Joc secund / Din ceas,dedus de Ion Barbu - arta poetica

Joc secund /Din ceas,dedus .

de Ion Barbu

"Din ceas,dedus,adancul acestei calme creste, Nadir latent!Poetul ridica insumarea

Intrata prin oglinda in mantuit azur,   De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi

Taind pe inecarea cirezilor agreste,                                       Si cantec istoveste:ascuns cum numai marea,

In grupurile apei,un joc second,mai pur.                               Meduzele cand plimba sub clopotele verzi."

Poet modern,pentru care poezia este"o prelungire a geometriei",Ion Barbu impune in literatura romana un nou model de poeticitate care-l singularizeaza printre poetii interbelici.Dificultatea receptarii poeziei barbiene consta in formatia stiintifica a autorului(matematician),in extrema condensare a stilului sau.

Afirmatia lui T.Vianu evidentiaza apartenenta liricii lui I.Barbu la ermetism,aratand dificultatea receptarii"autorilor dificili,operelor dense".Criticul face distinctia intre obscuritate(care ascunde o falsa valoare prin incifrarea textului,apartinand unor poeti banali)si ermetism care este un stil(se constituie intr-o expresie a unei tendinte de ascundere,de incifrare a sensului poeziei printr-o exprimare care presupune o pregatire prealabila a cititorului);ermetismul solicita intelectul in procesul descifrarii textului literar si mai putin afectivitatea.

Ion Barbu este adeptul unui lirism obiectiv,pur,intelectual ce presupune cenzurarea sensibilitatii prin idee,ambiguizarea sensurilor.Modernismul sau cunoaste trei etape evolutive,cea mai reprezentativa fiind a treia ,etapa ermetica ,de un"ermetism veritabil ,bizuit pe simboluri ,intr-o lirica de mare tensiune (G.Calinescu)

Ilustrativa pentru ermetismul poetului este Din ceas,dedus . ce deschide volumul"Joc secund",1930

Titlul:-poezia nu are titlu,motiv pentru care unii o numesc-"Din ceas,dedus . "dupa incipit

-"Joc second"dupa volumul in fruntea caruia a aparut

-cuvantul "joc"sugereaza o combinatie a fanteziei,libera de orice tendinta practica(T.Vianu),iar aso-

cierea adjectivului "secund" plaseaza jocul in sfera superioara a esentelor ideale.

Tema:T.Vianu integreza poezia in tema"mitul oglinzii"deoarece arta inseamna reflectare,iesire din  lumea experientei si patrundere in structura ideala.Poetul insusi defineste spatiul poetic drept"o lume puri ficata pana a nu mai oglindi nimic decat figura spiritului nostru.Act clar de narcisism."

Poezia este o arta poetica ce propune:- o conceptie moderna despre poezie

un univers singular care necesita initiere pentru a-l descifra G.Calinescu"Aceste doua strofe sunt definitia insasi a poeziei"

Structura,limbaj si expresivitate:

-textul are dimensiuni reduse,fiind structurat in doua catrene ce au in centru doua motive,simboluri astrale

-zenitul (defineste spatial real ce se constituie sub semnul zenitului,in lumina

solara"mantuit azur")

-nadirul (defineste poezia,ce apartine nadirului,un spatiu antitetic,reflectat in

lumea tainica a asfintitului)

• Strofa I

-incipitul,ce reia titlul,sugereaza ideea de timp fara curgere,parca neclintit si plaseaza expresia artistica in

Eseu: ADN-ul exista in genomul uman Document online: Proiect didactic biologie - transmiterea caracterelor ereditare-teoria cromozomiala a ereditatii

atemporal; poetul cauta in real din ceas, frumosul ca obiect al creatiei,al meditatiei lirice adan-

cul acestei calme creste,care se rasfrange in sine insusi ca intr-o oglinda intrata prin oglinda in

mantuit azur.Asa cum il concepe Barbu,"ceasul"creator devine insasi negarea timpului.

-arta devine"un joc secund",mai pur,nu in sensul moral al cuvantului,ci in sens intelectual,deoarece poezi

a este inteleasa ca o forma de a trai "sub semnul mintii".E adevarat ca arta se inspira din realitatea ce

formeaza jocul prim al existentei,pe care omul o interpreteaza nemijlocit ori prin intermediul creatiei ar

tistice.Operele de arta ajung sa  formeze un univers mental deosebit de realitatea concreta,suficient siesi,

care genereaza efectul cunoasterii si al emotiei estetice.

-exista o subtila antiteza intre calme creste,simbol al lumii ideilor in sensul lui Platon(care considera arta

o copie a lucrurilor reale,dar pe ele insesi le numea niste copii ale ideilor eterne,creand o rasfrangere la

puterea a doua a realitatii) si cirezile agreste(realul)care in jocul artei nu se exclud,ci coexista.

• Strofa a II-a

-exprima o alta viziune despre poezie,care este nadir latent( nadir = punct imaginar pe bolta cereasca,dia-

metral opus zenitului,aflat la intersectia dintre verticala locului,de unde priveste observatorul,cu bolta ce-

reasca din emisfera opusa)sugerand conceptia matematica a lui Barbu despre creatia lirica.Poetul ridica

insumarea calculeaza un punct imaginar al ideilor in inaltul infinit al spatiului exterior si intalneste poezia

simbolizata prin metafora harfe rasturnate,aflata in zbor invers spre esentele nevazute si nestiute ale universului-epitetul metaforic invers sugereaza ideea ca pentru Barbu arta nu e inaltare in real,ci coborare in imaginar spre profunzimile fiintei si ale gandului.

-ca si la Arghezi,actul creator inseamna truda ,eul liric istoveste pentru cantec,iar creatia isi are riscurile ei caci intelesurile se pot pierde uneori,ele neputand ajunge desavarsit la cititor.

Finalul il aduce pe poet din ipostaza intelectuala a lui Hermes(zeul grec Hermes,considerat de alchimisti

patronul stiintelor oculte),in aceea lirica a lui Orfeu.Cantecul sau ramane ascuns,accesibil doar ini

tiatilor.Transparenta imaginilor artistice este simbolizata prin metafora meduzelor ce schimba cu-

loarea apei de la suprafata marii,formand clopotele verzi,atragand astfel privirile pana in strafundu

rile misterioase,asa cum orice creatie transpune artistic realitatea.

Simboluri : apa e un simbol present in ambele strofe,dar cu conotatii diferite:

strofa I-reflectare prin care se transcende lumea reala,obiectiva spre un univers imaginar

strofa II -marea este asociata cu geneza poetica a creatiei,locul unde se naste un univers

secund,mai pur,cel al poeziei

- oglinda miraculoasa a apei in care se reflecta lumea obiectiva,este constiinta poetului

- reflectarea insasi este poezia

- harfa -simbol al poetului

Expresivitate:-organizarea metrica a poemului este de o mare simplitate,poetul - evita efectele muzicale

- urmareste o cadenta linistita

-versificatia:ritmul iambic - rima incrucisata -masura de l3/l4 silabe

-nivel lexical :prezenta- termenilor abstracti,neologici,familiari matematicianului dedus,nadir,latent,insu-

marea care produc un efect de imobilitate a elementelor spre a

putea fi mai profund contemplate;

- termenilor ce definesc realitatea concreta: creste,cirezi,clopote

- terminilor din sfera semantica a muzicii:harfe,cantec,clopote,fosnet

-nivel morfologic:folosirea adjectivelor provenind din verbe la participiu dedus,intrata si a unor infinitive

lungi inecarea,insumarea care exprima efortul abstragerii,al iesirii din limitata lume senzoriala

-nivel sintactic:ambele strofe se reduc,fiecare,la cate o singura fraza.Prima strofa este eliptica de predicat,

a doua include coordonari si subordonari de propozitii scurte;verbele predicat sunt la pre -

zentul etern

-nivel stilistic:- abundenta metaforelor,a inversiunilor si a epitetelor ceas dedus,calme creste,mantuit azur,

nadir latent,harfe rasfirate

- aceleasi sintagme constituie simultan figuri de stil diferite,ceea ce sustine concluzia si jus-

tifica incifrarea textului,ambiguitatea limbajului poetic.

• Poezia se incadreaza in modernism prin:

- conceptual de arta pura -limbaj incifrat(ermetismul) -absenta titlului

- poezie intelectuala -prezenta neologismelor -tehnica sugestiei

- folosirea simbolului -constructii sintactice eliptice(strofa.I)