Opera lui Carlo Goldoni

Opera lui Carlo Goldoni

Inovator al comediei fixe, Carlo Goldoni, a scris 250 de texte, din care 148 sunt comedii(publicate atunci in 30 de volume,in 18 editii).

Surprinzator, el a inceput prin a scrie tragedii, librete de opera, piese istorice( Amalassunta; Rosmonda; Enrico,re di Sicilia; Belisario), dar maturitatea artistica si virtuozitatea dramatica le-a atins abia in comediile sale. Opera sa cuprinde comedii de intriga (Evantaiul; Cei doi gemeni venetieni; Sluga la doi stapani), comedii de moravuri(Tatal de familie, Cafeneaua,

Hangita, Casa noua, Femeile curioase, Galcevile din Chioggia)

Comedii de caracter(Mincinosul, Familia anticarului, Badaranii,

Ursuzul binefacator, Avarul fastuos).

In afara creatiei dramatice Carlo Goldoni are o vasta

Corespondenta( publicata in 1880) si Memorii( publicate in 1787).

Era inevitabil ca, intr-o opera atat de vasta, scrisa intr-un ritm incredibil, cu o febrilitate de invidiat, sa existe diferente valorice intre piese, insa valoarea fundamentala a comediilor se desprinde fara indoiala din liniile de forta ale acestora.

In piesa "Sluga la doi stapani"- Il servo di due padroni-, chiar

subiectul aminteste stilul Commediei dell'Arte; sunt folosite

aceleasi procedee: travestiul, repetitia, personajul Truffaldino,tipologia servitorului istet, inventiv, descurcaret. Se observa si deosebiri: personajele desi au aceleasi denumiri(Pantalone,Doctorul sau Truffaldino), sunt create cu multa grija ,pentru a se individualiza.Este una din cele mai bune piese ale lui Goldoni,una dintre cele mai jucate (imi amintesc evolutia extraordinara a lui Horatiu Malaele intr-un spectacol dupa "Sluga la doi stapini").

Comedia" Cafeneaua"  - La bottega del café- propune o situatie tipica, valabila chiar si in societatea moderna: mania jocurilor de noroc, a cartilor indeosebi,prin care oamenii cinstiti sunt ruinati de nobili sau pseudonobili, deveniti abili trisori.( din nou amintesc numele lui Horatiu Malaele si spectacolul de la teatrul Bulandra din Bucuresti -sala Izvor-, care s-a jucat cu succes ani de zile.)

In piesa "Galceviile din Chioggia "(1762) (Le baruffe chiozzotte) dramaturgul italian realizeaza o izbutita si fericita exprimare in care se imbina sinceritatea intentiei cu autenticitatea caracterelor, unde mediul si indivizii se contopesc intr-un tablou plin de viata.

In acesta piesa ne sunt prezentati "oamenil marii", adica viata unor pescari care triesc intr-un vechi orasel de pe Adriatica.

Chiar Goethe scria despre acesta piea"Strigatele raspicate ale

Oamenilor care se bucura sau se sfatuiesc, certurle lor, brus-

chetea, bonomia, veselia, manierele lor libere, totul este redat intr-un mod magistral". ( la fel de magistral a redat atmosfera ceruta de piesa regizorul Laur Oniga in "Galcevile . " de la teatrul din Targoviste, in urma cu doi ani).

Ce este cel mai interesant la piesa "Galcevile din Chioggia" este faptul ca piesa este scrisa in intregime in dialect, ceea ce intareste atmosfera din acel orasel, precum si felul de a fi al oamenilor de acolo.

In medie, o comedie in trei acte necesita o saptamana de lucru. Banchetul(Il Festino), care are cinci acte si este scris si in versuri, a fost scris in cinsprezece zile. De aceea cizelarea lipseste acestei creatii. Astfel situatiile sunt doar indicate, perso

najele, sunt uneori doar siluete, as putea spune ca se simte acesta tusa schematica si in "Flecarelile Femeilor".

Analiza: Tesuturile - tesutul epitelial, tesutul conjunctiv, tesutul nervos Eseu: Structura genomului la procariote

Carlo Goldoni scria asa de grabit, incat, nerevizuind ceea ce a scris, repeta uneori aceleasi scheme de actiuni sau replici.

Insa un aspect important este maniera curajoasa si plina de umor cu subintelesuri in care ridiculizeaza nobilii acelei vremi.

Doua exemple la indemana si indeajuns de graitoare ar fi: "Femeile cicalitoare"(Le femminine puntigliose), dar mai ales in "Hangita"(La locandiera), in care contele de Albafiorita, devenit conte datorita banilor sai, afiseaza o tendinta pentru risipa (caracteristica parvenitilor) ,se impauneaza cu averea sa ,care-i permite, crede el, satisfacerea tuturor dorintelor.

Prin parabola aventurii amoroase a Mirandolinei triumfa bunul simt popular ,concomitent cu maturizarea personalitatii feminine

care sfarseste prin a deveni dominanta. Intriga are aici o desfasurare tipica de comedie cu Masti, iar personajele sunt puternic caracterizate, dar reale si individuale. Colombina s-a transformat in hangita; casatoria reprezinta acum dobandirea unei pozitii si un liman.

Un interes deosebit prezinta unele aspecte mai putin cunoscute pana acum ,ale operei lui Goldoni,in care analiza sociala capata un releif special,si se inrudeste cu unele teme iluministe.

'Razboiul"(La guerra-1760), "Mosierul"(Il feudatario-1752),

"Iubitul militar"(L'amante militare-1751), "Mincinosul"(Il bugiardo-1753)nu se bazeaza pe resurse teatrale desavarsite,dar zugravesc medii sociale deosebit de semnificative,cu accente care oscileaza intre amaraciune si gluma,cu un realism bogat in amanunte inedite.

Si comedia populara,"plebeiana"cum s-a spus,"Piateta"

(Il Campiello-1756) are culoare locala,personaje-oameni simpli,

fiind impregnata de un spirit indraznet,democratic.Conflictele

nu se manifesta violent,ele exista insa si sunt hotaratoare,mai

ales pe plan interior,modul de a gandi si a simti al oamenilor influentat de multi factori se infrunta aici cu blandete,dar fara sa

poata sterge diferentele si stabili legaturi.

"Mania vilegiaturi"(Le manie della villeggiatura),"Aventurile vilegiaturii" (Le avventure della villeggiatura),"Intoarcerea din vilegiatura"(Il ritorno dalla villeggiatura)---1761 formeaza o

trilogie de invidiat in care demonstreaza o maturitate artistica

deosebita. Exista in aceasta trilogie, ca intotdeauna la Goldoni,

miscare, ritm, dar in plus o subtila observatie psihologica,o atmosfera creata de stari interioare dominate de sentimentul de iubire neimpartasit, care aduce o nota de patetism discret si dureros.

Cei ce urmand moda pleaca in vilegiatura, traiesc, sufera

, se amuza, iubesc, au intre ei relatii generatoare de erori.

Nu se poate face o trecere in revista a principalelor opere goldoniene fara a aduce in discutie una dintre capodoperele autorului si, de altfel, una din capodoperele genului care a facut furori in niste distributii extraordinare si in Romania: este vorba de "Badaranii"(1759).

Piesa "Badaranii" a aparut in anul 1759. "I rusteghi" urmeaza un filon creator cu totul specific operei in dialect a lui Goldoni, ale carei trasaturi raman net deosebite de productia italiana, nu numai sub aspect stilistic, ci si sub acela pur teatral. Carlo goldoni incearca in aceasta piesa sa surprinda viata burghezilor din acea vreme, naravurile lor ascunse, caracterele lor posace. Tipologiile sunt bine reliefate, cuprind o mare vioiciune psihologica, si imbina perfect laturile negative precum si cele generoase ale personajelor .

Goldoni are curajul de a aduce in aceeasi piesa patru barbati,

care au o latura comuna bine marcata: sunt patriarhali, ursuzi,

, morocanosi, mereu nemultumiti, numiti pe drept

badarani. Dar si intre aceste personaje masculine exista diferente

nuante, fiecare are caracterul sau inconfundabil, desi pana si dojana li se poate adresa in bloc, atat sunt de asemanatori in

comportare.

In Romania, Goldoni a putut fi cunoscut prin traducerile ce circulau cu circa 170 de ani in urma ,traduceri in greaca sau franceza.

Prima reprezentatie goldoniana in romaneste consemnata este a piesei "Vaduva isteata", ,jucata in 1836 in cadrul spectacolelor Filarmonicii.

In 1845 ,Teatrul National din Iasi prezinta comedia "Trifan camerierul la doi stapani".

In 1924 ,compania teatrala Bulandra-Manolescu-Storin reprezenta cu deosebit succes "Il servo di due padroni".

Prima scena a tarii,Teatrul National din Bucuresti,avea sa prezinte in anul 1940 piesa"Mincinosul",preluat in 1955 de catre teatrul C.Nottara.

Cu prilejul sarbatoriri a 250 de ani de la nasterea ilustrului comediograf italian,s-au publcat zeci de articole in presa romaneasca si in cea straina.Au avut loc reprezentatii

gldoniene incadrate de conferinte in principalele orase ale tarii,

sau la posturile romanesti de radio.

Teatrul National I.L.Caragiale a triumfat la Venetia, in cel mai

pur stil goldonian,cu spectacolul "Badaranii".