Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie Gradinita Literatura Matematica Literatura Qdidactic » didactica & scoala » literatura Caracterizarea lui Ion Caracterizarea lui Ion Caracterizarea lui Ion Personaj de prim plan al romanului, Ion, concentreaza tragica istorie a taranului roman din Transilvania primilor decenii ale secolului nostru. Conceput la dimensiuni monumentale "poate mai mare ca natura" dupa aprecierea lui E. Lovinescu, "Ion" intruneste atributele care tin si de un personaj clasic si de unul romantic. El trebuie privit ca un personaj clasic in sensul ca trasatura dominanta - dragostea pentru pamant - le domina pe toate celelalte. El poate fi privit ca un erou romantic prin unele insusiri exceptionale ca de ex.: este foarte harnic, foarte viclean dar si pentru faptul ca are mari pasiuni (iubeste cu patima pamantul si pe Florica). Este un personaj de o deosebita complexitate alcatuit din lumini si umbre. De la inceputul romanului intr-o scena foarte bine aleasa de scriitor, la hora cand este prezenta toata suflarea satului, isi face aparitia fiul lui Alexandru Pop Glanetasu, urmarind-o pe Ana cu ceva straniu in privire, parca nedumerire si un viclesug neprefacut in timp ce alaturi ii rasare mai frumoasa ca oricand Florica, fata vaduvei lui Maxim Oprea. Constient ca Ana nu-i fusese draga, flacaul poarta in suflet chipul cald, ademenitor al Floricai, fata saraca in vreme ce "Ana avea locuri si case si vite multe". De la inceput banuim conflictul "iute si harnic a ma-sa harnic chipes, voinic", dar sarac Ion simte dureros prapastia dintre sine si bogatasii satului: de felul lui Vasile Baciu, iar cuvintele jignitoare cu care acesta i-se adreseaza "flandura, tarantoc, hot, tilhar" au efectul plesnitului de bici si flacaul nu suporta ocara. Ion se sfisie de la inceput intre doua linii de forta, glasul pamantului si glasul iubirii si cade victima lacomiei de pamant. Fiinta lui era mistuita de "dorul de a avea pamant mult, cat mai mult" si autorul sublinieaza legatura lui cu pamintul "iubirea pamintului l-a stapinit de mic copil de pe atunci pamintul i-a fost mai drag ca o mama". Constrins de realitate, tenace, hotarit, cu o vointa nasealnica, temperament stapinit de instincte primare, perseverent in atingerea scopului urmarit, viclean, Ion isi urzeste cu perspicacitate un plan pentru aplicarea caruia are insa nevoie de o verifiacare. Titu Herdelea ii arunca spontan solutia fara sa gindeasca la consecinte, solutie pe care Ion o intrezarise de mult: " - Daca nu vrea el sa ti-o dea de buna voie, trebuie sa-l silesti ! ". Rebreanu isi urmareste personajul in diverse ipostaze dintre care se detaseaza doua: dinaintea si dupa intrarea lui Ion in posesia paminturilor mult visate. Pentru prima ipostaza semnificativ este citatul: "Glasul pamintului patrundea navalnic in sufletul flacaului, ca o chemare, coplesindu-l. Se simtea mic si slab cit un vierme pe care il calci in picioare, sau ca o frunza pe care vintul o viltoreste cum ii place. Suspina prelung, umilit si infricosat in fata uriasului: - Cit pamint, Doamne ! ". Pentru a doua ipostaza Ion "se vedea acum mare si puternic ca un urias din basme care a biruit in lupte grele o ceata de balauri ingrozitori". Destinul eroului trebuie raportat la momentul social economic in care traieste. In aceasta societate de bogati si saraci oamenii sint considerati oameni dupa greutatea sacului cu bani sau dupa numarul de pogoane, nu dupa calitati si virtuti. George Calinescu spune ca "in planul creatiei Ion e o bruta, a batjocorit o fata, i-a luat averea, a impins-o la spinzuratoare si a ramas in cele din urma cu pamint". Insusindu-si pamintul pe cai necinstite, tulburind linistea unui camin in numele glasului iubirii, Ion nu putea sa supravietuiasca. Sfirsitul lui perfect motivat moral si estetic nu putea fi altul decit cel imaginat de autor. Prin romanul "Ion", Rebreanu demonstreaza ca pentru el "arta" inseamna creatie de oameni si de viata.

Lucrare: Sunetul - caracteristici Lucrare: Ereditatea si variabilitatea organismelor

Zvarcolirea

Naratorul arata ca familia lui Ion a ajuns saraca din cauza tatalui, Alexandru Pop Glanetasu, pentru ca 'Ii cam placuse batranului rachiul, iar munca nu prea il indemnase'. pierzand astfel o zestre frumoasa, a mamei. Ion 'Era iute si harnic, ca ma- sa.Unde punea el mana, punea si Dumnezeu mila iar pamantul ii era drag ca ochii din cap.' Despre Vasile Baciu afirma ca fusese fecior sarac: 'Parintii nu i-au dat decat sufletul dintr-insul. S-a insurat cu o fata bogata si urata . dar a iubit-o ca ochii din cap, caci ca intruchipa pamanturile, casa, vitele, toata averea care-1 ridicase deasupra oamenilor.' Iar despre Titu Herdelea care nu terminase studiile liceale sub pretextul persecutarii lui de catre profesori, ca ii placea sa citeasca si sa scrie versuri crezand in talentul sau poetic. In privinta conflictului dintre Ion si George, familia Herdelea ia apararea vecinului lor, Ion, pe care invatatorul il premiase ca elev al sau pentru' inteligenta, pe cand preotul satului, parintele Belciug ia apararea lui George.' Apararea lui Ion dc catre familia Herdelea. i se parca preotului o jignire personala. De altfel, din ziua cand a intrat invatatonil in sat, a cam simtit el ca umbla sa-i sape si sa-i stirbeasca autoritatea.'

Iubirea

In biserica, dupa slujba, Ion este certat de catre preot, acesta 'numindu-1 capul tuturor relelor din sat'. Familia Herdelea este nelinistita ca urmare a starii de tensiune dintre ea si slujitorul bisericii, de situatia_casei, construita pe un lot al bisericii fagaduit de preot dar nedonat cu acte. Laura este curtata de studentul la teologie George Pintea, dar ea inclina mai mult catre stunentul la medicina Aurel Ungureanu, ce isi manifesta si el inclinatia sentimentala catre ea , deoarece conditia sociala de medic I se pare fetei superioara comparativ cu cea de preot. In timp ce parintii ei opteaza pentru teoiog,ca urmare a faptului ca, intr-o scrisoare pe care le-o adresase, acesta afirma ca nu pretinde zestre, problemele materiale fiindu-I 'cu totul straine si indiferente'.Atunci cand discuta cu Aurel Ungureanu despre cerea in casatorie facuta de Pintea, Ungureanu o sfatuieste pe Laura sa accepte, ceea ce ea va face, Ion revine le vechea lui iubire, Florica, cu care nu vrea sa se casatoreasca insa deoarece 'toata zestrea ei e un purcel jigarit si cateva bulendre vechi'.Intr-o discutie cu Titu Herdelea, acesta ii sugereaza lui Ion sa incerce sa il oblige pe Vasile Baciu sa il accepte ca ginere, iar flacaul se hotaraste sa tina cont de sfatul pe care-1 primise de la fiul invatatorului.

Noaptea

In timp ce isi ara pamantul, Ion a trecut cu trei brazde in pamantul vecinului sau, Simion Lungu, insusindu-si astfel fraudulos acea parte. Drept urmare, esta dat in judecata dc pagubas, dar cei doi se impaca la tribunal. Prezent ca martor, preotul Belciug intervine, acuzandu-I pe parat de comportament agresiv in sat, si, in urma interventiei,Ion este condamnat la doua saptamani de inchisoare. La rugamintea celui pedepsit, Herdelea redacteaza, in numele acestuia, o reclamatie catre ministrul justitiei, in care afirma ca 'judecatorul si preotul se intovarasesc pentru a napaslui pe un biet taran nevinovat.' Titu Herdelea devine amantul Rozei Lang, sotia invatatorului din satul invecinat, Jidovita. Urmand sugestiile lui Titu, Ion revine la Ana, pe care o lasa insarcinata in timpul unei nopti dc dragoste, cand tatal ci era prea beat ca sa-si dea seama ce se intampla langa el. 'Sufletul Anei se scalda intr-o bucurie nemarginita' caracterizeaza naratorul starea psihica a personajului de dupa reinceperea legaturii erotice cu Ion. George, care viziteaza insistent familia Baciu, in ideea casatoriei cu Ana, renunta, dupa ce il vede in acea noapte pe Ion iesind din casa lui Vasile Baciu.

Rusinea

Are loc logodna dintre Laura si George Pintea, in timpul careia teologul vorbeste despre misiunea sa viitoare intr-un sat de  romani maghiarizati, sarcina ce 'n-ar fi indraznit sa si-o ia fara o tovarasa de viata ca Laura' afirma el. Tatal lui Pintea, cand invatatorul ii spune ' ca Laura n-are zestre, dar in schimb are inima.' nu se arata prea incantat de situatie, fara a se opune casatoriei. Dandu-si seama de faptul ca Ana este insarcinata cu Ion, tatal ei o bate salbatic: 'porni sa-i care pumni in cap, jn coaste.in burta, cu o iuteala fulgeratoare, gafaind si mugind' Cu toata suferinta ei fizica si psihica, Ana traieste puternic bucuria sarcinei, atunci cand simte in pantece 'cate o usoara zvacni.e.' Este trimisa de Vasile Baciu la Ion, sa resolve problema casatoriei, dar Ion o priveste cu indiferenta, pretinzand o intrevedere cu tatal ei, pentru 'tocmeala' si 'invoiala' asupra zestrei, ^a urmare a atitudinii lui Ion, Vasile Baciu continua sa o bata, iar 'fata se jigari ca o scoaba de atatea batai. incat abia se mai jinea pe picioare.'

Nunta

Angajat ca ajutor de notar in Gargalau, sat cu populatie romaneasca si maghiara relativ apropiat de Pripas, Titu Herdelea xmstata diferenta dintre nivelul de viata al celor doua etnii, saracia romanilor.Si considera ca populatia maghiara este in rapoii :u cea romaneasca si in ciuda diferentei de nivel economic, ca 'O cetate incercuita de o ostire desculta'. In urma interventiei preotului Belciug, Vasile Baciu si familia lui Ion incep discutiile asupra casatoriei, in timpul carora tatal Anei promite ca v Lrece, dupa casatorie, intreaga lui avereiv>

Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -|

Literatura

Carti Gramatica Poezii

Referate pe aceeasi tema Simbolism - curentul literar considerat intre cele mai mari revolutii estetico-literare Ancheta, ca specie publicistica de teren Modernism si simbolism (dupa E. Lovinescu) Comicul - atitudinile esentiale ale spiritului uman in fata vietii si a artei Rolul stilistic al slavismelor in limba romana contemporana ION - argumentare pentru incafrarea in specie cu trasaturile specifice, caracterizare Floare albastra, mihai Eminescu - comentariu literar Andrei Muresanu - viata si biogragia lui Andrei Muresanu Mesianism - atitudinea profetica a unui poet / artist in implinirea nobilei sale misiuni literare Test de evaluare initiala la limba si literatura romana - CLASA a II-a B

Ramai informat Informatia de care ai nevoie Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu. Contribuie si tu! Adauga online documentul tau.