Nuvela realist-psihologica, opera scrisa de Ioan Slavici, relatia incipit - final

Nuvela realist-psihologica

Opera scrisa de Ioan Slavici

Relatia incipit - final

,,Moara cu noroc" , de Ioan Slavici

Ioan Slavici , precursor al lui Liviu Rebreanu , este un scriitor realist , cu o viziune deopotriva tragica si moralizatoare asupra lumii . Fin psiholog , a creat tipuri umane , transformand psiholo- gia ca stiinta in arta . A dus la apogeu nuvelista romaneasca . Spatiile predilecte ale scrierilor sale sunt satul si targul ardelenesc aflate in goana de inavutire . Se impune si un cod al familiei , iar Slavici descopera drame nebanuite provocate de intrusii in acest univers .

In nuvela realist-psihologica ,,Moara cu noroc" , aparuta in volumul de debut ,,Novele din popor" , el valorifica artistic-moralizator zicala ,,Banul este ochiul dracului" . Protagonistul Ghita incheie un pact faustic prin complicitatea cu Lica Samadaul , maleficul sef al porcarilor .

Proza realista cere perspectiva narativa ,,dindarat" , focalizare zero . Ea presupune un narator omniscient si omniprezent , care stie totul despre personaje si le conduce obiectiv . Naratiunea la persoana a treia , precum si reperele spatio-temporale clar precizate intretin iluzia realitatii .

Actiunea se desfasoara linear , prin inlantuirea secventelor narative din cele 17 capitole . Sunt prezente si pauze descriptive , prin descrierea salbaticiei in care domneste teroarea . In expozitie , descrierea drumului este realizata in maniera realista , prin tehnica detaliului semnificativ . Faptele se petrec in apropiere de Ineu , in pustietate , la o rascruce de drumuri , la hanul si carciuma numite ,,Moara cu noroc" , intre doua repere temporale cu valoare religioasa : de la Sfantul Gheorghe pana la Paste .

Tema acestei nuvele o reprezinta efectele nefaste si dezumanizante provocate de patima inavu-tirii , in contextul societatii ardelenesti de la sfarsitul secolului al XIX-lea . Ea se desprinde inca din titlul cu substrat ironic , in contradictie cu destinul personajelor . ,,Moara cu noroc" este un spatiu cu ghinion , strajuit si de cele cinci cruci , doua de piatra si trei de lemn . Aici se petrec eve- nimente tragice , pentru ca in padurile intinse sunt ascunsi cei certati cu legea . Usurinta castigu-rilor ascunde abateri etice grave : nelegiuirea si crima .

Incipitul este o formula memorabila care deschide o opera literara si se rasfrange asupra continutului . Este unul reflexiv-anticipativ , intrucat contine o reflectie cu valoare anticipativa privind destinul eroului . Nuvela debuteaza prin cuvintele premonitorii ale soacrei lui Ghita . Prin glasul ei vorbeste o vorbeste o intreaga comunitate rurala , aparatoare a valorilor si a legilor nes- crise . Intelepciunea populara asociaza saracia cu fericirea si isi avertizeaza ginerele : ,, Omul sa fie multumit cu saracia lui" , caci ,,linistea colibei" ii aduce fericirea . Ghita ii raspunde autoritar , ca un cap al familiei ce se afla . Stie ca meseria de cizmar este lipsita de orice perspectiva .

Finalul tragic sta tot sub semnul moralei si se afla in relatie de simetrie cu incipitul , prin cuvintele batranei . Ea conchide ca orice abatere este sanctionata si ca destinul este implacabil : ,,asa le-a fost data." Simetria incipitului cu finalul se realizeaza si prin descrierea drumului , ca simbol al vietii care continua si dupa tragedie .

Conflictul este complex : social , moral si psihologic . Ca in orice nuvela , specie epica de intindere medie , este urmarit un singur fir narativ : dezumanizarea treptata a lui Ghita , stapanit de patima inavutirii . Accentul cade pe conturarea acestui personaj , cel mai complex din nuvelistica lui Slavici . Hangiul este sfasiat launtric intre doua extreme : intre cumintenie , fondul sau sufletesc cinstit si viciu . Ghita este un personaj tragic , mobil ca si sotia sa , Ana cea ,,mult prea tanara" , ,,mult prea cuminte" , fiindca isi schimba caracterul de-a lungul actiunii . Conflic- tul exterior cu demonicul sef al porcarilor il amplifica pe cel interior . Lica sfideaza legile morale

si sociale . Talhar si asasin ,ii impinge pe cei doi soti pe panta desfraului si a pierzaniei .

Ghita este construit prin modalitati de caracterizare specifice prozei psihologice : scene dialo-gate , autoanaliza , monologul adresat si interior , notatia mimicii , a gesturilor . Limbajul regio-nal , ardelenesc , se imbina cu oralitatea limbajului popular . Initial , este un cizmar sarac , dar cinstit si harnic . Este responsabil de bunastarea familiei si vrea sa-si depaseasca umilitoarea conditie . De aceea , ia in arenda hanul si carciuma ,,Moara cu noroc". Prin munca, ridica locul din ruina , castiga respectul oamenilor si familia prospera . Ana este pentru el nu doar o femeie foarte frumoasa , ci si un partener de dialog .

Armonia cuplului se destrama odata cu sosirea la han a maleficului Lica . Bun cunoscator al firii umane , descopera patima hangiului pentru bani si i-o alimenteaza . Intuieste in barbatul ,,inalt si spatos" un adversar puternic . Pentru a-l face sa se teama , il ia partas la faradelegile sale: la furtul porcilor , la jefuirea arendasului , la uciderea unei femei si a copilului ei . Desi avea perspectiva aliantei cu jandarmul Pintea , Ghita refuza si crede ca il poate infrunta pe Lica : isi cumpara doi caini , doua pistoale , isi mai ia o sluga . Zadarnic .

Protagonistul se dezumanizeaza treptat . Isi impinge sotia in bratele samadaului , se interio-zeaza si devine brutal . Intre soti nu mai exista o comunicare autentica . Rusinea de a-l vedea judecat si inchis o face pe Ana sa-l considere ,,o muiere in haine de barbat" . Pierde respectul oamenilor . Stie ca greseste , dar nu face nimic pentru a indrepta situatia . Patima inavutirii ii cere sa mai stea doi ani , sa faca bani pentru a-si deschide un atelier cu zece calfe . Este constient ca totul depinde de porcarul ,, cu mustata lunga , cu ochii mici si verzi" . Acesta este stapanul locuri-lor si manifesta asupra tuturor o fascinatie diabolica .

Dorinta de razbunare il indeamna la un joc dublu : se aliaza cu Pintea si isi foloseste sotia drept momeala . O ucide in noaptea ploioasa de Paste , fiind si el ucis , iar carciuma incendiata . Pentru a nu cadea in mainile fostului tovaras , Lica isi zdrobeste capul de un pom .

In concluzie , afirm ca ,,Moara cu noroc" este o nuvela realist-psihologica prin natura conflictului care dezvaluie psihologii complexe . Incipitul si finalul sunt in relatie de simetrie prin cuvintele premonitorii ale batranei , simbol al intelepciunii populare . Slavici a creat oameni si viata , transformand psihologia in arta .