Subiectul - partea principala de propozitie

SUBIECTUL

Subiectul este partea principala de propozitie despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului si raspunde la intrebarea cine? sau ce ?

Subiectul poate sa fie exprimat sau neexprimat.

Subiectul exprimat poate fi alcatuit dintr-un singur cuvant (Mihai citeste), dintr-o sintagma (”Enigma Otiliei” de G. Calinescu este un roman obiectiv), din doua sau mai multe cuvinte in raport de coordonare, alcatuind subiectul multiplu (Cartile si caietele sunt pe birou), si chiar dintr-o propozitie, numita propozitie subiectiva (Se aude ca vine).

Subiectul poate fi exprimat prin substantiv, prin pronume sau prin orice alta parte de vorbire cu rol de substantiv.

Subiectul neexprimat poate fi inclus, subinteles si nedeterminat.

Subiectul inclus. Subiectul pronume personal de persoana I sau a II-a (singular si plural) poate sa nu fie exprimat, deoarece este inclus in radacina verbului : Citim tot ce ni se recomanda (subiectul : noi). Cand se insista asupra subiectului sau e pus in relief prin contrast, exprimarea lui este obligatorie : Noi suntem aceia. Noi plecam, voi ramaneti.

Subiectul subinteles. Daca subiectul a mai fost exprimat in decursul frazei sau intr-o fraza anterioara, mentionarea lui nu mai este necesara : Mihai nu mai intelegea nimic si astepta sa fie lamurit de altcineva.

Subiectul nedeterminat. Exista propozitii ale caror subiecte sunt neprecizate, neidentificabile : A spus si la radio.

Propozitii care nu pot avea un subiect gramatical exprimabil. Propozitiile ale caror predicate sunt exprimate prin verbe unipersonale prin forma si impersonale prin continut ce arata fenomene atmosferice (ploua, tuna, trasneste) sau fenomene ale naturii (se intuneca, se insenineaza) nu pot avea un subiect gramatical exprimabil, deoarece actiunea unor astfel de verbe nu poate fi atribuita unor persoane.

Subiectul logic si subiectul gramatical. In general, subiectul gramatical coincide cu cel logic : Mihai asculta cu deosebita atentie. Substantivul Mihai este in nominativ si in acelasi timp el este autorul actiunii exprimate de verbul a asculta ; el este subiect logic si gramatical. Exista insa cazuri cand subiectul gramatical nu coincide cu cel logic, si anume cand predicatul este exprimat printr-un verb la diateza pasiva sau la cea reflexiva cu sens pasiv : Casele au fost rapuse de furtuna. Rezultatele bune se obtin numai de cei silitori. Substantivele casele si rezultatele se afla la nominativ si sunt subiectele gramaticale ale propozitiilor respective, dar nu sunt autorii actiunii. Actiunea predicatelor este savarsita de catre furtuna si cei precedate de prepozitia de. Ele sunt subiecte logice ; gramatical sunt complemente de agent. Transformand diateza pasiva in diateza activa, subiectul logic devine subiect gramatical, iar subiectul gramatica devine complement direct : Furtuna a rapus casele. Cei silitori obtin rezultate bune.

In constructiile cu verbul a fi precedat de pronumele personal neaccentuat in dativ (mi, ti) + un substantiv de tipul : sete, dor, frig substantivul este considerat subiect gramatical, iar pronumele, subiect logic.