Literatura
Basmul - receptarea textului - de lectiePROIECT DE LECTIE Profesor Data 22 martie Clasa: a V-a A Obiectul: LIMBA SI LITERATURA ROMANA Unitatea de invatare: BASMUL Subiectul: RECEPTAREA TEXTULUI Tipul lectiei: MIXTA DEMERSUL DIDACTIC A )COMPETENTE GENERALE: 1.Receptarea mesajului oral in diferite situatii de comunicare; 2.Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea de mesaje orale in situatii de comunicare monologata si dialogata ; 3.Receptarea mesajului scris, din texte literare si nonliterare, in scopuri diverse; 4.Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea de mesaje scrise, in diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse; B) COMPETENTE SPECIFICE identificarea informatiilor dintr-un mesaj oral, in scopul intelegerii sensului global al acestuia; 1.5. aplicarea principiilor ascultarii active in manifestarea unui comportament comunicativ adecvat; 2.1.inlantuirea clara a ideilor intr-un discurs oral; 2.2. selectarea elementelor de lexic adecvate situatiei de comunicare; 2.4 adaptarea vorbirii la parteneri si la situatia de comunicare/ situatii de comunicare diverse; 2.5. participarea la diferite situatii de comunicare; 3.2 recunoasterea modurilor de expunere utilizate intr-un text narativ; 4.1 redactarea unor lucrari scurte pe o anumita tema, urmarind un plan. C) OBIECTIVE a)COGNITIVE: sa stabileasca inlantuirea temporala a evenimentelor sa identifice elementele narative, prin selectarea unor proverbe potrivite; sa recunoasca personajele sa diferentieze intamplarile reale de cele imaginare; sa stabileasca momentele actiunii; sa inteleaga mesajul basmului b)AFECTIVE: sa participe cu interes la lectie; 7. sa manifeste grija pentru felul in care isi construiesc raspunsurile orale cat si pentru felul in care scriu; STRATEGII DIDACTICE: a) Metode si procedee: conversatia, explicatia, exercitiul, material power point, rebus; b) Mijloace: tabla, manualul, fise de lucru, videoproiector; c) Resurse: capacitatile de invatare ale elevilor, cunostintele lor anterioare, sala de clasa; FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe si individual FORME DE EVALUARE elevii completeaza fisele de munca in grup (jocul Sherlock Holmes BIBLIOGRAFIE: - "Limba romana" - manual pentru clasa a V-a, Ed. Humanitas Parfene Constantin, Metodica studierii limbii si literaturii romane in scoala, Editura Polirom, Iasi, 1999 Alina Pamfil, Limba si literatura romana in gimnaziu.Structuri didactice deschise, ed. Paralela 45, Bucuresti,2003. SCENARIU DIDACTIC
ANEXA 1 Raspundeti la urmatoarele intrebari: 1. Grupul de sunete pus in fata radicalului pentru a obtine un cuvant nou se numeste . . 2.Cel care primeste informatia. 3. Totalitatea literelor dintr-o limba formeaza . . 4. Grupul de sunete pus dupa radical pentru a obtine un cuvant nou se numeste . . 5. Vocabularul unei limbi se mai numeste si 6. Cel care transmite informatia. 7. Cum se numeste partea de vorbire care arata insusirea unui obiect?
FISA DE LUCRU 1 Aranjeaza ideile in ordine cronologica : Fratii lui Praslea le scot pe cele trei fete de imparat de pe taramul celalalt, dar il parasesc pe Praslea. Cei doi frati mai mari ai lui Praslea nu au izbutit nici ei sa-i prinda. Angajat la un argintar, el ii indeplineste toate dorintele fetei celei mici de imparat. Un imparat avea in gradina sa un mar cu mere de aur care erau furate inainte de a se coace. Praslea este recunoscut de imparat, iar cei doi frati sunt pedepsiti. Praslea ajunge singur in imparatia celor trei zmei si ii ucide pe primii doi. Multi voinici au incercat fara a reusi sa-i prinda pe hoti. Salvand puii unei zgripsoroaice, aceast il ajuta si Praslea ajunge in imparatia tatalui sau. Praslea il raneste pe hot, aducandu-i imparatului mere de aur. Praslea se casatoreste cu fata cea mica si mosteneste scaunul imparatiei. Ajutat de corb si de fata cea mica de imparat, el il rapune pe cel de-al treilea zmeu. Fata isi da seama ca ucenicul nu putea fi decat Praslea si cere sa fie adus la palat. Impreuna cu fratii sai, Praslea porneste in cautarea hotului. Ei anunta moartea mezinului si se insoara cu fetele cele mari. FISA DE LUCRU 2 Clasificati urmatoarele intamplari in doua grupe: reale si imaginare. existenta imparatului si a fiilor sai; existenta marului cu mere de aur; furtul merelor furtul merelor de catre zmei ; dorinta fiilor de imparat de a-l prinde pe hot; patrunderea lui Praslea pe taramul celalalt; lupta lui Praslea cu zmeii; ajutorul dat lui Praslea de fata de imparat; discutia cu corbul; uciderea balaurului; salvarea puilor de zgripsor; salvarea lui Praslea de catre zgripsoroaica; tentativa fratilor de a scapa de Praslea; salvarea fetelor de imparat; transformarea palatelor in mere; furca si closca de aur; pedepsirea fratilor; nunta fratilor cu fetele de imparat; existenta mesterului argintar; angajarea lui Praslea ca ucenic; nunta lui Praslea; rasplata primita de mezin.
FISA DE LUCRU 3 Realizeaza corespondentele intre momentele actiunii si situatuile prezentate in stanga paginii, pe care le puneti in ordine:
FISA DE EVALUARE Selectati, din seria propusa, cateva dintre proverbele romanesti , ce se potrivesc textului. Echipa I Meseria-i bratara de aur. Munca il innobileaza pe om. Ce poti face singur, nu astepta de la altii. Sangele apa nu se face. Bine faci, bine gasesti. Echipa a II-a Speranta moare ultima. Nu-ti baga nasul unde nu-ti fierbe oala. Da-mi, Doamne, puterea tanarului si mintea batranului. Cine rade la urma, rade mai bine. Fa-ti iarna car si vara sanie. Echipa a III-a Cand pisica nu-i acasa, joaca soarecii pe masa. Nicovala buna nu se teme de baros. Cine sapa groapa altuia, cade singur in ea. Cel ce nu se intoarce din drum ajunge departe. O inima indragostita de frumos nu imbatraneste niciodata. Echipa a IV-a Vicleanul cu graiul se pare ca te apara, iar cu semne de departe in groapa te arunca. Pasul cel mai greu de facut e la intrare. Iarba rea nu trebuie taiata, ci smulsa. Respecta-ti copilul ca sa fii respectat la batranete. Destinul, e cum si-l face omul. Echipa a V-a O fapta buna nu e niciodata inutila. A umblat dupa ragaz/ Si a dat peste necaz. Cultura e tot ce-i ramane omului cand a uitat totul. Se vindeca rana facuta de un glonte sau de foc, dar cea pricinuita de lasitate nu se mai vindeca. Mintea de la tinerete este toiag la batranete.
|