Liviu Rebreanu pe drumul vietii

Liviu Rebreanu pe drumul vietii

Liviu Rebreanu s-a nascut la pe 27 noiembrie 1885 in satul Tarlisiua, judetul Bistrita-Nasaud, fiind primul din cei 14 copii ai invatatorului Vasile Rebreanu si ai Ludovicai.

In toamna anului 1891 incepe scoala elementara la Maieru, in clasa tatalui sau, mutat in aceasta comuna, impreuna cu intreaga familie.

Intre anii 1891-1900 se inscrie la Gimnaziul graniceresc din Nasaud unde urmeaza primele doua clase. Se transfera la Liceul german din Bistrita, unde va termina inca trei clase.

Urmeaza cursurile Scolii de honvezi din Sopron, localitate situata in nord-vestul Ungariei in anul 1903.

In 1904 urmeaza cursurile Academiei militare din Budapesta. Compune numeroase piese, pe care le ofera spre reprezentare a teatrelor budapestene, fara succes. Pe 1 septembrie 1906 observa Academia militara si e promovat sublocotenent este repartizat la Regimentul 2 Honvezi din Gyula, localitate situata pe Tisa, in sud-estul Ungariei. In garnizoana continua sa scrie un manuscris datat in 6 februarie 1907.

Pe 12 februarie 1908 demisioneaza din armata si revine in Prislop cu gandul de a se dedica scrisului. Citeste mult din operele scriitorilor romani. Nevoit sa-si castige existenta, indeplineste diverse functi administrative. Trimite revistelor cateva incercari literare in limba romana.

Pe 1 noiembrie in revista Luceafarul din Sibiu apare schita Codrea. Intre 15 decembrie si 21 februarie incearca sa talmaceasca romanul Razboi si pace de la Lev Tolstoi, folosindu-se de o vresiune germana. Pentru scurt timp este functionar din Vararea.

Apare in anul 1909 in revista Luceafarul nuvela Rafuiala. Intre 12 si 14 octombrie participa la serbarile Astrei de la Sibiu, in calitate de trimis al unui ziar din Bistrita. Aici cunoaste scriitori din vechiul regat, cu ajutorul carora trece granita, peste Carpati. Pe 25 octombrie la Bucuresti apare nuvela Volbura dragostei in revista Convorbiri critice condusa de Mihail Dragomirescu.

In anul 1910 familia scriitorului se muta la Nasaud. La cererea guvernului austro-ungar, e arestat si depus la inchisoarea Vacaresti, apoi axtradat si intemeiat la Gyula. Este eliberat la inceputul lunii august, cand revine in Bucuresti. In aceeasi perioada scrie nuvelele sale din mediul lumpenului: Culcusului si Golani. Prima se tipareste la 25 mai 1910 in Convorbiri critice, iar a doua dupa revenirea in Bucuresti. In paginile aceleasi reviste, sunt consemnate date sumare referitoare la romanul Zestrea (viitorul Ion). Se casatoreste cu actrita Fanny Radulescu. Pe 15 septembrie impreuna cu Mihail Sorbu, cumnatul sau, ingrijeste revista Scena.

Revine in Bucuresti in anul 1912 unde colaboreaza cu mai multe reviste, in urmatorul an incearca o prima redactare a romanului Zestrea (Ion); dupa trei luni abandoneaza aceasta inteprindere. Concepe ideea unei piese de teatru Rascoala (drama in patru acte).

In anul 1914 pe data de 28 iulie incepe primul razboi mondial, trei frati mai mici pleaca pe front, in armata austro-ungara.

Moare tatal scriitorului; Ludovica Rebreanu, impreuna cu fiicele nemaritate si cu fii mai mici, se muta la Beclean. Imprejurarea mortii tatalui va fi evocata de scriitor in nuvela Dincolo. Este ales secretar al S.S.R. In urmatorul an colaboreza la Universul literar cu cronici dramatice, de asemenea cu traduceri din nuvelistica lui Cehov, pe care le va tipari ulterior in volumul Gura femeii.

In anul 1916 debuteaza editorial in Bucuresti cu Golanii, o reeditare imbunatatita a volumului Framantari, la crea se aduna printre altele si nuvela Hora Mortii. Volumul e prefatat de Mihail Dragomirescu.

Incepe sa scrie efectiv la Ion. Iata cum caracterizeaza N.Gheran aceasta etapa din viata scriitorului: Activitatea lui Rebrenu intre 1914 si 1916 demonstreaza ca scriitorul era la capatul unei Indelungate ucenicii in care le incercase pe toat. In timp ce acumulase o vata si profunda cultura, fusese ofiter intr-o armata straina, apoi lucrase intr-un notariat s-a refugiat in Romania dinainte de reintegrare, si-a incercat condeiul scriind un numar de povestiri, a facut gazetarie si in cadrul ei cronica teatrala si literara.

Toate acestea reprezentau un urias tezaur de experienta umana si artistica, inceputul adevaratei sale maturitati.

Romania intra in razboi. Cererea scriitorului de a pleca voluntar pe front in armata romana este respinsa.

In anul 1917 termina prima versiune a romanului Ion. Fratele sau Emil, aflat pe front, este executat prin spanzurare, de catre autoritatile austro-ungare. Impreuna cu sotia sa, Liviu Rebreanu va vizita, in vara anului 1919, locurile unde s-a consumat tragedia, ce va constitui un punct de plecare pentru romanul Padurea spanzuratilor.

Analiza: Tesuturile - tesutul epitelial, tesutul conjunctiv, tesutul nervos Eseu: Structura genomului la procariote

In anul 1918 este perchizitionat, de catre armata germana, anchetat si arestat. Reuseste sa fuga de sub escorta si sa se ascunda pe la prieteni in Bucuresti, apoi trece frontul, refugiindu-se la Iasi. In capitala Moldovei este inconjurat de neancredere. Pe 6 octombrie incepe lucrul la un nou roman, Sarpele, care ulterior va sta la baza romanului Adam si Eva. Pe 11 octombrie se incheie pacea de la Buftea, in decembrie incepe sa scrie Calvarul, confesiune literaturizata. Pe 1 decembrie este Marea Unire a romanilor.

In februarie 1919 incepe lucrul la romanul Padurea spanzuratilor, reluand problematica din nuvela Catastrofa.

In martie termina Calvarul. Cartea va aparea cateva luni mai tarziu.In mai auzind vestea spanzurarii lui Emil, intrerupe lucrul la Padurea Spanzuratilor; pleaca in timpul verii sa-si viziteze familia, asezata, intre timp, in Beclean; in august revine la Bucuresti.

Apare volumul de schite si nuvele Rafuiala. Pe 29 decembrie este premiera la Teatrul National din Bucuresti cu comedia in trei acte Cadrilul; in Editura Universala Alcalay apare si textul tiparit.

Pe 20 noiembri 1920, in editura Universala-Alcalay apare volumul Ion. In noiembrei va fi tiparit de Editura Viata Romanesca, in doua volume. Romanul va fi editat in 1921, 1923, 1925, 1930, 1939, 1943, cunoscand in timpul vietii scriitorului si sase versiuni straine.

Academia Romana ii acorda Premiul Nasturel. Apare editia a II-a a volumului de nuvele Golanii, cuprinzand, pe langa noua lucrari reeditate, nuvela Pozna.

In anul 1921 apare volumul Catrastofa. Colaboreaza la revista Viata romaneasca, unde sustine cronica dramatica timp de doi ani.Vara pleaca la Ghimes pentru a se informa mai bine in legatura cu moartea fratelui sau, urmand ca apoi sa reia redactarea romanului Padurea spanzuratilor.

Apare volumul de nuvele Norocul. In sumar 7 nuvele din volume anterioare.

Apare volumul Nuvele. In sumar, 5 nuvele din volume anterioare. Pe 27 iulie-25 august. Scrie piesa Plicul, al carei titlu initial era Vremuri noi si oameni noi.

Pe 15 decembrie dupa ce sistematizeaza tot materialul documentar adunat, incepe a treia redactare a romanului Padurea spanzuratilor.

Pe 27 iunie 1922 termina de scris Padurea spanzuratilor, tiparita in vara aceluiasi an. Dupa aparitia cartii, Societatea Scriitorilor Romani ii decerneaza Marele premiu al romanului. Apare O mie si una de nopti, opera completa, vol. I-II, in traducerea scriitorului.

In anul 1923 pe 12 aprilie are loc premiera piesei Plicul, la Teatrul National din Bucuresti. In acelasi an se tipareste textul piesei. Incepe colaborarea la ziarul Romania, unde publica, pana in 1925, cronici dramatice. E ales vicepresedinte al Societati Scriitorilor Romani. In urmatorul an pe data de 15 noiembrie impreuna cu Al. Dominic scoate saptamanalul Miscarea literara, care apare pana in octombrie 1925.

In anul 1925 apare Adam si Eva. Este ales presedinte al Societatii Scriitorilor Romani.

Pe 17 martie 1926 are loc premiera piesei Apostilii pe scena Teatrului National din Bucuresti; se tipareste, in doua editii, in cursul aceluiasi an. Delegat la Congresul international al scriitorilor. Calatoreste la Berlin.

Pleaca la Madrid in calitate de delegat la Congresul autorilor dramatici. Reluand un proiec mai vechi, al unei drame in patru acte, Taranii, reflectata la un roman cu subiect din rascoalele taranesti vara pleaca cu masina in judetul Arges pentru a se documenta.

Sfarsitul anului avand ca baza o nuvela anterioara, Nebunul, si proaspata documentare in urma calatoriei prin satele judetului Arges, concepe romanul Ciuleandra.

In colectia Manuscriptum apare volumul Cantecul lebedei, continand nuvelele: Cantecul lebedei si Cuibul visurilor. Pe 9 iulie incepe redactarea Rascoalei, pe care insa o va abandona repede, reluand-o in 1930.

Este reales presedinte al Societatii Scriitorilor Romani. Apare Ciuleandra, cartea va fi reeditata in 1927, 1934, 1941, 1942, cunoscand in timpul vietii scriitorului si doua versiuni in limbi straine.

In anul 1928 in Biblioteca pentru toti apare volumul Cantecul iubirii, continand cinci nuvele si schite reluate.

Impreuna cu Aristide Demetriad participa la festivitatile centenarului Ibesen de la Oslo. In decembrie este numit director al Teatrului National din Bucuresti. In urmatoru an i se confera Premiul national pentru proza.

In anul 1930 conduce directia pentru educatia poporului; in acelasi an demisioneaza din post.

Cumpara o casa si o viisoara in fostul judet Muscel, in comuna Valea-Mare, la 8 km de Pitesti. Aici va scrie multe pagini din opera sa. Vara, reancepe lucrul la romanul Rascoala, pe care il incheie, intr-o varianta, in iarna.

In anul 1931 planuieste un roman satiric, vizand arivismul politic; din aceste planuri va aparea mai tarziu Gorila. Apare volumul Metropole, cuprinzand insemnari de calatorie.

Pe 20 februarie 1932 scoate la Bucuresti revista Romania literara, care apare pana la 6 ianuarie 1934.

Apare romanul Rascoala, pe baza ultimei variante lucrate de prozator din primavara pana in toamna. Romanul va fi reeditat in cursul acestui an, apoi in 1938, 1942.

In anul 1934 in editura Adevarul apare romanul Jar, care va cunoaste trei editii in acelasi an. Conceputa inca din 1931, cartea se intitula initial Scara fericirii si apoi Majorul iluziilor.

In anul 1935 este sarbatorit in toata presa cu prilejul implinirii a 50 de ani. Intr-un volum colectiv scos de Editura Adevarul, Nuvele inedite, apare povestirea Dincolo.

In 1936 publica volumul Calea sufletului, cuprinzand fragmente din Adam si Eva, tratate insa ca lucrari de sine statatoare. Editeaza volumul de nuvele Oameni de pe Somes, cuprinzand noua schite si nuvele publicate in volume anterioare.

Pe 1 aprilie redacteaza si semneza in fruntea listei, in ziarul Dimineata, un protest al intelectualilor fata de campania de ostracizare organizata de legionari impotriva lui M. Sadoveanu.

Intre anii 1938- 1939 apare in Editura Universala-Alcalay romanul Gorila, reeditat in cursul aceluiasi an de doua ori. Pe 26 mai la propunere lui Mihail Sadoveanu este ales membru al Academiei Romane.

Pe 21 martie 1940 o insemnare cu aceasta data consemneaza elaborarea unui nou roman, Pacala si Tandala, ramas in stadiu de proiect. Pe 29 mai tine discursul de receptie la Academia Romana, intitulat Lauda taranului roman. Protesteaza public impotriva rapirii Ardealului in urma Dictatului de la Viena.

Apare romanul Amandoi, reeditat in 1942, 1941. In timpul vietii scriitorului, cartea a fost tradusa de o editura vieneza.

Este numit pentru a doua oara director al Teatrului National din Bucuresti, functie pe care o ocupa pana in anul mortii sale; ia iniativa infiintarii Studioului. In urmatorul an conduce cotidianul Viata.

In anul 1943 apare volumul Amalgam, cuprinzand articole, studii, conferinte si cronici dramatice.

Pe 1 septembrie la Valea-Mare, langa Pitesti, se stinge din viata, in urma unui cancer pulmonar. E inhumat la 3 septembrie, ca, dupa cateva luni, sa fie deshumat, transportat la Bucuresti si ingropat la cimitirul Bellu.

In anul 1985 este aniversarea Centenarului Liviu Rebreanu, eveniment inscris si in calendarul marilor aniversari UNESCO. Cu aceasta ocazie este reeditata, prin efortul colectiv al mai multor edituri din tara, intreaga proza a autorului. Numeroase studii, articole, eseuri, contributii documentare, consacrate marelui scriitor in reviste sau volume.