Morfosintaxa prepozitiei intre traditional si modern

1. concept: in gramaticile mai noi este tratata la capitolul elemente de relatie[1], fiind ca si conjunctia, parte de vorbire fara functie sintactica dar cu rol sintactic: ea exprima relatii de subordonare la nivelul propozitiei; este definita adesea ca o clasa de cuvinte relationale, invariabile si autonome, a caror principala functie gramaticala este de a marca relatiile dintre celelalte cuvinte aflate in pozitii sintactice functionale; semantic, nu exprima notiuni ca alte parti de vorbire, ci raporturi intre cuvinte; cercetarile mai noi sustin ca prepozitiile sunt unitati de sens, deci nu cuvinte vide si ca variantele lor contextuale pot fi reduse, in fiecare caz, la un sens fundamental, prin care se explica sau din care deriva :ex. de –directia abstracta-, cu –asocierea, etc.; rezulta ca prepozitia nu este lipsita de sens lexical, iar acest sens are, intr-o anumita masura, un rol determinant pentru actualizarea in mesaj a semnificatiei si a functiei unitatii lexicale pe care o insoteste in sintagma : prepozitiile au sens lexical prin care devin actualizatori in sintagma respectiva; ele exprima anumite seme: spatialitate, localizare, directionare etc.

2. clasificare:-a. origine: mostenite, imprumutate, provenite din alte parti de vorbire prin conversiune (substantiv, adverb, verb la participiu)

-b. forma: simple, compuse, locutiuni prepozitionale (Iordan si Robu le clasifica dupa criteriul structurii formale si dupa provenienta: simple, compuse, alte cuvinte cu functie de prepozitie, locutiuni prepozitionale)

-c.felul partilor de vorbire pe care le leaga :1.prepozitii care leaga un verb sau o locutiune verbala de un substantiv, pronume, sau numeral cu valoare substantivala (toate prepozitiile si locutiunile prepozitionale cu exceptia lui pana), de un verb la infinitiv (prepozitia a si cele compuse cu si cele compuse cu a), de un verb la supin (de, din, dupa, in, la, pe pentru, spre); 2. prepozitii care leaga un substantiv, un pronume sau un numeral de un substantiv, un pronume sau un numeral (cu, de, despre,din, dinspre, dintre, dintru, dupa, fara, pentru ), de un verb la infinitiv sau la supin (de a, de), de un adverb (de, mai rar, din, dintru, in, intru, pana), 3. prepozitii care leaga un adjectiv de un substantiv sau substitut al lui(de, in, la, pe la), de un verb la supin (de, la); 4. prepozitia care leaga un adverb de o alta parte de vorbire (de, de a)

3. cazul numelui precedat de prepozitie: G. D. si Ac. sunt cazuri –regim, adica sunt cerute de anumite prepozitii[6]; actualizarea lor ca morfeme de G., D., Ac., infinitiv

-majoritatea prepozitiilor simple si compuse se construiesc cu substantive, pronume, adjective, numerale in cazul acuzativ: a,  catre , cu, de, despre, din, dinspre, dintru, dupa, fara, in, inspre, intre ,intru, la, langa, pana, pe, pentru, peste, prin. Locutiunile prepozitionale: afara de, cat despre, cat pentru, cu privire la, fata de etc.

- cer genitivul: asupra, contra, prepozitiile provenite din adverbe cu forma articulata, ca si locutiunile prepozitionale care au ca ultim element un adverb articulat: inaintea, dinaintea, asupra, dedesuptul, impotriva, imprejurul, inapoia, indaratul locutiunile prepozitionale formate dintr-o prepozitie si un substantiv articulate.

Lucrare: MAITREEYI COMENTARIU – romanul Maitreeyi de Mircea Eliade Proiect: Rondelul rozelor de august de al

-se construiesc cu dativul cateva prepozitii provenite din substantive si participii: gratie, multumita, datorita etc.

- forme verbale precedate de prepozitie: infinitivul, supinul

- prepozitii folosite cu valoarea altor parti de vorbire, atunci cand exprima valori ca: aproximatia, cantitatea mare, nedeterminata, valoare apropiata de a unor adjective; pot avea si valori adverbiale

Test de autoevaluare

1. Sunt numai locutiuni prepozitionale in seria:

1. fata in fata, dincolo de, zi de zi
2. fara de, alaturi de, zi de zi
3. de catre, departe de, an de an
4. de pe sub, de dincolo, cat de cat
5. fata de, pe deasupra, in numele, impreuna cu

2. In propozitia: Ei sunt de partea mea, ce sunt cuvintele subliniate?

3. Prin ce procedeu intern de formare a cuvintelor se explica prepozitiile multumita si datorita?

a.      derivare progresiva

b.      derivare regresiva

c.       imprumut

d.      compunere

e.      conversiune

4. Analizati morfosintactic cuvintele subliniate:

Ei sunt impotriva lui.

Ei sunt impotriva-i.

Ei sunt impotriva sa.