Budism
(din Buddha + suf. -ism
Budismul este o religie care isi face aparitia
in India antica din orizontul anului 528 i. H., o data cu intemeietorul
acesteia, Buddha (Siddhartha / Sakiyamuni - "Iluminatul Sihastru"), ce i-a
expus doctrina: (1) despre suferinta ca "sens al existentei", cauza fiind
"setea de viata", ducand la "sirul reincarnarilor", (2) despre cauzele
suferintei avandu-si sursa in existenta si in ignoranta, (3) despre
posibilitatea eliberarii prin suferinta si (4) despre calea de suprimare a
suferintei, sau "cararea cu opt raspantii", tinta fiind Nirvana, unde poate
ajunge orice om, numai prin "ajutoarele", prin "mijloacele" continute in sinea
fiecaruia, zeii neintinzandu-le vreo mana in aceasta directie, dovedindu-se
neputinciosi in acest sens, universul guvernat fiind doar de Suferinta si de
Extinctie: Nu exista decat Suferinta, /
nu exista cel care sufera, / nu exista agent, numai actul exista: / Nirvana
exista, nu si cel / sau aceea care il cauta. / Drumul exista, nu insa si cel /
sau cea care il strabate. («Visuddhi Magga, 16 - apud ECDrel, 69).
Buddha ("Iluminatul"), intemeietorul traditional al religiei
Budismului - religie al carui nume vine de la simbolu-i onomastic, nu de la
numele-i real, de Siddhartha - s-a nascut intr-un oras indian, Kapilavastu (cf. KD, 115),
de la poalele celui mai inalt masiv muntos din lume, Himalaya; cronologiile
plaseaza nasterea lui Buddha intre anii 624 si 448 i. H.; opinia stiintifica ii
fixeaza "viata terestra de opt decenii" pe segmentul temproal dintre anii 563
si 483 i. H. Suntem incredintati de Mircea Eliade si Ioan P. Culianu ca mama
lui Buddha «moare la cateva zile dupa nastere, dupa ce primise toate
prevestirile care anuntau nasterea unui copil miraculos; potrivit unor versiuni
docetiste privind nasterea lui Buddha, conceperea sa a fost imaculata si
nasterea virginala; corpul sau ar fi avut toate semnele care revelau un mare
rege al lumii; la saisprezece ai, Siddhartha se casatoreste cu doua printese si
duce o existenta fara griji in palatul parintesc; dar iesind de trei ori din
palat, el ia cunottinta de trei rele ineluctabile care afecteaza conditia
umana: batranetea, boala si moartea; iesind a patra oara, el gaseste solutia
acestor trei suferinte, contempland linistea si seninatatea unui ascet
cersetor; trezindu-se in miez de noapte, trupurile flasce ale concubinelor sale
adormite ii reveleaza inca o data caracterul efemer al lumii» (ECDrel, 66).
Legendele mai adauga ca Siddhartha (onomastic talmacindu-se in "cel ce si-a
atins tinta" - KD, 115) / (Buddha) paraseste palatul, se dedica ascezei, sub
numele de Gautama (de la numele neamului sau, Gotama, din care proveneau sefii
tribului Sakiya - ibid.);
la 35 de ani isi proclama propria-i doctrina, in predicile din localitatea
Benares (Brahmaputra); dupa opt decenii de trecere si petrecere prin Lumea Alba
a Indiei, se stinge din viata, in orizontul anului 483 i. H., urmandu-i in aura
religiei fondate de el, in fruntea comunitatii (samgha), Mahakasyapa, probabil
Ananda (discipolul ce a stat langa Buddha 25 de ani), Upali s. a.
