Alimentatia copilului dupa varsta de un an

ALIMENTATIA COPILULUI DUPA VARSTA DE UN AN

ALIMENTATIA COPILULUI MIC (1-3 ANI)

Recomandari:

• Copilul va fi invatat sa manance singur inca de la varsta de un an, la masa familiei dar cu unele restrictii (rantasuri, sare, condimente, etc.).
• Va consuma zilnic 250-500 g de lapte (produse lactate), un ou fiert la 2-3 zile, 30-40 g de carne de 3-4 ori pe saptamana (de pasare sau de vita, taiata in bucatele mici sau tocata, dar cu granulatie mai mare – fiarta la cuptor sau pe gratar), grasime (unt, smantana, frisca, margarina, ulei vegetal, fiind interzise slanina si untura de porc), legume (cartofi, radacinoase, fasole verde, mazare, conopida, dovlecei, spanac, tomate – sub forma de supe/creme, de la 18 luni – 2 ani fiind permise si leguminoasele uscate: fasole, linte), fainoase (paine, mamaliga, gris, Zeamil, orez, pulberi industrializate ce pot fi preparate instant, paste fainoase, prajituri de casa), fructe (compoturi sau nepreparate), apa (de robinet sau minerala, dar negazoasa si numai dupa mese).
• Numarul de mese se stabileste individual; obisnuit 3 mese principale (dimineata, pranz si seara) si 1-2 gustari (orele 10 si 17).
• Un exemplu de meniu: dimineata – o cana de lapte cu cacao sau un produs industrial similar, paine cu unt si cu branza sau gem; gustarea de la ora 10(11) – fructe cu biscuiti sau paine cu unt si cascaval, sau iaurt cu paine, sau rosii cu paine si branza; pranz - 3 feluri constand din  supa sau ciorba de pasare cu taitei de casa, paste fainoase sau galuste cu gris, carne cu legume si/sau orez fiert si rasol, spanac cu ou la tigaie sau sufle de legume cu branza si salate, sau friptura la cuptor cu piure de cartofi, desert (fructe „neprelucrate”, compot, prajitura de casa din aluat, sarlota, crema de zahar ars, budinca, orez cu lapte); gustarea de la ora 16/17 – iaurt cu paine, fructe sau o tartina cu unt si cu branza; seara – mamaliga cu branza si unt sau smantana, clatite cu dulceata sau cu branza, papanasi, budinca si/sau lapte.

ALIMENTATIA PRESCOLARULUI 3-6(7) ANI

Recomandari:

1. Alimentatie compusa din produse de origine animala si vegetala din care nu vor lipsi proteinele in cantitate suficienta, legumele, zarzavaturile, fructele si – bineinteles – carbohidratii si grasimile.
2. Digestia este facilitata de prezenta in dieta a zarzavaturilor si legumelor crude (morcovi cruzi rasi, telina rasa, apoi si ridichi, ardei salata de varza); fibrele vegetale asigura un scaun suficient de voluminos si o peristaltica optima iar cruditatile au actiune diuretica si antiacidotica, prevenind de asemenea constipatia si micsorand riscul diverticulozei intestinale si al cancerului de colon.
3. In ratia zilnica se includ 250-500 ml lapte integral (inclusiv produse lactate, ca iaurtul, de exemplu); 60-70 g de carne; 30 g de branza; un ou la 2-3 zile; paine intermediara (mai bogata in vitamine de grup B si fibre vegetale); legume, zarzavaturi si fructe (de orice fel), grasimi (unt, smantana, frisca, ulei vegetal, margarina).
4. Numar de mese: 3 mese principale si 1-2 gustari.
5. Aportul energetic (caloric) va fi astfel repartizat: masa de pranz (40-45%), mesele de dimineata si seara cate 15-20% din aportul total (diferenta pana la 100% este furnizata de gustari).
6. Componenta alimentelor se apropie tot mai mult de cele primite de adulti, fiind limitat aportul de sare si evitandu-se alimentele prea condimentate, unele mezeluri, alcoolul sau cafeaua.
7. Copilul se va spala singur pe maini inainte de a manca si pe dinti dupa fiecare masa, seara si dimineata, va manca singur (nu i se va da in gura); va fi invatat sa tina curatenia, dar nu va fi pedepsit daca mai si greseste; va fi stimulat sa manance dar nu va fi silit.

ALIMENTATIA SCOLARULUI 6(7) – 13 ANI

1. Nevoile de proteine, vitamine si saruri minerale vor fi corelate cu aportul energetic total. Proteinele cu scor ridicat vor reprezenta 55-60% din increta de proteine, fiind oferite sub forma de carne 100-150 g/zi (in functie de toleranta la lactoza, variabila si la scolar nu numai la sugar), branzeturi 30-40 g/zi, un ou fiert zilnic sau doua la doua zile (de preferinta la masa de dimineata). Din cantitatea totala de grasimi, 50% pot fi de origine animala. Carbohidratii vor proveni din paine intermediara, cartofi, legume, paste fainoase, orez, dulciuri. Fructele vor fi oferite zilnic (200-300 g); de asemenea salatele.
2. Va primi 3 mese pe zi si 1-2 gustari (se evita gustarile putin nutritive, asa zisele „calorii goale”, preferandu-se cele cu indice nutritional crescut).
3. Un exemplu de meniu poate fi: la micul dejun: lapte si tartine cu unt, ou fiert (poate fi moale), branza sau un preparat de carne (de exemplu sunca), gem; la pranz: supa sau ciorba, sau salata de cruditati (imbogatita) ca prim „fel”, peste sau eventual ou cu cartofi sau cu un fel de mancare cu carne si  legume, sau friptura la cuptor, piure si salata verde, rosii si/sau cruditati ca “al-2-lea fel” si desert – fructe, prajitura; seara un prim „fel” de mancare cu carne si branza si un desert sau un pahar cu lapte.
4. In scoala si in familie i se va face copilului educatie nutritionala; alimentele „de convenienta” (semipreparate) sunt tot mai mult folosite; zaharul si dulciurile vor fi folosite cu moderatie, la fel sarea si condimentele.

REFERAT: Fisa de lucru - asaza cuvintele pe coloane dupa numarul de silabe REFERAT: Scoala altfel - program dedicat activitatilor educative extracurriculare si extrascolare

ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI (DUPA 13 ANI)

Recomandari:

1. Fiind o perioada de crestere accelerata, va fi crescut aportul de proteine (27g de azot pe zi, adica 175g proteina/zi la un spor ponderal de 10 kg pe an; cel putin ¼ - ½ din proteine vor fi de origine animala. Se va tine seama si de activitatea fizica si de sporturile practicate, stiindu-se faptul ca la mersul pe jos se consuma 3-5 kcal/min; iar la alergari, inot, tenis, schi 5-10 kcal/min; este astfel necesar ca acest surplus sa se reflecte in cresterea aportului energetic global. Vor fi suplimentate „ofertele” de calciu, fier, zinc si vitamine.
2. Aportul de proteine va fi selectiv, 55-60% fiind cu scor mare, provenind din carne, ou si branzeturi (consumate zilnic). Carbohidratii vor fi furnizati de painea intermediara sau integrala, cartofi, legume si fainoase/dulciuri (ultimele cu moderatie). Grasimile de origine animala pot reprezenta 50% din ratie.
3. In alimentatia adolescentului vor figura cele 4 grupe de alimente de baza: carnea si oul; laptele, branzeturile si alte produse lactate; fainoasele, cartofii si orezul; fructele, legumele, zarzavaturile. Vor fi interzise (evitate) cafeaua, alcoolul, condimentele prea iuti, excesul de sare.  Alimentatia va fi variata si suficienta din punct de vedere caloric (dar nu se vor face excese).
4. Se va respecta un orar regulat al meselor.
5. Un exemplu de meniu: micul dejun (va fi consistent cantitativ!) va contine lapte (sau ceai) paine, unt, branza, un preparat de carne (sunca, salam, parizer, muschi tiganesc, cotlet, muschiulet) si gem sau dulceata; masa de pranz va include carne (in supa sau ciorba, ca friptura la cuptor sau la gratar, tocatura, snitel, etc.), salate, sufleuri, fainoase (inclusiv paine), prajitura, fructe; seara (cu o ora inainte de culcare) va fi servita o masa nu prea consistenta si nici prea bogata cantitativ. Gustarile (una sau doua) vor consta in sandwich-uri, fructe, inghetata (dulciurile vor fi limitate).
6. Vor fi incurajate conditiile de igiena si comportarea civilizata la masa.

ALIMENTATIA IN TIMPUL SARCINII SI AL LACTATIEI

Recomandari:

1. In cursul sarcinii se realizeaza un excedent ponderal corporal de 12 kg si un excedent proteic corporal de 900 g, excedentul corporal de calciu este de 27 g iar cel de Fe de 600-700mg.
2. Rezulta nevoia suplimentarilor alimentare zilnice: 285 kcal aport energetic, 32 g proteine, 100-400 mg calciu, 15-20 mg Fe (in ultimele luni de gestatie). Va fi suplimentat aportul de vitamine.
3. In cursul lactatiei, „scurgerea” a aproximativ 850 ml lapte zilnic necesita suplimentarea cu 600 kcal, 10 g proteine, 250 mg calciu si vitamine (in special vitamina C – 40 mg).

OBIECTIVELE NECESARE APARARII SI MENTINERII SANATATII

Programele in realizarea acestor scopuri sanitare impun actiuni in directia urmatoarelor Obiective Sanitare Pozitive – cresterea numarului de persoane care:

1. sunt nefumatoare (capabile sa lucreze intr-un mediu fara fum) si consuma mai putina sare, zahar si grasimi;
2. utilizeaza alcoolul in mod rational;
3. mentin un regim alimentar sanatos si evita obezitatea;
4. fac exercitiile fizice recomandate in mod regulat;
5. iau masuri de precautie adecvate impotriva accidentelor;
6. apeleaza la serviciile si metodele de planificare familiala;
7. iau masuri de precautie adecvate impotriva bolilor transmisibile pe care orala, inclusiv a HIV/SIDA;
8. nu abuzeaza de medicamente (ilegale sau prescrise) sau de solventi;
9. isi controleaza regulat tensiunea arteriala;
10. iau masuri pentru ameliorarea depistarii precoce a cancerului;
11. utilizeaza serviciile de asistenta medicala a mamei si copilului;
12. beneficiaza de protectie prin vaccinari complete;
13. sunt dotate pentru a se proteja pe sine si pe altii impotriva abuzului sexual la copii.