JOCURI DE AGILITATE, VITEZA, INDEMANARE

TRECERE DIFICILA

Cu mana dreapta se apuca strans piciorul mesei. Aplecandu-te trebuie sa treci pe sub propria mana fara se desprinzi mana si fara sa atingi podeaua cu genunchiul.

CU UNDUIRI DE SARPE

Un copil va sta cu picioarele putin indepartate. Langa muchia exterioara a piciorului stang i se pune o cutie cu chibrituri. Acum, copilul trebuie sa ajunga cu mana dreapta la cutia de chibrituri ducandu-si mana inainte trecand-o in jurul piciorului stang, peste pantof, pana reuseste sa apuce cutia.

SA PRINDEM FLUTURELE !

Se agata, pe spatele a doi copii, cate o hartiuta colorata fiecare cu o alta culoare. Nici unul din cei doi nu stie ce culoare are hartia. Amandoi asi vor tine mainile la spate si vor incerca sa se uite peste umarul celuilalt pentru „a prinde fluturele”, adica pentru a vedea ce culoare are hartia de pe spatele celuilalt. Este bine ca partenerii sa fie de aceeasi inaltime. Este important, mai intai, sa reusesti sa vezi culoarea hartiutei adversarului, dar si sa-ti feresti propria hartiuta. Jocul se poate desfasura si sub forma de concurs intre echipe cu numar egal de participanti. Castiga echipa care a „prins cei mai multi fluturi”.

MASA DERANJATA

Se asaza pe masa o farfurie cu o bucata de ciocolata. Alaturi, se pune un cutit si o furculita, o sapca si o pereche de manusi. Se da cu zarul. Cel care a dat primul sase poate sa-si puna sapca si manusile si sa inceapa sa manance cu furculita si cutitul din ciocolata. Totul dureaza pana cand un alt copil a dat un sase. Zorul este mare ! Imediat ce urmatorul a dat un sase, cel care se ospateaza trebuie sa-i cedeze cutitul si furculita, sapca si manusile. Nu uitati: ciocolata se mananca cu furculita si cutitul !

LUPTA PENTRU CARTOF

Se deseneaza, pe jos, cu creta, un cerc. Cei doi jucatori stau in cerc si au fiecare, intr-o mana o lingura cu un cartof, iar in cealalta o lingura goala. Fiecare incearca sa-i fure celuilalt, cu ajutorul lingurii goale, cartoful.

FUGA PE CARTOANE

Pista de alergare traverseaza camera. Pentru fiecare jucator sunt necesare doua coli cartonate A4. Cand cel care comanda jocul da startul, concurentii isi asaza un picior pe unul din cartoane si aranjeaza repede celalalt carton in fata primului pentru a putea aseza si al doilea picior tot pe carton. Apoi, se ridica primul carton, se asaza in fata celuilalt si astfel se continua jocul, calcand numai pe cartoane pana la atingerea tintei. Nu este permis sa se lase distanta intre cartoane, ele trebuie asezate cu marginile una langa alta. Nu este permis sa se sara sau sa se taraie cartoanele cu picioarele.

CINE RASUCESTE MAI REPEDE ?

De clanta unei usi sau de mana unui copil se leaga atatea snururi de marime egala, cati jucatori participa. La capetele snururilor, jucatorii incep sa rasuceasca, fiecare cate un snur, pe cate un betigas. Cine rasuceste mai repede este declarat invingator.

JOCUL CU NASUL

O cutie goala de chibrituri se asaza pe nas. Ea trebuie data urmatorului jucator fara a fi luata de pe nas, fara sa o atingem cu mainile. Urmatorul jucator o primeste cu nasul. Daca sunt mai multi jucatori, se pot forma doua echipe. Daca una din cutiute cade, este permis sa fie ridicata, fara a se considera greseala.

JOCUL CU PAIUL

Fiecare jucator rebuie sa ia cu paiul sau o hartiuta de pe paiul celuilalt. Hartiuta va fi data jucatorului urmator. Iese invingatoare echipa la care hartiuta ajunge mai repede la ultimul jucator.

Jocuri de alergare

RANDUNICA FARA CUIB

Se lucreaza cu intreaga grupa.

Educatoarea desemneaza pe sol un cerc mare pe marginea caruia stau copiii la egala distanta unul de altul. Fiecare copil isi deseneaza in jurul sau un cerc mic(cuibul).

Unul dintre copii sta in mijlocul cercului mare (randunica). Toti ceilalti copii stau in cuibul lor. La semnalul educatoarei,,zburati”, randunelele isi schimba cuiburile intre ele. Randunica din mijloc care nu are cuib ,urmareste si ea sa ocupe un cuib.Cel ce ramane fara cuib trece in mijlocul cercului mare.

Jocul se repeta.

PASARELELE SI COLIVIA

Se lucreaza cu intreaga grupa de copii,in formatie de doua cercuri concentrice.

Educatoarea desemneaza in mijlocul clasei doua cercuri concentrice(unul mare si unul mic).O parte dintre copii stau pe marginea cercului interior tinandu-se de maini.Acestia formeaza colivia.Ceilalti copii (pasarelele) stau pe marginea cercului exterior,,fara a se tine de maini.La un semnal dat de educatoare,copiii care formeaza colivia inainteaza spre dreapta,pe linia cercului interior,iar pasarelele dau din aripi(cu bratele lateral),pasind pe varfuri pe loc.La al II-lea semnal,primii copii se opresc si duc mainile la spate (deschid colivia).,,Pasarelele”zboara repede pentru a ajunge la locurile lor;cele ramase in colivie sunt prinse.Ele trec in randul copiilr care formeaza colivia.

Jocul continua pana cand sunt prinse aproape toate ,,pasarelele”.Se repeta, de asemenea, pentru a schimba rolurile.

COPIII HARNICI                              

Se organizeaza cu toata grupa,care este asezata in jurul unui cerc mare.Cercul se traseaza cu creta pe sol, iar pe linia lui se vor aseza cuburile. Mijlocul cercului va reprezenta nisipul.La comanda educatooarei,,strangem jucariile” toti copiii sar deodata in cercul mare,fiecare langa un cub,cu fata spre el,se ghemuiesc,ridica cubul si-l transporta spre un colt al clasei,dinainte fixat.La comanda educatoarei,,construim cercul” copiii iau fiecare un cub si-l transporta pe linia cercului.

Jocul se repeta.Se insista pe saritura corecta pe ambele picioare,executata la comanda.

VULPE, DORMI ?

Joc de atentie si de miscare

Intr-o parte a clasei se stabileste casuta iepurasilor iar in cealalta casa vulpii.Un copil va fi vulpea,care sta in culcusul ei, restul vor fi iepurasii.Se delimiteaza casutele prin doua linii.La semnalul de incepere,,,iepurasii” ies din casuta imitand saritura iepurasilor si se duc la linia ce marcheaza culcusul vulpii,unde se opresc si striga:

,,Vulpea somnoroasa

S-a inchis in casa.”

Vulpea se trezeste,alearga dupa iepurasi care se intorc cat de repede pot la casutele lor.Iepurasul prins este dus in casuta vulpii si va fi eliberat cand va prinde alt copil.In timpul jocului mai multi copii vor fi in rolul de vulpe.

VRABIUTELE SI PISICUTA

La inceput, jocul este condus de educatoare care va fi ,,gospodina”.Un copil este ales sa fie ,,pisicuta”,iar restul copiilor vor fi ,,vrabiutele”.,,Gospodina” aduce mancare vrabiutelor si spune:

,,Vrabiute,vrabiute,

Uite,uite,sunt graunte

Veniti toate de mancati .

De pisica nu uitati!

Apoi vrabiutele se apleaca pe jos si culeg,,grauntele”,dar trebuie sa fie foarte atenti la pozitia pisicii,care se apropie incet,spunand:

,,Vine,vine pisicuta

Si mananca vrabiuta!”

Copilul prins este eliminat din joc.

Rolurile se pot schimba,pe parcursul jocului.

PORUMBELUL IN CUIB

Copiii se grupeaza cate trei:doi se tin de maini fata in fata(cuibul),iar al treilea sta liber, in mijloc(porumbelul). Unul dintre copii trebuie sa ramana fara cuib.Formatia cuiburilor de porumbei este aceea de cerc,iar porumbelul fara cuib sta in mijlocul cercului. El incepe jocul prin cuvintele:,,zboara,zboara”,moment in care toti porumbeii ies afara din cuiburi si alearga prin cerc impreuna cu el. La un moment dat, porumbelul fara cuib rosteste cuvintele:,,zboara in cuib” .Toti copiii cauta repede sa ocupe un cuib,iar cel ramas fara,continua jocul.

Eseu: In asteptarea primaverii - proiect de AVAB Document online: Structura proiectului pentru sustinerea examenului in vederea obtinerii certificatului de competente profesionale – Clasa a XII-a

Cine dupa cine alearga?

Jucatorii se iau de maini si formeaza un cerc.doi copii intra si ies din cerc, unul dintre ei incercand s ail prinda pe celalalt. Cel care fuge de urmaritor poate in orice moment sa se posteze inaintea oricarui copli din cerc,acesta luand-o la fuga spre a scapa la randu-i de urmaritor. Daca urmaritorul il atinge cu mana sau il prinde pe cel care alearga, ei isi schimba rolurile.

Vrabioiul saltaret

Pe teren e desenat un cerc mare, in care sa incapa toti “vrabioii” (sau “vrabiutele”) asezati la 2-3 pasi unul de altul. ”Pisica” sau “pisoiul” isi ocupa locul in centru cercului. La semnalul invatatorului “vrabioii” incep a sari pe ambele picioare in afara si in interiorul cercului. “pisica” trebuie sa prinda pe “vrabioii” care sar in cerc. Cei din afara lui nu au a se teme de “pisica”. Ea nu are dreptul sa iasa din cerc. “Vrabioiul” prind de pisica ii ia locul si jocul e reluat de la inceput.

GRIVEI SI IEPURASII’’

MATERIAL DIDACTIC :

Jetoane pentru a marca gradina de zarzavat ;

Sfori care vor marca gardul ;

DESFASURAREA JOCULUI

Pe terenul de joc in forma de dreptunghi se marcheaza ,,casa iepurasilor’’ pe latura mai scurta , iar pe latura opusa se va marca ,,casa lui Grivei’’; langa el se va marca ,,gradina de zarzavat , unde cresc morcovi ,varza si ridichi’’

Intre gradina si ,,casa iepurasilor’’, la jumatatea distantei , se intind sfori la inaltimea de 40 – 60 cm (in raport cu inaltimea jucatorilor ), acestea vor reprezenta gardul .

La semnalul conducatorului de joc , iepurasii ies din casa , alearga inainte , sar peste gard si ajung in gradina de zarzavat . Aici se ghemuiesc si mananca varza .

Cand conducatorul jocului bate de trei ori din palme (imitand zgomotul impuscaturilor : poc , poc , poc.) , iepurasii fug la casa lor , strecurandu-se pe sub gard , fara sa atinga sfoara .

In acelasi timp , Grivei sare din casa lui si alearga dupa iepuri , incercand sa-i atinga cu mana .

Iepurasii atinsi de Grivei trebuie sa ramana pe locul unde au fost prinsi .Acestia vor iesi din joc pe marginea terenului .

Jocul continua cu iepurasii care au intrat in casa pana cand si acestia sunt prinsi de Grivei .

JOCURI DEOSEBITE

Trainerii provoaca participantii !

Daca voi toti impreuna puteti executa toate aceste sarcini intr-un anumit interval de timp, atunci facem si noi ceva pentru voi (oferim o rasplata).

Daca nu reusiti sa indepliniti sarcinile, atunci faceti voi ceva pentru noi.

Rasplata este stabilita dinainte.

Jocul incepe: participantii stabilesc exact ce sarcini indeplinesc si incearca sa conlucreze cat mai bine pentru ca totul sa fie bine efectuat.

Instructorul controleaza executarea sarcinilor.

De baut 50 litri de apa (cantitatea depinde de numarul participantilor:

o      = 1 litru pentru adolescenti

o      = 0.5 litri pentru cei mai mici)

Gaseste 5 animale diferite

Gaseste 10 pietre si picteaza-le

Imbraca-te cu 20 de obiecte de imbracaminte

Cineva trebuie sa cante tot timpul: nu are voie sa se opreasca

Aduna de la fiecare participant un sarut si o semnatura.

Fiecare membru al grupului (cineva) trebuie sa parcurga 10 m in spatele altcuiva.

Construieste piramide

Confectioneaza din frunze o curea, un inel, o bratara.

Fa un peisaj (o casa, un cal, un car) folosind elemente naturale: iarba, lemn,

Alearga de 4 ori in jurul unei cladiri

Sari de 100 de ori

Fa un dans de tabara cu toti participantii

Gaseste 10 flori

Impleteste 50 de codite in parul cuiva

Cauta 5 cuvinte (cineva trebuie sa le mimeze)

Deseneaza un cerc de 2 m diametru si umple-l cu pietre

(Daca sunt:) umfla 10 baloane

Aduna 2 galeti de gunoi

Picteaza toracele si bratele cuiva

Material :

sfori cu care se delimiteaza terenurile

cartonase cu puncte pentru cei care polueaza mediul

fluier

cartonase de joc care sunt inchise in prealabil. Pe cartonase se afla :

o      cutii goale (5 puncte)

o      cosuri de gunoi (10 puncte)

o      vesela ruginita (15 puncte)

o      deseuri radioactive (20 puncte)

o      starea de alerta (nici un punct)

Trebuie sa existe cate 3 exemplare de participant din fiecare cartonas.

Teren : padure

Numarul jucatorilor : 18 pana la 60 jucatori

Tipul jocului : joc de padure

Desfasurarea jocului :

doua echipe; 3/4 din participanti sunt cei care polueaza; ei incearca sa depuna deseuri intr-un loc neautorizat in padure;

restul participantilor sunt politia de mediu ; ea ii prinde pe cei care polueaza.

in padure se gasesc doua terenuri la distanta mare unul de celalalt; terenul 1 este un oras unde se produce poluare ; terenul 2 este un loc in padure unde se depun deseurile.

aproape de locul neautorizat in care se depun deseurile, va fi delimitata o inchisoare.

Cei care polueaza:

la inceputul jocului, cei care polueaza se gasesc in oras; politia de mediu este imprastiata prin padure; in oras, cei care polueaza primesc de la liderul jocului un cartonas; cartonasul este inchis si poate fi deschis doar la locul unde se depun deseurile ; pe cartonas se gaseste mentionat un anumit tip de deseuri si punctajul (vezi mai sus)

cartonasul trebuie adus din oras la locul depunerii deseurilor; cel care polueaza primeste punctele la locul depunerii deseurilor. El pleaca inapoi in oras ca sa preia un nou cartonas

la locul depunerii deseurilor se gaseste liderul jocului care tine evidenta punctelor.

Politia:

in timpul aducerii cartonaselor politia poate atinge, in padure, pe cel care le aduce, dar nu la mai putin de 10 metri in jurul orasului si al locului depunerii deseurilor

cine a fost atins, intra la inchisoare.

Starea de alarma:

in momentul in care un cartonas pe care scrie faza de alarmA este depus in deseuri, liderul jocului fluiera de 5 ori; aceasta inseamna ca faza de alarma a inceput

pe timpul alarmei, cei care polueaza mediul pot intra in inchisoare si vor incerca sa ii scape pe ceilalti; detinutii pot fi eliberati prin atingere

in momentul in care cei care polueaza mediul sunt atinsi ei insisi de catre politie, intra in inchisoare

dupa cateva minute, starea de alarma este terminata.

Sfarsit:

cel care a reusit sa deverseze cele mai multe deseuri este castigatorul

dupa un joc se pot schimba rolurile; politia preia rolul celor care polueaza si invers.

Material

joc de carti complet (52)

20 de banderole /esarfe /stegulete de joc

fluier

Teren : padure

Numarul de jucatori : intre 10 si 60

Felul jocului : joc de padure

Desfasurare

jucatorii sunt impartiti in doua echipe. Fiecare echipa construieste o tabara la marginea padurii, in apropierea celeilalte echipe. Intre cele doua tabere sta conducatorul de joc. Conducatorul de joc e insotit de cate un jucator care are 10 esarfe prinse pe jumatate in pantaloni, din fiecare echipa. Cei doi le prind in asa fel in pantaloni incat esarfelor sa le atarne cate un colt in afara.

toate cartile de joc sunt raspandite si ascunse in padure.

Faza de cautare :

conducatorul de joc striga la inceputul jocului numarul unei carti, de ex. « opt » .

toti jucatorii alearga in padure in cautarea unui opt. Daca gasesc o carte cu numarul opt alearga inapoi la conducator.

cei doi jucatori cu esarfele in pantaloni stau in continuare langa conducatorul de joc.

acesta se gandeste la simbolul unei carti, de ex. „inima”.

daca un jucator se prezinta cu un alt opt decat cartea la care se gandise conducatorul jocului (de ex. opt de caro), atunci acest jucator trebuie sa ascunda cartea din nou in padure.

Gasit :

dar daca un jucator vine cu cartea opt de inima, atunci conducatorul de joc fluiera puternic cu fluierul

jucatorul cu esarfe de la cealalta echipa (si nu de la cea al carui jucator gasise cartea opt de inima) fuge repede in padure

echipa celui care a gasit cartea poate fugi dupa acest jucator sa incerce sa-i traga esarfele din pantaloni

pentru fiecare esarfa, echipa primeste un punct

echipa aceasta poate continua pana cand cealalta echipa revine cu toti jucatorii in tabara

in acel moment, conducatorul de joc fluiera din nou tare pentru a anunta sfarsitul etapei

punctele castigate sunt numarate si notate. Apoi conducatorul de joc striga din nou numele unei carti si jocul reincepe

echipa care la sfarsit detine cele mai multe puncte a castigat.

In cazul jocurilor de incredere totul se invarte in jurul increderii in ceilalti.

E de preferat ca acest gen de jocuri sa nu le joci cu un grup nou. E preferabil sa astepti pana ce liderii grupurilor incep sa se cunoasca cat de cat si sa inceapa sa se inteleaga.

Jocurile de incredere sunt ideale pentru a « omori » timpul liber intre alte activitati. E vorba in general de jocuri care nu dureaza mult.

Mai jos gasiti cateva sugestii pentru astfel de jocuri.

Doua persoane intinse pe pamant pe burta, pe o linie dreapta. Se prind de maini si se trag una spre alta.

Doua persoane stau spate in spate pe pamant. Se imping una in spatele celeilalte. Apoi, tot impingandu-se, reusesc sa se ridice in picioare.

Fiecare sta intins pe burta intr-o sala. Fixeaza un punct undeva in sala (pe sol). Se taraste intr-acolo in linie dreapta.

Varianta: fiecare sta intins pe sol intr-o sala. Simti cum devii din ce in ce mai greu. Fixezi un punct in sala si te tarasti in linie dreapta intr-acolo. De data asta incerci sa te folosesti cat mai putin de maini si de picioare. Cand ai ajuns la punctul respectiv ramai acolo culcat si incearca sa simti cum corpul « se trezeste », mai intai degetele de la picioare, simti ca nu mai esti asa de greu. Actioneaza foarte incet.

Formati doua randuri, cu fata unul la altul si lungiti pe burta. Pastrati o mica distanta intre cele doua randuri si puneti in spatiul dintre randuri o minge de ping-pong. Suflati mingea dintr-o parte in alta.

Toti participantii stau intr-un sir. Ei nu privesc nici spre interior nici spre exterior, ci doar la spatele celui dinainte. Fiecare se apropie din ce in ce mai mult de cel din fata si se lasa in jos pana se poate aseza pe genunchii celui din spate ca pe un scaun.

Se formeaza doua siruri care privesc unul la altul, la o distanta de un brat si jumatate. Fiecare participant intinde bratele in fata. O persoana care nu sta in sir isi ia elan si alearga printre cele doua siruri. Bratele celor din sir se ridica dintr-o data in sus in ultimul moment. Efectul rezultat e cu totul special.

O persoana sta in picioare pe marginea unei mese sau pe o alta suprafata inalta. Toti ceilalti stau cu mainile in sus deasupra capului, in fata mesei, aproape unul de altul. Persoana de pe masa se arunca si este prinsa de celelalte. Fii foarte prudent la acest joc: sa fie destui participanti care sa-l prinda pe cel care cade si sa stea aproape unul de altul. Iar cel care se lasa sa cada sa nu fie nici prea inalt nici prea gras.

Varianta: se formeaza doua siruri care privesc unul la altul. Cele doua siruri se tin de maini incrucisat. Asta inseamna ca tu tii cu mana stanga mana stanga a vecinului din fata si cu mana dreapta mana dreapta a acestuia. Unul dintre participanti sta in fata celor doua siruri ti se lasa usor sa cada pe bratele lor. Acesta este purtat pe bratele celor din sir de la un capat la altul, prin miscari de aruncare usoara.