Fabula - specie a genului epic - trasaturi ale fabulei

Este o specie a genului epic, in versuri(nai rar in proza), in care sunt criticate trasaturi negative de caracter si defecte omenesti puse pe seama umor animale, urmarind indreptarea comportamentului uman.

In literatura universala au scris fabule: Esop, La Fontaine, Kralov.

Fabula a fost cultivata in literatura romana de catre:

1. Grigore Alexandrescu
2. Alecu Donici
3. George Toparceanu
4. Tudor Arghezi
5. Aurel Barang

Grigore Alexandrescu apartine generatiei de scriitori de la 1848 si a scris fabule valoroase cum ar fi: "Boul si vitelul", "Cainele si catelul", "Lupul moralist", "Toporul si padurea".

Trasaturi ale fabulei

v      este o creatie epica deoarece are narator, actiune si personaje

v      textul fabulei este alcatuit din 2 parti:

poveste alegorica

morala: - explicita (formulata de catre autor)

- implicita (desprinsa de catre autor)

v      actiunea oricarei fabule este scurt , concentrata, rezumandu-se la un singur aspect din viata personajelor

v      cadrul spatio-temporal al unei fabule este vag conturat, intentia autorului fiind de a da un caracter de generalitate faptelor prezente

v      universul uman este inlocuit cu universul necuvantatoarelor 8de obicei animale) pe baza unei succesiune de personificari care se numeste alegorie

Alegoria este o figura de stil care consta in inlocuirea unei realitati abstracte cu o imagine concreta pe baza unor asemanari existente intre acestea. Ea se realizeaza printr-o succesiune de epitete, personificari, metafore, comparatii.

v      in fabule sunt criticate: lacomia, lenea, minciuna, ingamfarea, aroganta, prostia, credulitatea / naivitatea, demagogia, parvenitism (imbogatirea rapida prin mijloace necinstite, depasirea conditiei materiale pe cai josnice), fatarnicia / ipocrizia.

v      numarul de personaje din fabula este intotdeauna foarte mic, acestea fiind alese in stransa legatura cu tipurile umane pe care le reprezinta: iepurele - omul fricos, leul - omul puternic, lupul - omul fatarnic, vulpea - omul viclean, catelul - omul naiv

v      personajele unor fabule sunt prezentate in antiteza, acest fapt fiind evident chiar din titlu

v         modurile de expunere folosite in fabule sunt: naratiune, dialog, monologul adresat si descrierile (foarte rar) ocupa un spatiu redus oferind scurte informatii ce ajuta la caracterizarea personajelor

v         atitudinea naratorului fata de personajele infatisate este diferita, ironica, sarcastica la adresa celor aflate pe o treapta sociala superioara si compatimitoare, ingaduitoare la adresa celor aflate in inferioritate

v         fabulei au un caracter educativ evident prin ele realizandu-se, pe un ton glumet, amuzant, o critica virulenta la adresa societatii omenesti.