Pestera de la fata apei

PESTERA DE LA FATA APEI

Sinonimii. Pestera cu Apa din Remeti, Pestera cu Apa de sub Peretele Cornului, Pestera cu Apa din Dealul Cornilor.

Focalizare si cai de acces. La capatul de sus al satului Remeti, in malul stang al Van Iadului, se inalta o spectaculoasa faleza de calcar, denumita Peretele Cornului. La picioarele ei, in extremitatea dintre amonte, usor mascata de arbusti se deschide intrarea in Pestera de la Fata Apei al carei nume a fost sugerat de imediata vecinatate a raului. Altitudinea deschiderii este de 500 m. Accesul la pestera este foarte comod cu mijloace auto. De la localitatea Bucea, aflata pe DN l, se urmareste soseaua asfaltata din lungul Van Iadului pe o distanta de 20 km, pana la punctul de confluenta cu Valea Izvorului. O punte de lemn ingaduie aici traversarea pe celalalt mal, pe care se mai merge inca 150 m in susul apei, peste grohotisul de la baza falezei ; o scurta poteca razbate apoi direct la intrarea in pestera. Punctul cel mai apropiat de cazare il constituie motelul Lesu.

Date istorice. Cele dintai referinte privind Pestera de la Fata Apei se datoresc lui Valeriu Puscariu care o exploreaza in anul 1928, descrierea sa succinta nefiind publicata insa decit 23 de ani mai tarziu in 1954, L Viemann intocmeste planul cavitatii, apoi, in 1975-1976, pestera face obiectul unor cercetari stiintifice de climatologie si ecologie subterana, intreprinse de Gh. Racovita si V. Craciun. Descriere. Pestera, a carei lungime totala este de 250 m, se compune dintr-o galerie ingusta, usor meandrata, care urmareste in cea mai mare parte a sa o diaclaza directoare. Din acest motiv mai ales in prima jumatate a cavitatii, bolta se ridica frecvent la 20-30 m inaltime si este intrerupta de numeroase hornuri. Tot aici, suspendate la vreo 5 m in peretele drept, cateva mici coridoare schiteaza un nivel superior, fosil.

: Olimpiada de Biologie - clasa a VII a, faza judeteana : Anatomia aparatului locomotor

a. titlu

b. cuprins

c. legenda

45. In relatia de tipul y = ax, x reprezinta:

a. variabila neutra

b. variabila independenta

c. variabila dependenta

46. Marimile statistice care exprima prin numere concrete valoarea unei caracteristici sunt:

a. indicatori derivati

b. indicatori relativi

c. indicatori absoluti

47. Marimile care se exprima prin raportul dintre doua marimi absolute in care indicatorul raportat este la numarator si cel luat ca baza de raportare la numitor, se numesc:

a. indicatori derivati

b. indicatori relativi

c. indicatori absoluti

48. Dintr-un lot de 50 de studenti, numarul celor cu nota 8 este de 10. Care este procentajul lor?

a. 50 %

b. 10 %

c. 20 %

49. Daca numarul celor nascuti vii intr-o comunitate umana este de 30, la 2000 de locuitori care este coeficientul natalitatii la mia de locuitori?

a. 15‰

b. 66‰

c. 30‰

50. Prezentarea ordonata a unui ansamblu de date in care fiecare element al selectiei corespunde unei valori a caracteristicii alcatuieste:

a. un tabel

b. o serie statistica

c. o distributie

51. Seriile statistice pot fi:

A) cronologice

B) teritoriale

C) omogene

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

52. Numerele cu ajutorul carora se poate determina pozitia unui punct pe o dreapta, pe un plan sau in spatiu fata de un sistem de referinta se numesc:

a. marcatori

b. indicatori

c. coordonate

53. Scarile grafice de reprezentare a datelor numerice pot fi:

A) regulate

B) neregulate

C) spatiale

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

54. Scara aritmetica intra in categoria scarilor:

a. patratice

b. regulate

c. neregulate

55. Daca coordonatele unui punct sunt notate x = +3 si z = +3 in ce cadran se afla?

a. dreapta sus

b. dreapta jos

c. stanga sus

56. Daca coordonatele unui punct sunt x = -3 si y = -3 in ce cadran se afla?

a. stanga sus

b. stanga jos

c. dreapta jos

57. Coordonatele care determina pozitia unui punct (P) prin distanta de la pol notat cu 0 la punctul (P) si prin unghiul pe care dreapta OP il face cu axa X se numesc:

a. coordonate duble

b. coordonate rectangulare

c. coordonate polare

58. Scara care se caracterizeaza prin uniformitatea intervalelor pe axele de coordonate se numeste:

a. regulata

b. neregulata

c. spatiala

59. Scara logaritmica intra in categoria scarilor:

a. omogene

b. regulate

c. neregulate

60. Scara grafica, ce are pe una dintre axe scara normala si pe cea de a doua scara logaritmica, se numeste:

a. scara logaritmica

b. scara semilogaritmica

c. scara normala

61. Scara grafica care are scara logaritmica pe ambele axe de coordonate se numeste:

a. omogena

b. regulata

c. logaritmica

62. Pentru introducerea valorilor unei variabile in clase de valori sunt necesare urmatoarele operatii:

A) calcularea imprastierii valorilor

B) determinarea numarului de clase

C) calcularea marimii intervalului de clasa

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

63. Cunoasterea diferentelor intre valoarea maxima si minima a seriei statistice este necesara pentru:

a. calcularea amplitudinii intervalului de clasa

b. determinarea numarului de clase

c. calcularea frecventei

64. Frecventa de aparitie a unei valori dintr-o serie statistica poate fi:

A) normala

B) absoluta

C) relativa

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

65. Numarul de repetari ale unei valori a caracteristicii sau a numarului de termeni care intra intr-o clasa de valori determinata se numeste:

a. frecventa absoluta simpla

b. frecventa relativa simpla

c. frecventa normala

66. Valorile rezultate din cumularea descrescatoare a frecventelor absolute simple, pornind de la cea mai mare spre cea mai mica sau invers constituie:

a. frecventa relativa cumulata

b. frecventa absoluta cumulata

c. poligonul frecventelor

67. Frecventa absoluta a numarului de valori existente in intervalele de clasa ale unei variabile, reprezentate grafic sub forma de coloane constituie:

a. histograma frecventelor

b. poligonul frecventelor

c. frecventa relativa

68. Frecventa rezultata din raportul dintre frecventa absoluta a unei valori sau a unui interval de clasa si numarul total de elemente ale selectiei este:

a. frecventa cumulata

b. frecventa relativa

c. histograma frecventelor

69. Numarul de cazuri dintr-o clasa de valori este de 20, iar numarul total de valori ale selectiei este de 80, care este frecventa absoluta?

a. 4

b. 8

c. 0,25

70. Suma frecventelor relative ale unei distributii a frecventelor relative trebuie sa fie egala cu:

a. unitatea

b. numarul total de valori

c. numarul de clase de valori

71. Daca distributia valorilor unei variabile in raport cu media este simetrica si releva un singur varf ea se numeste:

a. univariata

b. unimodala

c. individuala

72. Cand varful unei distributii a valorilor este deplasat la dreapta atunci distributia are o asimetrie:

a. pozitiva

b. negativa

c. normala

73. Cand varful unei distributii a valorilor este deplasat la stanga atunci distributia are o asimetrie

a. pozitiva

b. negativa

c. normala

74. Operatia matematica prin care suma valorilor termenilor unei selectii se imparte la numarul lor se numeste:

a. dispersie

b. frecventa relativa

c. medie aritmetica

75. Dintre formulele prezentate care este formula mediei aritmetice:

A)

B)

C)

a. A+B

b. B+C

c. A+B+C

76. Suma valorilor unui sir de 50 de debite medii anuale este de 250 m3/s care este debitul mediu pe perioada celor 50 de ani?

a. 5 m3/s

b. 10 m3/s

c. 0,2 m3/s

77. Suma valorilor unui sir de 10 de debite medii zilnice este de 125 m3/s care este debitul mediu pe perioada celor 10 de ani?

a. 5 m3/s

b. 12,5 m3/s

c. 1,25 m3/s

78. Suma precipitatiilor anuale pe 10 ani la statia meteorologica Predeal este e 9497,7 mm, care este media pe perioada:

a. 9497,7 mm

b. 949,77 mm

c. 94,9 mm

79. Cum se determina nivelul mediu lunar al apelor la o statie hidrometrica?

a. ca suma a valorilor medii zilnice

b. ca medie aritmetica a lor

c. ca raport al valorilor extreme

80. Cand valorile unei variabile se repeta frecvent sau cand valorile sunt introduse in clase de valori media seriei se determina cu formula:

a. mediei aritmetice a frecventelor

b. mediei aritmetice

c. mediei aritmetice ponderate

81. Elementul de mijloc al unei serii statistice sau clasa din mijlocul unei serii ordonate crescator sau descrescator se numeste:

a. mod

b. mediana

c. medie

82. Intr-un sir de 17 valori ordonate descrescatoare a cata valoare va fi mediana?

a. a opta

b. a zecea

c. a noua

83. Intr-un sir de date ordonate descrescator, carei frecvente cumulate ii corespunde mediana?

a. 0,5

b. 0,4

c. 0,6

84. Intr-un sir de date ordonate descrescator, care este probabilitatea, in procente, de aparitie a valorilor mai mari ca media.

a. 60%

b. 50%

c. 75%

Acest prim sector al pesterii este sec ; in schimb, cea de a doua jumatate a galeriei este parcursa de un parau subteran, care apare dintr-un sifon impenetrabil si care primeste pe dreapta un scurt afluent. Originea acestui parau corespunde pierderilor in pat care se produc in Valea Rea (afluent de stanga al Vaii Iadului) la mai putin de 500 m in linie aeriana de Pestera de la Fata Apei. Cursul de apa din galeria principala dispare dupa un parcurs de aproximativ 100 m printr-un sorb, in vecinatatea caruia se deschide un diverticol descendent, aproape un put ce functiona inca, in momentul primei explorari ca punct de captare a pinului subteran. Astazi insa, apele reapar la zi printr-o resurgenta aflata in insasi albia Vaii Iadului. Concretiunile sunt slab dezvoltate, rezumadu-se la cateva scurgeri parietale.

Fig. 10 - Pestera de la Fata Apei (cartare I. Viehmann, T. Rusu si Gh. Racovita, 1973)

Conditii de vizitare. Echipamentul necesar unei vizite subterane obisnuite trebuie completat cu cizme de cauciuc pentru a se putea parcurge sectorul activ, unde nivelul apei nu creste la viituri decat in mod exceptional.

Bibliografie. P. A. Chappuis si R. Jeannel (1951).