Prin podisul mehedinti, de la o pestera la alta

PRIN PODISUL MEHEDINTI, DE LA O PESTERA LA ALTA

Carstul Podisului Mehedinti este unul dintre cele mai importante din Romania. Desi numarul pesterilor este mic, cateva dintre ele sunt remarcabile prin dezvoltarea, prin bogatia unor forme sau prin unicitatea altora. Cateva din pesterile importante ale Mehedintiului nu pot forma inca obiectul unor vizite turistice, ele necesitand inca costisitoare lucrari de amenajare. De aceea vorbind despre carstul Podisului Mehedinti ne vom referi la trei sectoare : pesterile din zona comunei Balta, carstul de la Ponoarele si carstul din zona Motrul Sec - Motrul Mare.

In zona comunei Balta se afla cateva pesteri active si semiactive, cele mai mari fiind Curecea, Balta si Sfodea. Nu departe de Pestera Sfodea se afla avenul din Boldul Ionestilor, a carui intrare se deschide intr-un camp de lapiezuri in Dealul Duncii. Avenul este adanc de 15 m. Exocarstul nu este prea spectaculos, fiind reprezentat prin campul de doline din Dealul Curecea si cateva campii de lapiezuri, in cornetul lui Bobic, in dealul Cusacu si Cornetul Baltii.

Cu totul altfel ni se prezinta exocarstul zonei Ponoarele. Aici, chiar in centrul comunei Ponoarele se afla Podul Natural, o arcada de calcar lunga de 61 m si lata de 12 m, rest al unei galerii de pestera, partial prabusita. Podul Natural este punctul de plecare catre cateva fenomene interesante, toate grupate in dealul Cracul Muntelui. Mai intai tunelul larg al Pesterii Podului. Deasupra portalului acesteia se afla un frumos camp de lapiezuri: putem vedea rigole, adica santuri de siroire, taiate 10 - 20 cm adancime in calcar, creneluri, creste paralele si in evantai, de dimensiuni centimetrice, lapiezuri perforate - gauri ovale sau rotunde si bogazuri - adevarate coridoare taiate in roca, drepte si adanci, cu fundul acoperit de iarba, in care poate incapea un om. Pe un ogas aflat la numai 250 m spre vest de campul de lapiezuri intalnim lapiezuri subcutane sau acoperite, capatani de calcar ce seamana cu niste capite cu varful ascutit dar cu contur foarte rotunjit. Acestea s-au format prin dizolvarea calcarelor sub un strat de sol, care ulterior a fost partial indepartat. De o parte si alta a calcarelor din Cracul Muntelui se afla doua depresiuni. Depresiunea Zaton gazduieste aproape jumatate din an un lac ale carei ape se scurg printr-o gura de pestera pe un traseu lung de cativa kilometri cunoscut doar partial. In perioadele secetoase lacul seaca si ofera privirilor doar o intindere argiloasa rosie, crapata. Sub pamant, paraul Zatonului intalneste apele ce se aduna din depresiunea Ponoarele si care dispar prin sorbul de la Gaura Iepurelui. Ansamblul carstic de la Ponoarele este grupat pe o suprafata mica in jurul Podului Natural si nu ridica probleme de orientare. De la Ponoarele avem de mers mai putin de 20 km pana in satul Motru Sec, aflat pe valea raului cu acelasi nume, la nord de comuna Pades, locul unde a inceput rascoala lui Tudor Vladimirescu. Intre valea Motrului Sec si a Motrului Mare se dezvolta calcarele din Dealul Musetoaia, care continua spre nord pana in Varful Piatra Mare a Closanilor. Piatra Mare a Closanilor reprezinta una dintre zonele calcaroase salbatice, asemanatoare cu cele din Muntii Mehedinti. Urcand din satul Motru Sec sau Closani pe firul vaii Izvorele vom intalni printre paduri de fagi campuri cu uriase doline, lapiezuri. guri de pesteri si avene. Urcand paraul Izvorele pana in Saua dintre Pietre, putem vedea creasta Pietrii Mari, iar apoi revenind in sa, putem cobori prin largi pajisti in Valea Motrului Sec. Acest traseu dureaza 6-8 ore si ridica probleme de orientare in portiunile impadurite.

: Olimpiada de Biologie - clasa a VII a, faza judeteana : Anatomia aparatului locomotor

■       Mediul glaciar cuprinde spatiul ocupat de calotele glaciare din emisfera nordica (Groenlanda) si sudica (Antarctida - Fig. 3).

D. Medii azonale

Pe langa aceste medii "zonale" (determinate de caracteristici climatice) exista alte doua tipuri de medii ce au alte elemente determinante:

mediul litoral (maritim) - in care principalele caracteristici sunt legate de contactul dintre uscat si mare (ocean) - DOC 1;

mediul montan - in care proprietatile sale sunt determinate de altitudine (DOC 2).

Dictionar

Ariditate - fenomen climatic constand intr-un deficit de apa pentru vegetatie; evapoarea depaseste cu mult cantitatea de precipitatii.

■          Fig. 1 - Mediu tropical umed (Amazonia)

■          Fig. 2 - Mediu tropical arid (Sahara)

Fig. 3 - Mediu glaciar (Antarctida)

Pentru Figura 3.