 1795 i-a dat un nou nume de
scena - Madame Tussauds. In 1802, a plecat la Londra, si din cauza razboiului
franco-britanic, n-a putut sa se intoarca in Franta, asa ca a calatorit in
intreaga Mare Britanie si in Irlanda expunandu-si colectia. Pentru un timp, a fost gazduita de Teatrul Lyceum, iar din 1831 Tussaud a incheiat o
serie de contracte de inchiriere pe perioade scurte pe strada Baker, unde a fost si prima
ei locuinta permanenta in 1836.
Prin 1835 Marie s-a stabilit in Baker
Street, la Londra, si si-a deschis un muzeu. Una dintre principalele atractii
ale muzeului ei a fost la Camera
Ororilor. Aceasta parte a
expozitiei includea victime ale Revolutiei Franceze si figuri nou create ale
asasinilor si infractorilor. Numele este de multe ori
atribuit unui colaborator al revistei Punch in anul1845, dar Marie pare sa fi
fost ea insasi inventatoarea denumirii, folosind-o in publicitate inca din
1843.
Alti oameni celebri au fost adaugati la expozitie, inclusiv Horatio Nelson si Sir Walter Scott. Unele
dintre sculpturile facute de Marie Tussaud continua sa
existe si sunt inca expuse. Galeria initiala continea
aproximativ 400 de figuri diferite,
dar incendiul din 1925 si bombele germane din 1941 au distrus cele mai multe
dintre modelele mai vechi. Matritele au supravietuit (ceea ce a permis refacerea sculpturilor istorice) - si pot fi
admirate la muzeul. Alte chipuri din vremea lui Tussaud sunt Robespierre, George al III-lea si Benjamin Franklin. In
1842, ea si-a facut un autoportret, care este expus la
intrarea in muzeu. Marie Tussaud a murit in somn la 15 aprilie 1850.
Prin 1883 spatiul reastrans si cresterea costurilor de pe Baker Street l-au
fortat pe nepotul ei, Joseph Randall,
sa inaugureze locatia curenta a muzeului Tussauds, pe Marylebone Road. Noile galerii au
fost deschise pe 14 iulie 1884 si au fost un mare
succes. Cu toate acestea, costurile de constructie, care se incadreaza atat de
curand dupa procurarea a varului sau Louisa cota de jumatate in afaceri in
1881, a insemnat de afaceri a fost sub-finantate. In
februarie 1889, muzeul Tussauds a fost vandut unui grup de oameni de afaceri,
condusi de Edwin Iosia Poyser,
datorita faptului ca intretinerea si costurile cladirilor se ridicau la sume
prea mari si nu puteau fi acoperite. In iunie 1889, Edward White, un
artist concediat de noii patroni, s-a razbunat pe ei, punand o bomba la muzeu.
Muzeul figurilor de ceara ale lui Madame Tussauds a ajuns o atractie turistica
majora a Londrei, si a incorporat pana de curand, London Planetarium, in aripa sa vestica. Muzeul s-a extins si va continua sa se extinda
cu filiale in Amsterdam, Bangkok,
Berlin, Dubai, Las Vegas, New York, Hong Kong, Shanghai, Washington si
Hollywood. Figurile
de ceara expuse in zilele noastre la Muzeul Tussauds cuprind fete istorice si
regale, vedete de film, stele ale sportului, dar si criminali celebri. Desi
sunt cunoscute sub numele de "Madame Tussauds', muzeele sunt detinute de o
companie numita Merlin Entertainments, in urma achizitiei Grupului Tussauds in
mai 2007. In 2010, parteneriatul semnat intre Merlin Entertainments si Tatweer va
duce la deschiderea unui muzeu Madame Tussauds in Dubai.
Curiozitati
* Actorul indian Aamir Khan este singurul actor care a refuzat oferta
din partea muzeului Madame Tussauds.
* Avand 18 ani la momentul in care sculptura lui de ceara era modelata, Bill Kaulitz de la Tokio Hotel a
fost cea mai tanara persoana care a fost vreodata imortalizata intr-o statuie
de ceara la Madame Tussauds, pana cand Shiloh
Pitt (fiica cuplului Brad Pitt si Angelina Jolie), in varsta de
doua luni, i-a luat acest titlu.
Prezentare
Muzeul Madame Tussauds
Turistii ce aleg sa viziteze acest obiectiv turistic trebuie sa fie
pregatiti sa dea frau liber emotiilor si sa fie pregatiti sa intre in lumea
vedetelor si a personajelor celebre
Muzeul Madame Tussaud's este cel mai faimos muzeu al figurinelor din
lume, cel mai vechi, avand copii de ceara de la aproape toate celebritatile
secolului.
Blush de la Madame Tussauds este o atractie interactiva care duce vizitatorii
in spatele usilor inchise, chiar acolo unde vedetele serbeaza si se distreaza
pe cinste, iar pe vizitatori ii pune chiar in inima actiunii cu ajutorul unor
actori ce se straduiesc sa reproduca cat mai bine astfel de momente. Turistii
pot afla ultimile zvonuri si barfe din lumea mondena, pot sa-i sopteasca lui
J-Lo la ureche pentru a o face sa roseasca, iar fetele pot sa-l ciupeasca de
fund pe Brad Pitt.
Tot la Madame Tussauds turistii se pot bucura si de atractia numita The Spirit
of London (Spiritul Londrei), care-i poarta inapoi in timp spre vremurile
Londra de acum mai bine de 400 de ani. Aici pot experimenta si simti mirosul
orasului si confortul taxiurilor londoneze. De la marele incendiu si epidemia
de ciuma pana la Londra lui Chirstopher Wren si moda anilor 60, "Spiritul
Londrei" este o atractie extraordinara care va poarta prin istoria unuia dintre
cele mai marete orase ale lumii.
In camera groazei turistii cu inima tare pot trai senzatii tari. Coridoarele
confuze pline de cadavre atarnate de pereti si sunete morbide ii vor speria
pana si pe cei mai tari cu duhul.
Dadaismul
-a aparut in timpul
Primului Razboi Mondial.
Intelectualii, dezertorii, refugiatii politici, toti revoltatii
impotriva absurditatii acestui conflict, se reunesc in mod regulat in
jurul scriitorului romin Tristan Tzara,
organizatorul Cabaretului
"Voltaire", in Zürich.
Vrind sa raspunda absurdului
prin absurd, ei isi manifesta revolta mai curind prin provocare, decit
prin idei estetice.Curentul primeste o denumire aleasa
la intimplare dintr-un dictionar. Marcel Iancu va
scrie: "Ne-am pierdut increderea in cultura actuala. Tot ceea ce
este, la momentul actual, trebuie distrus, demolat. Trebuie sa reincepem
actul createi pornind de la o tabula rasa. La Cabaret Voltaire, noi
vrem sa zguduim ideile, opinia publica, educatia,
institutiile, muzeele, bunul simt asa cum este el definit la
momentul actual, pe scurt, tot ceea ce tine de vechea ordine."
Un articol publicat in 1918 a
fost primul manifest al grupul de artisti dadaisti care sustineau
ca toate convingerile morale, politice sі estetice au fost distruse
de razboi sі promovau
o abordare distructiva, ireverentioasa sі
eliberatoare a artei. Acuzau expresionistii de
"rezistenta sentimentala la trecerea timpului". Sansa sі nonsensul erau elemente de baza,
exprimind o noua constientizare a rolului subconstientului in
viata de zi cu zi. Refuzul teoretizarii coerente a artei ar fi condus la "tintuirea" acesteiea in
galeriile sі bibliotecile de arta, lipsind-o de
viata.
Prin aceste
manifestari sperau sa trezeasca
societatea din materialismul sі nationalismul ce dusesera
la carnagiul petrecut in Primul Razboi Mondial. Nu a fost doar o
miscare a artelor vizuale, ci sі una literara, grupuri de
adepti activind in Zürich, New York, Berlin sі Paris.
Jean Arp facea colaje in care lipea
hirtia oriunde se intimpla sa cada. Marcel Duchamp apelind la ready-made-obiecte industriale sau
casnice pe care le semna ca sі cum le-ar fi fabricat el-, respingea
munca manuala sі categoriile traditionale de arta.
Intentia lui era sa atraga atentia
oamenilor asupra faptului ca titlurile sі standardele conform carora
etichetam sі judecam operele decurg din arta sі
nu sunt definitorii. Kurt Schwitters isі "ansambla" lucrarile din resturi din
viata de zi cu zi- tichete de tramvai, timbre, hirtie de ambalaj. El
dezvolta o metoda (intitulata "Merz")de
a creea arta care sa fie libera de conventiile
sі normele impuse de societate sі traditii
artistice. Francis
Picabia colaboreaza cu Marcel
Duchamp.
Publica primul numar al propriului sau ziar de cultura pe
care il numeste '391', in acest ziar el publica
primele 'Picturi Mecanice'. Lucrarile sale sugereaza o lume care functioneaza automat, ca o masina, fara implicare emotionala.
Alti artistii ai perioadei Hannah Höch, Man Ray.
Dadaismul a facut loc suprarealismului la
mijlocul anilor 1920.
Suprarealismul
- curentul suprarealist a
fost fondat la Paris
de catre poetul André Breton,
continuind linia dadaismului de explorare a irationalului si
subversivului in arta. Suprarealismul a fost preocupat in mod explicit de spiritualism,
psihanaliza freudiana sі marxism
decit dadaismul. Preocupati cu creearea artei"automata", care irupe din subconstient, fara sa fie modelata
de ratiune, moralitate sau judecati
estetice.
Subconstientul era punctul central al
suprarealismului fiind vazut ca un
depozit urias plin cu o uluitoare creativitate reprimata. Influentati de lucrarile lui Sigmund Freud,
vedeau ratiunea ca pe o bariera in fata unui depozit de creativitate, asa ca au incercat
metode variate de deblocare a subconstientului. Suprarealismul
priveste naturalismul sі realismul ca fiind burgheze, sustinind
ca au confundat adevarul cu obiectele sі au privit
viata sі arta ca pe-o mobila veche urita
sі prafuita. Exporeaza imagistica viselor pe care Max Ernst
sі Salvador Dali au
introdus-o in tablourile lor cu toata minutiozitatea detaliilor a
pictorilor realisti. Picturile lui Miro
contin forme biomorfe care pot fi orice: ameobe, virusi sau frinturi
de gind raspindite prin spatiul sinapselor.
Max Ernst foloseste stilul
propriu naturalismului pentru reprezentari realiste a unor subiecte
fantastice, aproape de cosmar. In lucrarea Imbracamintea
miresei arhitectura clasica este decorul unei
scene tulburatoare, erotice, in care o femeie mascata, acoperita
cu o mantie, este condusa de un om-pasare catre un loc unde se
va casatori. Suprarealistii nu se fereau sa
redea impulsurile primitive, adesea sexuale sі agresive, ce stau
ascunse sub fatada vietii de zi cu zi.
Alberto Giacometti reprezinta in sculptura Femeie cu gitul taiat o femeie semanind cu o insecta. Tepii situati
de-o parte sі de alta sirei spinarii
sunt indiciile unei capacane, sugerind ca femeia e victima
sі agresor. Coloana este cabrata intr-o sugestie fie de moarte fie
de orgasm, juxtapunerea elementelor diferite evoca temerile sі fanteziile subconstientului,
atitudinea fata de femei fiind ambivalenta sі uneori
puternic negativa.
Alti artisti apartinind aceluiasi
curent Giorgio de Chirico, Frida Kahlo,
Paul Klee, Réne Magritte, André Masson, Joan Miro,Yves Tanguy.
Expresionismul abstract
In New York in anii de dupa
al Doilea Razboi Mondial artistii au dezvoltat