NEVOI NUTRITIONALE - COPII

Apa

A.     Este esentiala pentru viata.

B.     Provine din lichidele ingerate, alimente solide, oxidarea alimentelor (din 100 kcal rezulta 12 g de apa), oxidarea tesuturilor (o mica parte).

C.     Nevoile de apa sunt conditionate de aportul energetic (caloric) si densitatea urinara (cu cat densitatea este mai mare, ca atat nevoile de lichide la 100 kcal sunt mai mici).

D.     Necesarul (exprimat pe kg de greutate corporala) scade cu varsta astfel:

0-6 luni: 170 ml/kgc,

6 luni-1 an: 150 ml/kgc,

1-3 ani: 115-125 ml/kgc,

4-6 ani: 90-100 ml/kgc,

7-10ani: 85-90 ml/kgc,

11-14 ani: 60-85 ml/kgc la baieti si 50-60 ml/kgc la fete,

15-18 ani: 60-85 ml/kgc la baieti si 50-65 ml/kgc la fete.

Mineralele

Calciu: nevoi zilnice 400-600 mg la sugar, 600-700mg la adolescent, 1000-2000 mg  in a doua jumatate a sarcinii si lactatie.

Sursele de calciu: branza, vegetale verzi, boabe.

Functii: structura oaselor, transportul ionilor prin membranele celulare, excitabilitatea neuromusculara, coagularea sangelui.

Fiziologie: absorbtie  facilitata de vitamina D si parathormon (PTH) si inhibata de fosfor, intervine in gravitatie si tensiunea musculara necesara stabilitatii scheletului.

Efectele deficientei: osteoporoza (numai in deficienta severa), paralizie musculara, malabsorbtie.

Efectele excesului: hipercalciurie (cu exces de vitamina D si imobilizare).

Cupru: nevoi zilnice 0,5-2 mg.

Surse: ficat, carne, grane.

Functie: cofactor pentru unele enzime, “cross-linking” al colagenului.

Fiziologie: nivel plasmatic 110 µg/dl. (in majoritate ca ceruloplasmina); absorbtia intestinala este impiedicata de excesul zilnic.

Efectele deficientei: anemie, osteoporoza, mielinizare insuficienta.

Efectele excesului: apar numai la ingestie masiva accidentala sau voluntara.

Fluor (fluoruri): nevoi zilnice 0,3-0,7 ppm sau 1 mg/l in apa de baut.

Surse: alimente “de mare”, apa “din retea” suplimentata.

Functii: structura oaselor si dintilor, rezistenta la carii dentare.

Fiziologie: se depoziteaza in oase ca flouroapatita.

Efectele deficientei: tendinta la carii dentare.

Efectele excesului: la 4-8 mg/zi dinti “cu picatele”, la peste 20 mg/zi pe perioade lungi apare osteoscleroza, iar la cantitati mai mari intoxicatie acuta.

Fosfor: nevoi zilnice 2/3 din necesarul de calciu la sugar si nevoi egale cu cele de calciu la celelalte varste.

Surse: majoritatea alimentelor.

Functii: constituent al fosfolipidelor, ATP, acizilor nucleici, rol in metabolismul intermediar.

Fiziologie: absorbtia sa este reglata de vitamina D, calciul din dieta si parathormon; ultimul afecteaza excretia renala.

Efectele deficientei: “slabiciune musculara”, diestezie, rahitism la prematuri.

Efectele excesului: hipocalcemie la nou-nascut.

Fier: nevoi zilnice 1 mg/kgc la sugar; 10-18 mg/zi la adolescent.

Surse: ficat, graunte nedecorticate, ou, legume, carne.

Functii: constituent al Hb, mioglobinei si al unor enzime.

Fiziologie: absorbtia este legata de mucoasa gastrointestinala si de nivelul Hb din sange; pierderea menstruala insumeaza o medie de 0,7 mg/zi.

Efectele deficientei: anemie feripriva (hipocroma, microcitara); daca este severa antreneaza insuficienta cardiaca, letargie, iar daca este cronica – crestere deficitara.

Efectele excesului: hemosideroza, intoxicatie medicamentoasa.

Iod (ioduri): nevoi zilnice 40-150 µg.

Surse: alimente “marine”, saruri iodate.

Functii: constituent al hormonului tiroidian.

Fiziologie: se concentreaza in glanda tiroida.

Efectele deficientei: gusa simpla, cretinism endemic.

Efectele excesului: iodism.

Magneziu: nevoi zilnice 4mg/kgc.

Surse: carne, lapte, cereale.

Functii: cofactor pentru enzime, rol in excitabilitatea neuromusculara.

Fiziologie: este principalul cation al lichidelor intracelulare.

Efectele deficientei: hipocalcemie, tetanie.

Efectele excesului: intoxicatie medicamentoasa (la administrare i.v. sau i.m.).

Potasiu: nevoi zilnice 1,5- 2 mEq/kgc.

REFERAT: Fisa de lucru - asaza cuvintele pe coloane dupa numarul de silabe REFERAT: Scoala altfel - program dedicat activitatilor educative extracurriculare si extrascolare

Surse: toate alimentele.

Functii: transportul celular, rol in metabolismul carbohidratilor si al proteinelor, rol in potentialul de membrana in muschi si nervi.

Fiziologie: principalul cation al lichidelor intracelulare; reglare de catre steroizii adrenocorticali.

Efectele deficientei: astenie musculara, distensie abdominala (pana la ileus dinamic), insuficienta cardiaca, modificari EKG caracteristice, alcaloza.

Efectele excesului: modificari EKG caracteristice, insuficienta cardiaca.

Seleniu: nevoi zilnice 50-200µg la adult.

Surse: alimente marine, ficat, carne.

Functii: constituent al glutation-peroxidazei.

Fiziologie: interactiune cu vitamina E si metale grele.

Efectele deficientei: cardiomiopatie, degenerare musculara (experimental la animale).

Efectele excesului: “blind staggers” (experimental la animale).

Sodiu: nevoi zilnice 2 mEq/kgc.

Surse: majoritatea alimentelor.

Functii: presiunea osmotica, transportul celular, volumul apei extracelulare.

Fiziologie: principalul cation al lichidelor extracelulare; reglare de catre hormonii adrenocorticali.

Efectele deficientei: astenie, deshidratare.

Efectele excesului: edeme, iritabilitate central nervoasa daca excesul este sever.

Zinc: nevoi zilnice 6 mg la copii si 15 mg la adulti.

Surse: carne (in special de porc), graunte nedecorticate, nuci, alune, branza.

Functii: constituent al enzimelor.

Fiziologie: absorbtia sa este afectata de diete hipercalorice si fibre.

Efectele deficientei: esecul cresterii, hipogonadism, scaderea acuitatii gustative.

Efectele excesului apar numai la ingestia masiva.

Vitaminele

Vitaminele liposolubile

Vitamina A (retinol) – caracteristici : 1U.I. = 0,3 µg retinol, solubila in grasimi, stabila la caldura, necesita bila pentru absorbtie, se leaga specific de proteinele din plasma si este stocata hepatic.

Surse: grasimea din lapte, unt, ou, ficat.

Nevoi zilnice: 300 µg la sugar, 750 µg la adolescent, 1200 µg la femeia care alapteaza.

Actiune biochimica: component al retinei, concura la integritatea tesuturilor epiteliale si functia celulelor osoase.

Efectele deficientei: orbirea de noapte, xeroftalmia, keratomalacia, crestere nesatisfacatoare, afectarea rezistentei la infectii.

Efectele excesului: hiperostoza, hepatomegalie, alopecia, cresterea presiunii LCR.

Provitamina A (betacarotenul): este convertita in retinol in ficat si mucoasa intestinala; are  1/6 din activitatea retinolului.

Surse: vegetale de culoare verde-inchis, fructe si vegetale galbene, tomate.

Efectele excesului: carotenemie.

Vitamina D – tipuri: vitamina D₂ = calciferol activat, vitamina D₃ = hidrocalciferol activat. 1 U.I. de vitamina D = 0,025 µg. Vitamina D₂ provine din dieta, iar vitamina D₃ din actiunea luminii ultraviolete asupra tegumentului; este dihidroxilata in ficat sub forma de 1-25 dihidroxicolecalciferol si trihidroxilata in rinichi realizandu-se forme active, metabolizarea fiind reglata de calciul din dieta si de parathormon; este considerata un hormon; medicamentele anticonvulsivante ii interfereaza metabolismul.

Surse: laptele industrial fortificat, ficat de peste (“untura de peste”), somon, sardine, macrou, galbenus de ou, lumina solara, laptele uman (continut mic de vitamina D liposolubila, se pare insa ca forma hidrosolubila din ser este de asemenea activa).

Nevoi zilnice: 400 U.I. (10 µg) la toate varstele.

Actiune biochimica: formarea de “calcium transport protein” in mucoasa duodenala, faciliteaza resorbtia osoasa si absorbtia fosforului.

Efectele deficientei: rahitism, osteomalacie.

Efectele excesului: hipercalcemie, azotemie, deficienta cresterii, varsaturi, nefrocalcinoza.

Vitamina E – 1 U.I. = 1 mg acetat de alfa-tocoferol. Este stocata in tesutul adipos, transportata cu betalipoproteinele, absorbtia depinde de lichidul pancreatic si de bila (poate fi interferata de fier). Cantitatile mari de grasimi nesaturate cresc nevoile de vitamina E.

Surse: ulei de seminte de cereale, arahide, boabe de soia, unt, gulii verzi.

Nevoi zilnice: 4 mg la sugar, 15 mg la adolescenti.

Actiune biochimica: antioxidant, rol in rezistenta eritrocitara.

Efectele deficientei: anemie hemolitica la prematuri.

Efectele excesului nu sunt cunoscute.

Vitamina K (naftachinone) – caracteristici: pentru absorbtie este necesara bila, poate fi sintetizata de bacteriile intestinale.

Surse: lapte de vaca, vegetale verzi, ficat de porc.

Nevoi zilnice: la nou-nascut o singura doza de 1 mg, apoi 5 µg/zi; la sugari si copii nevoile nu sunt cunoscute.

Actiune biochimica: rol in coagulare (factorii vitamino-K dependenti sunt: II, VII, IX si X).

Efectele deficientei: manifestari hemoragice (inclusiv boala hemoragica a nou-nascutului si bolile hepatice).

Efectele excesului apar numai la analogii hidrosolubili (hiperbilirubinemie).

Vitamine hidrosolubile

Vitamina B₁ (tiamina) – caracteristici: termolabila, absorbtie interferata de alcool, sintetizata de bacteriile intestinale; necesitatile depind de aportul glucidic.

Surse: ficat, carne, lapte, graunte nedecorticate, legume.

Nevoi zilnice: 0,4 mg/100 kcal.

Actiune biochimica: coenzima pentru decarboxilare, alte reactii.

Efectele deficientei: Beriberi, nevrite, edeme, insuficienta cardiaca, disfonie (raguseala), anorexie, afonie, neliniste sau agitatie.

Efectele excesului nu sunt cunoscute.

Vitamina B₂ (riboflavina) – caracteristici: labila la lumina, termostabila, poate fi sintetizata de bacteriile intestinale.

Surse: carne, lapte, ou, vegetale verzi, graunte nedecorticate.

Nevoi zilnice: 0,6 mg/1000kcal.

Actiune biochimica: cofactor pentru unele enzime.

Efectele deficientei: fotofobie, cheilosis, glosita, vascularizatie corneeana, crestere neadecvata.

Nu se cunosc efectele excesului.

Acidul nicotinic (niacin, nicotinamida, PP) - caracteristici: stabil la caldura si lumina, poate fi gasit in porumbul  “potentat “ de alcali; este sintetizat in organism cu ajutorul triptofanului (60:1) si uneori de catre bacteriile intestinale.

Surse: carne, peste, graunte nedecorticate.

Nevoi zilnice: 6,6 mg/1000 kcal.

Actiune biochimica: component al coenzimelor II si III (NAD, NADP); rol in unele reactii enzimatice.

Efectele deficientei: pelagra, dermatita, diaree, dementa.

Efectele excesului acidului nicotinic (nu ale amidei): roseata, prurit.

Biotina – caracteristici: sintetizata de bacteriile intestinale, deficienta prin aport excesiv de albus de ou.

Surse: ficat, galbenus de ou, arahide.

Nevoile zilnice nu au fost inca evaluate.

Actiune biochimica: coenzima.

Efectele deficientei: dermatita, anorexie, durere musculara, paloare.

Efectele excesului: necunoscute.

Acidul pantotenic – termostabil.

Surse: majoritatea alimentelor.

Nevoi zilnice estimative: 5-10 mg.

Actiune biochimica: intra in componenta coenzimei A; rol in unele reactii enzimatice.

Efectele deficientei sunt observate numai prin folosirea antagonistilor: depresie, hipotensiune, astenie musculara, dureri abdominale.

Efectele excesului: necunoscute.

Vitamina B₆ (piridoxina, piridoxal, piridoxamina) – caracteristici: labila la caldura si lumina, interferenta cu izoniazida. Forma activa este piridoxalul.

Surse: ficat, carne, graunte nedecorticate, porumb, boabe de soia.

Nevoi zilnice: 0,2-0,3 mg la sugar; 1 mg la adult.

Actiune biochimica: cofactor pentru unele enzime.

Efectele deficientei: dermatita, glosita, cheilosis, nevrita periferica, la sugar se adauga iritabilitate, convulsii, anemie.

Efectele excesului: necunoscute.

Cobalamina (vitamina B₁₂) – relativ solubila in apa, termostabila la caldura numai la pH neutru, sensibila la lumina, absorbtie la nivelul ileonului dependenta de factorul gastric intrinsec. Molecula contine cobalt.

Surse exclusiv animale: carne, lapte, oua.

Nevoi zilnice: 1-2 µg.

Actiune biochimica: component al coenzimelor, maturarea eritrocitelor, metabolismul SNC.

Efectele deficientei: anemie pernicioasa, deteriorare neurologica.

Nu s-au stabilit efectele excesului.

Folacin – caracteristici: grup de componente care contin inelul pteridinei, acizii p-aminobenzoic si glutamic. Relativ solubil in apa, fotosensibil, stabil la caldura. O parte este produs de bacteriile intestinale; acidul ascorbic implicat in interconversiuni; interferenta cu contraceptivele orale si anticonvulsivantele.

Surse: ficat, vegetale verzi, cereale, portocale.

Nevoi zilnice: 60 µg la sugari, 200 µg la adolescenti si 400 µg la gravide.

Actiune biochimica: forma activa (acidul tetrahidrofolic) participa la sinteza purinelor si pirimidinelor, dar si la reactii de metilare.

Efectele carentei: anemia megaloblastica.

Efectele excesului: lipsa de raspuns la cobalamina (numai la bolnavii cu anemie pernicioasa).

Acidul ascorbic (vitamina C) – caracteristici: usor oxidabil in special in prezenta cuprului, fierului si a pH-ului ridicat; absorbtie prin difuziune simpla.

Surse: citrice, tomate, varza, cartofi, lapte uman.

Nevoi zilnice: 10-20 mg la sugar, 30 mg la adolescent.

Actiunea biochimica nu este inca total elucidata: functii in metabolismul folatilor, biosinteza colagenului, absorbtia si transportul fierului, metabolismul tirozinei.

Efectele deficientei: scorbut.

Efectele excesului: dozele masive pot duce la o crestere temporara a nevoilor.

Nevoile de proteine

1. sunt indispensabile vietii: intra in structura celulara (reprezinta 20% din constitutia “solidelor” corpului); a enzimelor si a unor hormoni; au rol principal in echilibrul oncotic; transporta hormoni, metaboliti si substante toxice; “structureaza” imunitatea umorala; aminoacizii esentiali reprezinta factori limitanti ai formarii moleculelor de proteina.

2. nevoile se coreleaza cu varsta, greutatea corporala si aportul energetic, astfel:

0-6 luni: 2,2 g (minim 1,9 g)/kgc/zi sau 1,9 g pentru 100 kcal/zi;

7-12 luni: 2 g (minim 1,2 g)/kgc/zi sau 1,7 g (minim 1,4 g) pentru 100 kcal/zi;

1-3 ani: 1,7 g (minim 1,2 g)kgc/zi sau 1,7 g (minim 1,3 g) pentru 100 kcal/zi;

4-6 ani: 1,5 g (minim 1,2 g)/kgc/zi sau 1,7 g (minim 1,3 g) pentru 100 kcal/zi;

7-10 ani: 1,2 g (minim 1 g)/kgc/zi sau 1,5 g (minim 1,2 g) pentru 100 kcal/zi;

11-14 ani: 1 g (minim 0,8 g)/kgc/zi sau 1,7 g (minim 1,4 g) pentru 100 kcal/zi;

15-18 ani: 0,9 g (minim 0,7 g)/kgc/zi sau 2 g (minim 1,6 g) pentru 100 kcal/zi.

3. in formularea RDR se va tine seama de digestibilitate, de valoarea biologica a proteinelor folosite (proteinele de referinta din lapte si ou contin toti aminoacizii, avand un “scor” de 100).

4. proteinele vor reprezenta 13-16% din valoarea energetica a ratiei dietetice; procent mai mare la copil si adolescent, respectiv mai apropiat de pragul superior.

5. proteinele de origine animala vor reprezenta 85% la copil (60% la adolescenti, 30% la adulti).

6. sugarul cu greutate mica la nastere (prematur, dismatur) are nevoie sporita de proteine: 3-3,5 g/dl. de lapte daca este alimentat artificial cu o formula de lapte; nici in alimentatia naturala laptele matur nu asigura nevoia de proteine a prematurului. Alimentul “ideal” ramane totusi laptele matern si pentru prematur pentru ca mamele care au nascut prematur secreta un lapte cu un continut proteic de 2,5 ori mai mare decat in laptele matur. Rezulta ca prematurul poate fi alimentat exclusiv la san daca laptele provine de la mama lui si este “consumat” proaspat.

Nevoile de grasimi

Exista grasimi solide la temperatura ambianta (grasimi propriu-zise) si uleiuri (au punctul de topire sub temperatura ambianta).

Functii: sursa compacta de energie; grasime de rezerva; rol in activitatea celulara si a membranelor celulare (grasimi de structura); rol in dezvoltarea SNC (mielinizare); unica sursa de acizi grasi indispensabili pentru nutritie; vehicul de transport al unor vitamine; controleaza lipemia si colesterolemia; in exces pot fi responsabile de obezitatea infantila si/sau „la distanta” (adult), ateromatoza, boala coronariana, protejeaza termic, intervin in sinteza unor hormoni, se inscriu ca factor limitant al laptelui uman in autoreglarea duratei suptului si colesterolemiei.

Nevoia de grasimi variaza in limite largi: 3,5 - 6,5 g/kgc/zi la sugar reprezentand 30 – 55% din aportul energetic (25 – 35% la toate varstele cu mentiunea ca procentele sunt mai mari la copii); la copii produsele de origine animala (mai ales lapte si produse lactate vor insuma 85% din total).

Grasimile saturate provin mai ales din lactate, carne, grasime de porc sau bovine (mai rar ovine intr-o dieta obisnuita) si mai putin din ulei de arahide, unt de cacao, margarina „tare”, ulei „solid” (produs natural hidrogenat). Grasimile polinesaturate provin mai ales din laptele uman si surse vegetale (ulei de masline, porumb, floarea soarelui, soia, nuci), dar si din grasimea din peste si pasare sau din margarina. Se adauga acizii grasi mononesaturati si acizii grasi esentiali - acidul linoleic si linolenic – in special – cu rol nutritional foarte mare (daca acidul linolenic din dieta scade sub 0,1% raportat la aportul energetic apar semne de deficienta: oprirea cresterii, dermatita descuamativa, trombocitopenie, susceptibilitate crescuta la infectii, etc.).

Nevoile de glucide

1. reprezinta principala sursa exogena de energie, fiind un „combustibil” rapid utilizabil.

2. economisesc proteinele („protein-sparing”).

3. lactoza faciliteaza absorbtia intestinala a calciului, antrenand prezenta florei de fermentatie.

4. pot fi stocate in ficat ca glicogen (15%) dar si in muschii striati.

5. reprezinta 1% din greutatea corpului, lactoza avand rol in dezvoltarea creierului (in cursul proceselor de mielinizare galactoza este incorporata in cerebrolizide).

6. nevoile variaza in limite largi: 12 – 14 g/kgc/zi la sugar, reprezentand 35-65% din valoarea energetica totala a dietei (in populatia generala 50-60%).

7. toleranta pentru lactoza este redusa la prematuri (lactaza intestinala insuficienta); gluconeogeneza limitata, frigul si detresa respiratorie fac sa creasca nevoile de carbohidrati la prematuri (acestia cresc mai bine cu formule in care este inlocuita partial lactoza cu alti carbohidrati, mai ales cu monozaharide).

8. o cantitate mica de lactoza din dieta „scapa” digestiei si ajunge in colon unde este fermentata de bacilul bifidus in acid lactic, determina un pH acid al scaunului si mareste rezistenta sugarilor alimentati la san (laptele uman este foarte bogat in lactoza) la actiunea bacteriilor enterice patogene.

9. lactoza ajunsa in colon are efecte osmotice, fiind responsabila de consistenta mai moale a scaunelor la sugarul alimentat la san.

10. activitatea lactazica este mai scazuta in diaree (mai ales in cea cronica) precum si in malnutritie, impunand folosirea unor formule partial sau total delactozate.

Nevoile energetice (calorice) globale

1. aportul energetic (caloric) global in primul an de viata este de aproximativ 115 kcal/kgc/zi de la nastere la varsta de 6 luni (variatii 95-145) si 105 kcal/kgc/zi intre 6-12 luni (80-135). Nevoile energetice cresc cu varsta, cu greutatea si cu talia, dar pe unitatea ponderala nevoile inregistreaza timpuriu un declin progresiv.

la sugar, din aportul energetic mediu, zilnic, de 105-115 kcal/kgc, 50-55 kcal sunt cheltuite in repaos ca nevoi bazale; 30-35 kcal acopera nevoile de crestere si 15-17 kcal activitatea fizica si alte forme de consum.

3. energia din dieta este furnizata de grasimi, hidrocarbonate si proteine.

4. valoarea energetica (calorica) a celor mai obisnuite alimente folosite la diferite varste: laptele uman 67-75 kcal/dl, laptele de vaca integral 65 kcal/dl, laptele de vaca partial ecremat 59 kcal/dl, formulele de lapte pentru sugar 60-80 kcal/dl, laptele de soia 67 kcal/dl, galbenusul de ou 196 kcal/100g, carnea 105 kcal/100g, preparatele bogate in carne 88 kcal/100g, preparatele cu amestec de carne si vegetale 88 kcal/100g, vegetalele cu smantana 61 kcal/100g, deserturi 81 kcal/100g, vegetale simple 36 kcal/100g, fructe 63 kcal/100g, sucuri de fructe 53 kcal/100g.