Literatura
O suma de cetateniO suma de cetateni din toate partile tarii se pling de sporirea darilor facute de noul recensamint fiscal si ne intreaba din ce cauza liberal-nationalii nostri, intre ale caror frumoase promisiuni la '76 era si "scutirea pungii contribuabililor", nu se multumesc cu cit au atins-o pina astazi in cei din urma patru ani si acum ii mai incarca sarcinile. Vom raspunde la aceasta intrebare in treacat, lasind deocamdata orice teorie economica si insirind numai citeva condeie din bugetul cheltuielilor statului. Am dori ca din locurile competente sa ni se rectifice socoteala de mai jos daca, din norocire, cum nu credem, va fi gresita. Iata dar, ca un fel de urmare la cele ce ziceam zilele trecute asupra cumulurilor patriotice, citeva siruri destul de clare, credem: D. general Slaniceanu (care, pe cit ne-aducem aminte, la 1876, cind a fost trei-patru zile la Livadia, a luat ca speze de calatorie oficiala suma de franci 10 000) a luat acum, mergind pentru o inspectie de citeva zile in Dobrogea, speze de calatorie . fr. D. Protopopescu de la visterie, pentru o plimbare in strainatate cu familia, sub pretextul ca merge sa studieze cum se inmagazineaza sarea, a luat ca speze de calatorie . D. dr. Cretulescu, ministru la Roma, aflator de vreo citeva luni in Bucuresti intru cautarea intereselor sale particulare, ia pe an D. C. Exarcu, ministru la Atena, asemenea ia pe an D. Dum. Bratianu, ministru la Constantinopol, tocmai cind e fiertul fierului in Orient, aflator in Pitesti la alegerile judetene, aflator de atuncea incoace la bai, ia pe an fr. 60 000 D. Campineanu, aflator acum in strainatate, guvernator al Bancii Nationale, care-si incepe operatiile peste citeva luni si care nu e inca instalata, a si inceput a lua pe an, pe linga locuinta, lemne, serviciu . . . . . . . fr. 36 000 D. Cantacuzino, ca director la Regia Monopolului de Tutunuri, ia pe an. . . . . . . . . . . . . . . ,, 24 000 si ca subguvernator la Banca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,, 24 000 D. Calenderoglu, director la Caile Ferate, in plimbare de la Berlin la Bucuresti, pe an . . . . . . . . ,, 48 000 D. advocat E. Statescu, in aceeasi calitate cu precedentul si lipsind din tara de citeva luni intru cautarea sanatatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .,, 36 000 D. Dimitrie Sturdza, comisar al guvernului pentru primirea cailor ferate, aflator astazi in strainatate tot intru cautarea sanatatii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,, 48 000 Deocamdata sa ne oprim aci cu statistica lucrativitatii patriotismului, pe care avem s-o continuam din cind in cind, pentru edificarea curiosilor cari se mira de sporirea darilor. Cum vedem, sub titlul de lefuri, diurne, speze de calatorii si misiuni, zece patrioti, numai zece (si sint multi!) inghit pe an pe putin aproape o jumatate de milion din casa statului. Cunoastem apoi patrioti, stilpi ai democratiei romane, cari iau 100 de franci diurna, sub titlul de misiuni ordinare si extraordinare, pentru a merge la vinatoare. Vom reveni asupra acestui obiect interesant pentru a dovedi cu bob numarat ca dintre membrii marelui partid liberal-national putini, foarte putini sint patrioti gratis. Apoi sa nu fie guvernul silit, pentru a sustine sentimentele patriotice ale partizanilor sai, pentru a le alimenta caldura sacra a marilor principii democratice, sa sporeasca sarcinile poporului suveran? Marile principii sint marfa de lux, care trebuie platita din greu, si obrazele subtiri se tin cu cheltuiala. [17 august 1880]
|