Gradinita bilingva din perspectiva dezvoltarii comunitare

Ideea de dezvoltare comunitara este relativ noua pentru Romania si reprezinta o provocare importanta pentru vechile modalitati de rezolvare a problemelor. Ea si-a demonstrat deja eficienta in vestul Europei si in America si este, in momentul actual, ideea dominanta pe baza careia se construiesc politicile sociale din tarile lumii a treia.

De aceea, ne propunem, in primul rand, o descriere a modului in care ideea dezvoltarii comunitare a luat nastere si s-a concretizat in spatiul occidental, demers care ne poate ajuta sa intelegem caracteristicile contextului social care a facut posibila aparitia ei si modul in care a fost aplicata.

Originile conceptelor "dezvoltare comunitara", "participare", "actiune comunitara" sunt oarecum neclare, diferiti autori legandu-le de evenimente sau probleme sociale diferite. In spatiul american, conceptul de actiune comunitara a facut parte integranta din programul "Marea Societate" al administratiei Johnson, elaborat in anii '60.

La randul lor, Ted Gaebler si David Osborne considerau ca dezvoltarea comunitara a insemnat initial actiune comunitara, aceasta luand nastere ca urmare "a perceptiei existentei unei rupturi intre administratie si comunitati, ( . ), miscarile comunitare fiind animate de credinta comuna ca adevaratul control asupra vietilor personale fusese incredintat megainstitutiilor societatii: guvern, corporatii de afaceri etc." (apud Iuliana Precupetu, "Dezvoltare comunitara in spatiul socio-cultural romanesc", in: "Jurnalul practicilor pozitive comunitare", 2001, pag. 12).

"Dezvoltarea comunitara poate fi definita ca un proces menit sa creeze conditiile de progres economic si social pentru intreaga comunitate, cu participarea activa a acesteia si cu totala incredere in posibila initiativa a comunitatilor" (O.N.U., 1955).

Termenul de dezvoltare comunitara se refera in principal la crearea / refacerea / reabilitarea conditiilor comunitare care sa faca posibila reintegrarea comunitatii in circuitul global al unei bunastari colective dezirabile.

In secundar, dezvoltarea comunitara se refera la constituirea unor mecanisme de mobilizare a resurselor comunitare care sa conduca implicit la rezolvarea problemelor pe care comunitatea le poate avea la un moment dat.

Totusi, cei mai multi teoreticieni ai dezvoltarii comunitare sunt de parere ca originile acestei abordari apartin programului "Marea Societate" din Statele Unite. Oficiul pentru Oportunitate Economica, creat pentru a desfasura razboiul antisaracie, cerea ca oamenilor saraci sa li se dea posibilitatea de participare in planificarea si monitorizarea serviciilor comunitare. Astfel, razboiul antisaracie a fost purtat, de catre diviziuni ale programului de Actiune Comunitara, in aproape o mie de orase, urmarindu-se, prin crearea unor "echipe de consultanti" formate din rezidenti ai comunitatii, trei obiective importante:

- oferirea unei oportunitati clientilor serviciilor publice de a avea un cuvant de spus in ceea ce priveste oferta de servicii (intentia de a realiza o redistribuire a puterii, astfel incat detinatorii acesteia sa renunte la anumite privilegii detinute prin pozitia in organizatie);

cresterea suportului comunitatii pentru munca realizata de catre serviciile publice;

imbunatatirea serviciilor oferite de catre organizatiile guvernamentale. 

"Dupa DUNHAM (1970) dezvoltarea comunitara este: procesul constient de interactiune sociala si acea tehnica specifica asistentei sociale care are cel putin unul din urmatoarele obiective:

(1) rezolvarea nevoilor de baza, obtinerea si mentinerea unui echilibru intre nevoile si resursele unei comunitati;

(2) ajutarea oamenilor de a trata mai eficient problemele si scopurile lor, prin sprijinirea lor pentru a-si dezvolta, intari si mentine calitatile de participare, autocontrol si cooperare;

(3) obtinerea de schimbari in cadrul relatiilor comunitare si de grup, precum si la nivelul centrelor de decizii comunitare.

Asociatia Nationala a Asistentilor Sociali din SUA (NASW) a stabilit ca obiective ale dezvoltarii comunitare urmatoarele:

1. Oferirea de posibilitati pentru comunitate de a-si mobiliza resursele in scopul rezolvarii problemelor sociale si prevenirii cronicizarii lor:

a. Oferirea, catre cetateni, a mijloacelor pentru a-si mobiliza, exprima si pune in actiune in mod eficace responsabilitatile lor specifice fata de comunitate;

b. Oferirea de mijloace, catre agentiile sociale, pentru a pune in actiune in mod eficace responsabilitatile lor specifice fata de comunitate;

c. Oferirea de mijloace, pentru asistentii sociali profesionisti, pentru a-si indeplini responsabilitatile comunitare.

2. Oferirea unor mijloace de interactiune intre diferitele segmente ale comunitatii:

a. Intre diferiti cetateni si grupuri specializate care se preocupa de bunastarea comunitara;

b. Intre diferitii specialisti si intre practicieni si conducerea comunitatii;

c. Intre profesionisti si fortele institutionale cum ar fi sistemul scolar, sistemul medical, sistemul juridic etc.

3. Oferirea de servicii de planificare sociala catre comunitate prin:

a. Crearea de planuri de dezvoltare sociala;

b. Punerea acestora in aplicare;

c. Influentarea politicilor de bunastare sociala si a altor domenii strategice care pot influenta bunastarea populatiei;

d. Asistenta in mobilizarea unei finantari adecvate guvernamentale sau private. (National Association of Social Workers, Inc. New York, 1964)

Dezvoltarea comunitara, impartita uneori in planificare comunitara, organizare comunitara si dezvoltare propriu-zisa, urmeaza, in linii mari, practica obisnuita a interventiei in asistenta sociala. De aceea, o parte importanta a expunerii noastre se va referi la procesul de assessment (evaluare initiala)." (apud Teodor Mircea Alexiu si Teodora Anastasoaei, "Dezvoltare comunitara. Curs de specializare pentru lucratori in mediul rural", Editura Waldpress, 2001, pag. 6-7)

Practica dezvoltarii comunitare poate fi si ea descrisa ca un proces de rezolvare de probleme cu etape clare si necesare pentru atingerea unui obiectiv dorit, in scopul prevenirii sau ameliorarii problemelor comunitatii. Se observa clar ca limitele comunitatii nu sunt strict definite. Existenta unei comunitati este insotita si determinata de sentimentul apartenentei la respectiva comunitate. In aceasta perspectiva, "dezvoltarea comunitara" poate fi definita ca un proces social prin care indivizii dintr-o comunitate controleaza tot mai bine si se adapteaza tot mai bine la aspectele specifice ale unei lumi in permanenta schimbare.

Analiza: Teatrul ca text si performare - posibilitati de abordare Referat: Ion Budai Deleanu - epistolia inchinatoare

Etapele unui proiect de dezvoltare comunitara:

deplasare in comunitate, testare de initiativa;

focus-grup cu membrii comunitatii;

identificarea nevoilor;

persoanele din comunitate trebuie sa-si identifice nevoile;

selectia prioritatilor / nevoilor;

selectia primei nevoi pe care oamenii din comunitate vor sa o rezolve;

deplasare la primarie, unde se discuta despre nevoile comunitatii identificate de catre oameni;

se constientizeaza, si de catre autoritatile locale, faptul ca prioritatile identificate de catre membrii comunitatii sunt reale;

se formeaza un grup de intiativa "mixt": barbati, femei din comunitate si reprezentanti ai autoritatilor locale si ai diverselor institutii (scoala, dispensar, biserica, politie);

se impart responsabilitatile pentru fiecare persoana din grupul de initiativa (persoanele isi asuma activitati din cadrul proiectului);

se implementeaza activitatile proiectului;

Acestia nu sunt pasii standard dintr-un proiect de dezvoltare comunitara, ci reprezinta pasii pe care i-a facut asociatia noastra in implementarea proiectului.

Este proiectul "Gradinita bilingva in comunitatea de rromi din Sarulesti" un proiect de dezvoltare comunitara? Voi incerca sa raspund la aceasta intrebare, in primul rand prin cateva definitii date dezvoltarii comunitare de specialisti in domeniu:

Daca dezvoltarea comunitara este acea tehnica specifica asistentei sociale, este oare ea un domeniu sau o tehnica (abordare, metodologie, reteta) care tine de asistenta sociala? In acest context, atunci cand vorbim despre proiectul "Gradinita bilingva in comunitatea de rromi din Sarulesti", unde sa-l plasam? In spatiul domeniului educatie sau al dezvoltarii comunitare? Dupa parerea mea, este evident ca un proiect care-si propune drept obiectiv principal "infiintarea unei gradinite bilingve" nu poate fi decat un proiect care apartine domeniului educatie. Si totusi, acest proiect este elaborat si implementat cu mijloacele specifice metodologiei dezvoltarii comunitare. Dezvoltarea comunitara, dupa cum ne demonstreaza si una dintre definitii, este o tehnica / metodologie, un mijloc care apartine asistentei sociale si ne conduce la un domeniu (educatie la Sarulesti), unde lucratorul comunitar are nevoie de consultanta de specialitate.

Am fost coordonatorul unui proiect de educatie care s-a bazat pe metodologia dezvoltarii comunitare, dar care a beneficiat de consultanta din partea specialistilor in domeniu. Se face confuzie intre domeniu si metoda, deoarece conceptul de dezvoltare comunitara a ajuns in Romania dupa 1990 si, atunci, cei care l-au explicat au fost preocupati mai mult sa-si gaseasca un domeniu de activitate, decat sa precizeze ca dezvoltarea comunitara este, de fapt, o tehnica care tine de asistenta sociala. Ca un proiect de dezvoltare comunitara sa aiba succes, trebuie ca lucratorul comunitar care aplica regulile si tehnica dezvoltarii comunitare sa beneficieze de consultanta de specialitate. Voi incerca sa exemplific:

Dupa ce s-au aplicat metodele de dezvoltare comunitara si a fost identificata principala problema de catre persoanele din comunitate - copii rromi de varsta prescolara nu merg la gradinita -, am discutat cu persoanele din comunitate si cu reprezentantii autoritatilor locale din ce motiv acesti copii nu participa la scoala. Au fost enumerate mai multe motive: saracie, neintelegerea limbii romane, neincrederea in educatoare, care, evident, le vorbeste copiilor numai in limba romana, neadaptarea culturala a gradinitei existente etc. La intrebarea daca ar fi bine ca la gradinita sa vina o educatoare care sa stie limba rromani, toti cei prezenti au fost de acord si au sustinut faptul ca prezenta unei educatoare care sa stie limba rromani ar asigura participarea copiilor rromi la gradinita.

Dupa aceasta, s-a trecut la etapa in care am solicitat de la primarie si scoala un spatiu pentru activitatile specifice gradinitei. Functionarea practica a gradinitei a pornit de la conceptul de educatie bilingva preluat din documentatia de specialitate de catre colega mea, Delia Grigore.

Un grup de specialialisti au elaborat un curriculum prescolar adecvat gradinitei bilingve.

Lucratorul comunitar poate desfasura activitati specifice dezvoltarii comunitare in orice tip de proiect care apartine oricarui domeniu, daca beneficiaza de consultanta de specialitate.

Constat ca, fiind coordonatorul unui proiect "Un mediu mai bun si mai sanatos", care avea drept obiectiv principal reabilitarea unor case dintr-o comunitate de rromi din Ardeal, am fost "nominalizat" cu acest proiect la domeniul dezvoltare comunitara. Problema este ca finalitatea acelui proiect era reabilitarea unui numar de case din Nusfalau, unde exista o insemnata comunitate de rromi. Ca proiectul sa aiba success, am apelat la o firma de constructii care, semnand un contract cu asociatia la care lucram, si-a asumat raspunderea pentru reabilitarea caselor. Acelasi lucru s-a intamplat si in cazul proiectului "Gradinita Bilingva" si, tot in calitate de lucrator comunitar, am coordonat proiectul, insa m-am asigurat ca beneficiez de consultanta de specialitate (similara cu aceea oferita de firma de constructii in cazul celuilalt proiect). Astfel, la gradinita bilingva, grupul de specialisti a asigurat consultanta de specialitate in domeniul invatamantului prescolar bilingv.

In general, s-a acreditat ideea ca proiectele care au ca finalitate reabilitarea de case, drumuri, poduri etc. si care pot fi usor cuantificabile din punct de vedere material apartin "domeniului dezvoltarii comunitare". Ceea ce este fals, pentru ca un proiect care a avut ca finalitate gradinita bilingva a fost implementat aplicand tehnica dezvoltarii comunitare, ca si alt proiect, care a avut ca finalitate reabilitarea unor case din comunitatea Nusfalau.

Concluziile unei asemenea viziuni sunt urmatoarele:

dezvoltarea comunitara nu este un domeniu, ci apartine unui alt domeniu care se numeste asistenta sociala;

dezvoltarea comunitara este o tehnica, o metodologie, un mijloc care ne conduce in interiorul comunitatii, la un domeniu unde lucratorul comunitar, trebuie sa beneficieze de consultanta in functie de natura proiectului (educatie, sanatate, locuire, ocupare).

BIBLIOGRAFIE

• Alexiu, Teodor Mircea si Anastasoaei, Teodora, Dezvoltare comunitara. Curs de specializare pentru lucratori in mediul rural, Editura Waldpress, 2001.
• August, Diane, si Hakuta, Kenji, Improving Schooling for Language-Minority Children:
  A Research Agenda. Washington, D.C.: National Academy Press, 1997.
• Cummins, Jim, Beyond Adversarial Discourse: Searching for Common Ground in the Education of Bilingual Students Presentation to the California State Board of Education, Feb. 9, 1998.
• Cummins, Jim, Empowering Minority Students, Sacramento, California: California Association for Bilingual Education, 1989.
• Cummins, Jim, University of Toronto, Research, Ethics, and Public Discourse:
  The Debate on Bilingual Education, Presentation at the National Conference of the American Association of Higher Education, Washington, D.C., March 22, 1999.
• Glenn, Charles L., What Does The National Research Council Study Tell Us About Educating Language Minority Children? Amherst, Massachutes: READ Institute, 1997.
• Greene, Jay, A Meta-Analysis of the Effectiveness of Bilingual Education Claremont, California: Tomás Rivera Center, 1998.
• Hakuta, Kenji, Mirror of Language: The Debate on Bilingualism, New York: Basic Books, 1986.
• Krashen, Stephen, University of Southern California, Bilingual Education: Arguments For and (Bogus) Arguments Against, Georgetown University Roundtable on Languages and Linguistics, May 6, 1999. 
• Piet, Van de Craen, Plurilingvismul individual si multilingvismul social intr-un context oficial bilingv, al unei tari trilingve. Educatia belgiana din perspectiva istorica si europeana, Vrije Universiteit Brussel, Belgia, 2001.
• Pitulac, Tudor, Elemente de dezvoltare comunitara, in: Jurnalul practicilor pozitive comunitare nr 1-2/2001, Asociatia pentru Dezvoltarea si Promovarea Socio-Economica "Catalactica", 2001.
• Precupetu, Iuliana, Dezvoltare comunitara in spatiul socio-cultural romanesc, in: Jurnalul practicilor pozitive comunitare nr 1-2/2001, Asociatia pentru Dezvoltarea si Promovarea Socio-Economica "Catalactica", 2001.
• Skinner Steve, Building Community Strengths, Community Development Foundation Publications, London,1998.