CADRUL NATURAL - ORASUL PITESTI

1 Constitutia geologica

Formarea si individualizarea regiunii in care se gaseste situat orasul Pitesti trebuie pusa in legatura cu evolutia paleogeografica si geologica a intregii Campii Romane si mai ales cu evolutia retelei hidrografice a acesteia .

Orasul Pitesti apartine platformei moessice, formata in pontianul inferior din formatiuni detritice fine .

Este o zona interna epirogenetica , fiind un etaj tectogenic valah . In pliocenul superior si pliocenul inferior s-au format arii cu sedimentare fluvio-lacustra si fluviatila . Este o regiune cu miscari verticale alternante-negative in pliocenul superior si cuaternarul inferior si pozitive in cuaternarul superior .

Teritoriul Pitestiului este situat la contactul a doua mari unitati structural-tectonice-Depresiunea Getica si Platforma Moessica-din care fac parte unitatile morfostructurale Piemontul Getic , subunitate deluroasa, de orogen si Campia Romana, subunitate de platforma .

Acest teritoriu se afla pe linia de contact dintre subunitatile :

-Piemontul (platforma )Cotmeana (V si NV);

-Dealurile (gruiurile)Argesului (N-NE);

-Piemontul (platforma) Candesti (E-SE) si, totodata in sectorul de tranzitie dintre Piemontul Getic( N) si Campia Romana .

Pe parcursul evolutiei paleogeografice a teritoriului pitestean s-au desfasurat ample si indelungate procese geologice, geofizice si geomorfologice in epocile precarpatica (etapele precambriana, caledonica si hercinica) si, carpatica (etapa de tranzitie kimerica, etapele carpatica veche si neocarpatica) .

In acest spatiu geologic si geografic au avut loc repetate transgresiuni si regresiuni marine .

Pentru relieful actual, cuaternarul prezinta o importanta deosebita cand lacul din Campia Romana s-a retras treptat spre E . In faza Mindell, de exemplu, lacul se intindea pana la Pitesti, iar in faza Riss campia se exondeaza complet .

Piemontul Cotmeana s-a cladit pe depresiunea Getica alcatuita din formatiuni sedimentare paleogene (conglomerate, gresii, marne, calcare,sisturi disodilice), miocene (gresii, marne gipsifere, nisipuri, conglomerate), pliocene (nisip, argile, marne,strate de carbuni) si cuaternare(pietrisuri, nisipuri, luturi) slab cutate, predominant monoclinale .

Depozitele masive, dispuse in stive torentiale, au o varsta pliocena si pleistocena si sunt alcatuite mai ales din pietrisuri asociate sau intercalate cu nisipuri, cunoscute sub denumirea de ,,pietrisuri de Candesti,, .

Campia Pitestiului , campie de acumulare fluvio-lacustra, cuaternara, are ca fundament platforma moessica (platforma valaha) ce corespunde in cea mai mare parte , campiilor de acumulare fluvio- lacustre si cuaternare, alcatuite din nisipuri, pietrisuri, argile, depozite loessoide . Acestea se dispun la randul lor, pe o stiva groasa de sedimente paleozoice, mezozoice,neozoice ce acopera fundamentul cristalin al platformei, dar care nu sunt intalnite decat in foraje . Tot platforma moessica este formata din sisturi cristaline cutate spre sfarsitul precambrianului, pana in silurian; zona a devenit o intinsa peneplena . Etajul sedimentar se compune din ordo-silurian, devon-permian, triasic, jurasic, cretacic; tortonian, sarmatian, pliocen . Epoca nivelarii soclurilor prehercinice afecteaza regiunea de platforma printr-o etapa ce modeleaza puternic, in conditiile unei clime calde si de desert biologic, soclurile cristaline ale Campiei Romane, ducand la formarea in cambrian a unui relief de peneplena .

Deci, fundamentul (substratul) geologic, in care intra aspectele privind structura si litologia, stabilitatea sub aspectul miscarilor tectonice la scara umana cu degajare de masa si energie, trebuie luat in considerare in definirea ecosistemului asezarii umane -Pitesti .

In urma studiilor geotehnice efectuate, din punct de vedere al posibilitatilor de construire, perimetrul analizat poate fi impartit in 2 zone:

-zona I:cuprinde terenuri construibile fara amenajari:terasa superioara, mijlocie, inferioara, lunca Argesului;

Stratificarea acestor unitati este in general uniforma . Analizele de laborator indica valori fizico-chimice destul de bune pentru stratul de argila si relativ scazute pentru complexul prafos-nisipos . Ca urmare , stratul de argila se considera ca un teren cu capacitate portanta ridicata iar complexul prafos-nisipos cu capacitate portanta scazuta .

Stratul de pietris este cel in care se cantoneaza apa freatica . In lunca, stratul acvifer este permanent, fiind alimentat de apele raului Arges prin infiltratii de mal, precum si de apele ce se scurg din terasa .

In cuprinsul zonei I se pot executa constructii cu mai multe nivele, fara subsol, in cuprinsul luncii si cu subsol in restul zonei , luandu-se insa masuri impotriva apelor de infiltratie .

-zona II: cuprinde versantii teraselor care au pante intre 10 si in unele locuri chiar mai mari .

Stabilitatea acestei zone este incerta . Alunecarile active se gasesc in zona de sud a orasului Pitesti-Valea Darzii si in zona Vaii Trivale . Stratificarea din versanti este neuniforma .

Pentru constructii, aceasta zona nu este in general recomandata . In portiunile cu panta mai redusa se pot proiecta constructii usoare, cu masuri speciale de siguranta .

Privind resursele, zacamintele de petrol si gaze naturale se gasesc atat in platforma cat si in campie . Toate aceste resurse prezinta un mare interes pentru ecosistemul urban Pitesti .

Relieful zonei si influenta sa asupra calitatii mediului

Teritoriul Pitestiului este situat la contactul a doua mari unitati structural-tectonice-Depresiunea Getica si Platforma Moessica-din care fac parte unitatile morfostructurale Piemontul Getic, subunitate deluroasa, de orogen si Campia Romana, subunitate de platforma .

Piemontul Getic este un piemont relict, format prin acumularea de sedimente carpatice, care a evoluat initial ca o campie piemontana, ulterior inaltata si fragmentata . Relieful actual a evoluat cu o mare rapiditate in jumatatea nordica, unde inaltarile au avut o intensitate deosebita, in timp ce partea de sud s-a dezvoltat lent datorita stabilitatii mai pronuntate a sectorului epiplatformic moessic al fundamentului .

Campia Romana, prin geneza, apartine ariei depresionare dintre orogenul carpatic si platforma moessica, dar sensul evolutiei a fost determinat de procesele proprii ariei carpatice . Campia dintre Olt si Arges , unde se incadreaza si orasul Pitesti, este o regiune de interferenta climatica, mai inalta si mai fragmentata de vai paralele cu patul inecat in aluviuni si depuneri deluvio-coluviale. In cuprinsul Piemontului Cotmeana, reteaua hidrografica este divergenta . La Pitesti, insa, reteaua este convergenta, deoarece in pleistocenul inferior a inceput sa se formeze o arie de subsidenta locala, care a determinat aparitia unei piete de adunare a apelor, unde se strange ,,candelabrul" raurilor dintre Arges si Argesel (Valsan, Raul Doamnei, Raul Targului si Argesel) . Pana la Pitesti, cursul Argesului este orientat in directia N-S iar din cauza modificarilor tectonice produse in fundament de catre lasarile subsidente spre S-E, de la Pitesti cursul Argesului a fost deviat spre E-SE .

Dupa aspectul si modul de dezvoltare in profil transversal se pot diferentia:

a)     vaiugile care sunt acele vai largi in forma de covata ale caror albii trec pe nesimtite catre podurile interfluviale prin intermediul unor versanti putin inclinati , constituind uneori singurele denivelari de pe suprafetele netede ale Campiei Romane .

b)     campurile care sunt spatii interfluviale netede, delimitate catre vaile pe care le separa ,prin maluri cu inaltimi variabile specifice Campiei Romane .

Astfel, ecosistemul urban Pitesti este de campie iar faptul ca vatra orasului este situata pe izohipsa de 200m, da imaginea unui relief cu energie si fragmentare redusa . Altitudinea minima are valoarea de 252m, la nivelul albiei minore a Argesului in S, maxima este de 356m, in cartierul Trivale la V, iar altitudinea medie este de 304m .

Densitatea fragmentarii reliefului este de 0,3km kmp . Acest aspect este deosebit de important deoarece conditioneaza marimea spatiilor construite, lungimea asezarii, reteaua stradala, reteaua de alimentare cu apa, in ansamblu determina configuratia arhitecturala a asezarii .

Pantele se reduc la nivelul campurilor sub 5 , dar cresc si aici pe versantii si malurile vailor pana la 20 sau chiar pe abrupturi . Pentru terenurile arabile , distribuirea pantelor este sub 3 ; peste 11

Gradul de inclinare al pantelor determina alegerea solutiilor tehnice pentru constructiile propriu-zise (de locuit sau de munca), pentru caile ferate sau drumuri .

Procesele geomorfologice sunt elemente care impun numeroase conditii la constructii sau la mentinerea si intretinerea ecosistemului urban Pitesti .

Campia Inalta a Pitestiului are caracter piemontan, reprezentand treapta cu valorile altimetrice cele mai ridicate din intreaga Campie Romana . O buna parte a ei este formata din terasele dispuse in evantai ale Argesului . In pleistocenul mediu s-au format depozite fluviatile alcatuite din terase medii si superioare ce contin pietris si nisip acoperite de depozite loessoide .

Vatra orasului Pitesti s-a conturat si apoi s-a extins in zona din dreapta raului Arges, pe terasele si pantele vestice si pe terenuri din lunca .

Terasele fluviatile , sculptate in Piemontul Cotmeana, sunt dispuse sub forma unui amfiteatru natural, cu deschiderea orientata spre dealurile estice din Piemontul Candesti;aceste terase au fost sculptate intr-un mare con de dejectie, pe suprafata caruia se pare ca Argesul si-a schimbat cursul de mai multe ori . Terasele vaii Argesului din Piemontul Cotmeana au inceput sa se contureze in pleistocenul mediu , crearea lor fiind determinata de miscarile eustatice , de ridicarile neotectonice si de oscilatiile climatice .

In ordinea descrescanda a altitudinii, terasele fluviatile din dreapta Argesului,in perimetrul Pitestilor sunt :

-terasa Smeura (350m altitudine);

-terasa Trivale-Papucesti (333m altitudine ), unde s-au inaltat noile cartiere de locuinte Trivale I,II, Razboieni (S-V), precum si stadionul 1 Mai si Sala Sporturilor

-terasa Exercitiu (300m altitudine),pe care se afla cartierele Craiovei, Exercitiului, Banatului, Traian, Teilor;Marasesti, Gavana I,II,III;

-terasa centru civic (277m altitudine), cuprinde vechea vatra a orasului , cartierele Gara de Sud, Prundu si Pitesti I si II, platformele industriale Pitesti N si S, piata publica si centrul politico-administrativ;

-terasa de lunca (255m altitudine),unde s-au construit cartierele Calea Bucuresti, Campineanu; Eremia Grigorescu, Viilor, diferite unitati industriale, Parcul Arges, Bazinul olimpic, serele Pitesti, lacurile de acumulare si hidrocentralele Bascov-Pitesti N, Pitesti-Prundu, Golesti-Calinesti .

In cuprinsul piemonturilor, alunecarile de teren sunt mai restranse(Cotmeana, Candesti), ele avand cu precadere un caracter plastic-sufozional . Dinamica proceselor de alunecare se accentueaza in timpul primaverii, cand apele provenite din ploi si topirea zapezii provoaca supraumectarea rocilor .

In timpul marilor viituri, malurile raurilor sunt si ele supuse eroziunii si modificarii configuratiei lor, cu deosebire in coturile meandrelor ,de exemplu cum se remarca in lungul Argesului . Procesele de sufoziune si tasare,insotite adesea de prabusiri, caracterizeaza obarsiile vailor torentiale din Piemontul Cotmeana si Candesti .

Frecventa si amploarea proceselor de eroziune a impus numeroase lucrari antierozionale ce trebuie continuate mai ales pe valea Argesului, unde transportul mare de aluviuni intretine un proces intens de colmatare a lucrarilor . Etajul campiei este dominat de procesele de eroziune si acumulare din albiile raurilor, procese care imprima o anumita mobilitate si instabilitate .

Terasa superioara a Argesului este unitatea cea mai veche si se afla in partea de V a orasului . Se dezvolta de-a lungul raului Arges pe o latime de 500-1300m . Suprafata terenului este aproximativ orizontala si are stabilitate foarte buna . Majoritatea terenului este folosit ca teren agricol in zona existand putine constructii-stadionul 1 Mai, Scoala Militara .

Terasa mijlocie are o suprafata aproape orizontala . Eroziunea se manifesta prin cateva vai iar majoritatea constructiilor sunt cu parter si mai multe nivele . Terasa inferioara este practic orizontala si are stabilitate foarte buna .

Lunca raului Arges are o suprafata plana si din punct de vedere al utilizarii este folosita pentru locuinte, culturi si pentru zona industriala .

Din punct de vedere al seismicitatii, teritoriul Pitestiului este afectat periodic de miscarile seismice care isi au epicentrul la curbura Carpatilor . Cele mai puternice miscari seismice din secolul nostru, soldate cu deteriorarea unor cladiri , au fost inregistrate la Pitesti in noaptea de 10-11 noiembrie 1940 si in seara zilei de 4 martie 1977 .

Particularitati climatice si rolul lor in asigurarea calitatii mediului

. 3 . 1 . Municipiul Pitesti , factor genetic al propiei sale topoclime

Ca si intreaga tara, orasul Pitesti se incadreaza in climatul temperat-continental, caracteristic zonei de campie, etajului colinar .

Acesta se caracterizeaza printr-o repartitie relativ uniforma, in suprafata, a elementelor climatice .

Acest climat este determinat de advectia aerului maritim continental din vest si a celui continental din nord si est .

Orasul propriu-zis are un topoclimat de vale cu predominarea timpului calm, moderat . In lunile de iarna nu se inregisreaza temperaturi foarte scazute sau viscole puternice, iar verile sunt mai putin toride .

Sumele medii ale radiatiei solare, in decursul unui an se cifreaza intre 115-120kcal/cmp . Luna cu cea mai mica valoare este decembrie (3 kcal/cm), iar cu valoarea cea mai mare -iunie-august (16,5 -18 kcal/cm) .

Prin modificarile pe care suprafata sa activa le aduce radiatiei solare si circulatiei atmosferice, orasul Pitesti isi creeaza o topoclima proprie, sensibil diferentiata de cea a regiunilor inconjuratoare .

Actiunea orasului se datoreaza mai multor factori de influenta specifici, dintre care unii au caracter constant, iar altii, variabil .

Caracterul constant al celor dintai trebuie inteles in chip relativ, el rezultand numai prin comparatia cu cei din urma . In realitate si valoarea actiunii lor se modifica, atat de-a lungul unui sir de ani, cat si pe parcursul unui singur an .

Pornind de la sistemul de referinta mentionat, principalii factori de influenta cu caracter constant specifici orasului sunt :materialul de constructie din care este alcatuit orasul, profilul accidentat, sistemul de canalizare si spatiile verzi .

A .      Materialul de constructie al orasului

Spre deosebire de localitatile rurale , acoperite in cea mai mare parte cu vegetatie dezvoltata pe un sol umed ce nu modifica prea mult conditiile climatice ale locului respectiv, orasul Pitesti prezinta o suprafata activa cu insusiri fizice net diferentiate .             Aceasta se compune din tabla, tigla, betonul acoperisurilor, piatra si betonul zidurilor, asfaltul si pavajul strazilor, care acopera intr-o proportie covarsitoare spatiul urban si joaca un rol extrem de important in modificarea conditiilor lui termice si de umezeala .

Influenta materialelor de constructie amintite se datoreaza , pe de o parte , caldurii specifice mici si conductibilitatii calorice mari pe care o au , iar pe de alta parte, slabei permeabilitati sau impermeabilitatii lor totale .

B . Profilul orasului Pitesti

Alternarea constanta a strazilor si edificiilor, precum si inaltimea variata a acestora din urma, face ca profilul orasului, pe orice directie ar fi considerat, sa aiba aspectul unei linii frante,cu caderi si inaltari bruste . Orasul prezinta doua categorii de suprafete plane, si anume: suprafetele strazilor aflate aproape intotdeauna la nivelul solului si suprafetele acoperisurilor aflate la inaltimi variabile fata de sol .

Marea dezvoltare verticala a orasului atrage dupa sine o crestere substantiala a suprafetei de contact cu aerul, deci o crestere a suprafetei active, ceea ce prezinta o importanta deosebita atat pentru absortia, cat si pentru radiatia caldurii .

C .      Sistemul de canalizare al orasului

Slaba permeabilitate a suprafetei active constituita din tabla, beton, asfalt, care are o dezvoltare considerabila in perimetrul orasului , face ca cea mai mare parte a apei din precipitatii sa nu se poata infiltra . Pentru evacuarea ei, orasul si-a construit un sistem de canalizare prin mijlocirea caruia se elimina in acelasi timp si apele menajere si industriale .

Imposibilitatea infiltrarii si evacuarea rapida a apei din precipitatii fac ca suprafata activa a orasului sa ramana mult mai uscata in raport cu cea din regiunile inconjuratoare . Neexistand apa, caldura care pe campurile invecinate se consuma in procesul evaporarii , este folosita aici pentru incalzirea acoperisurilor , zidurilor, asfaltului si implicit a aerului urban .

D .      Spatiile verzi din perimetrul orasului Pitesti

Spatiile verzi se opun influentei primilor factori amintiti , avand o mare importanta nu numai sub raport climatic , ci si direct pentru sanatatea locuitorilor .

Prin umbrire si evapotranspiratie, plantele din parcuri si gradini atenueaza incalzirile excesive , marind totodata umezeala relativa a aerului . Daca se adauga la aceste efecte si rolul de filtru pe care il joaca frunzele arborilor pentru impuritatile atmosferei urbane, importanta spatiilor verzi devine suficient de evidenta pentru a nu mai fi necesara si indicarea altor elemente .

3 . Temperatura aerului

Repartitia si regimul temperaturii aerului poarta amprenta influentei pozitiei geografice, reliefului si a factorilor specifici zonei urbane .

Orasul Pitesti , fiind situat in partea central-sudica, este expus influentei circulatiei maselor de aer din sectorul mediteranean, care, in anotimpul cald al anului conditioneaza incalzirile puternice din zilele cu regim termic de tip tropical; sunt in general intre 10-30 zile tropicale cu veri moderate;

Temperatura medie anuala variaza intre 9 C . Temperatura maxima a atins 39,2 C la 14 august 1946 si de 60 C la nivelul solului .

Temperatura minima anuala a aerului a ajuns la -27 C la 24 ianuarie 1907 si la -34,2 C la nivelul solului . In privinta temperaturii medii lunare si anuale s-au constatat variatii insemnate in cursul anului si de la un an la altul . Intr-o perioada de 5 luni (mai-septembrie) temperatura medie lunara depaseste 15 C si , numai in doua luni (ianuarie-februarie) valorile medii lunare sunt mai coborate de 0 C .

: Olimpiada de Biologie - clasa a VII a, faza judeteana : Anatomia aparatului locomotor

In anul 1987, luna martie a fost foarte friguroasa in comparatie cu anii precedenti .

La data de 5 martie 1987, termometrele au indicat -17 C, aceasta fiind cea mai coborata temperatura a lunii respective din ultimul secol . Intre 1 si 18 martie 1987 valorile de temperatura au fost negative .

Regimul inghetului si dezghetului apare din momentul in care temperaturile scad sub 0 C . Data medie a aparitiei primei zile de inghet este prima decada a lunii octombrie . Cel mai timpuriu inghet s-a inregistrat in orasul Pitesti la 8 septembrie 1987 iar data medie a ultimului inghet este de 4 martie-24 mai 1987 .

Odata cu aparitia si intensificarea insolatiei, posibilitatea de aparitie a inghetului scade, inregistrarea lui in lunile tarzii de primavara constituind un fenomen rar .

Temperatura aerului , din timpul verii in interiorul orasului Pitesti, este mai mare datorita cladirilor din piatra, beton, acoperite cu tabla si tigla, strazilor si trotuarelor asfaltate care se incalzesc puternic, caldurii degajate de activitatile de tot genul cu consum de energie, degajarii caldurii corpului omenesc (datorita densitatii mari a populatiei), toate acestea facand din orasul Pitesti o ,,insula de caldura" in anotimpul de vara, si care influenteaza negativ organismul uman .

Temperatura aerului in orasul Pitesti

grade Celsius ( C)           

Media lunara

Maxima absoluta

Minima absoluta

Sursa: Anuarul Statistic si Statia Meteorologica Pitesti .

Din cele prezentate in tabelul si graficele de mai sus se constata ca, in perioada 1901-1990, maxima absoluta s-a inregistrat in luna august de 39,2 C, iar in perioada 1990-1997 maxima a fost de 36 . 9 C tot in luna august, pentru ca in 1998-1999 sa fie de 36 C, in luna august . Minima absoluta a fost in perioada 1901-1990 de -27 C in luna ianuarie, intre 1990-1997 de -17 C in luna februarie, iar in 1998-1999 de -13 C in luna decembrie .

3 . 3 . Umiditatea aerului

Umiditatea aerului are importanta in reglarea proceselor evapotranspiratiei si in formare norilor si cetii . Datele arata ca umiditatea atmosferica este in medie de 68 , cea mai mica valoare inregistrandu-se in luna iulie ca urmare a cresterii temperaturilor aerului si cea mai mare valoare in luna ianuarie datorita conditiilor atmosferice specifice .

3 . 4 . Nebulozitatea

Nebulozitatea cea mai crescuta , in orasul Pitesti se inregistreaza in lunile de iarna, cand gradul de acoperire este de 6-7 .

Sezonul de vara si toamna se caracterizeaza prin timp senin .

3 . 5 . Precipitatiile

Regimul precipitatiilor , sub aspectul cantitatilor anuale, se situeaza intre 680 si 700 mm anual .

In anii de observatie 1941-1990,cantitatea medie anuala a atins 734,3 mm (42,7mm in ianuarie; 106,3mm in iunie; 87,3mm in iulie; 46,7mm in decembrie);In cursul unui an lunile cele mai ploioase sunt mai, iunie si iulie(80-90mm),datorita activitatii ciclonice mai intense si dezvoltarii proceselor de convectie, iar lunile cele mai sarace in precipitatii sunt februarie, martie(37mm), uneori si luna ianuarie .

Stratul de zapada este in medie de 40-50 de zile cu grosimea de 35-40 cm, iar in timpul iernii numarul mediu al zilelor cu ninsoare este de 20-2

Aparitia primului strat de zapada este legata de regimul circulatiei generale a maselor de aer .

Burnita este un fenomen specific toamna si primavara . Dureaza mai multe ore in sir, fara a insuma o cantitate mare de apa .

Bruma este frecventa in noptile de toamna si primavara . Cele mai multe zile cu bruma apar in lunile noiembrie si decembrie .

Poleiul si chiciura sunt fenomene de iarna, dar se produc in conditii atmosferice speciale .

In concluzie, putem spune ca, volumul precipitatiilor este mai mare in interiorul ecosistemului urban Pitesti, datorita convectiei termice determinata de cresterea temperaturii, gradului de rugozitate al suprafetei active dat de spatiul cladit si poluantilor solizi din aer care joaca rol de nuclee de condensare .

Regimul anual al precipitatiilor in orasul Pitesti in perioada 1991-1999

mm

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Editia 1999 si RA Apele Romane- Filiala Arges

3 . 6 . Regimul eolian

Circulatia aerului se produce mai ales dinspre NE(26 ), apoi NV(18 ), N(14 ), E(11

Calmul atmosferic are o frecventa de 15 . Viteza medie anuala este de 2,6m/s, variind intre 0,9m/s din S-V, in decembrie la 4,7m/s din E, in martie .

Vanturile dinspre N, NE si E poarta denumirea generala de ,,crivat", vanturile din V-,,austrul , din S-SE-,,baltaretul", iar din directia Carpatilor Meridionali primavara si vara ,,munteanul

Dinamica maselor de aer trebuie cunoscuta pentru orientarea tramei stradale, amplasarea obiectivelor potential poluante a atmosferei, pentru vehicularea, eliminarea din atmosfera a poluantilor .

Datorita valorii calmului atmosferic de 15 , aici se gasesc conditii de dezvoltare a proceselor de poluare a spatiului urban .

Dintre factorii meteorologici care determina dispersia poluantilor este vantul . Directia vantului este elementul care determina directia de deplasare a masei de poluant . Concentratia poluantilor este maxima pe axa vantului si descreste substantial odata cu departarea de ea .

Un alt parametru determinant in difuzia poluantilor este turbulenta care este intim legata de structura verticala a temperaturii aerului .

In concluzie, putem spune ca, orasul Pitesti, prin complexitatea lui cu spatiul cladit si necladit, prin diversitatea cladirilor, prin reteaua stradala care in relieful urban cladit se comporta ca niste vai in forma de canion cu diferite adancimi si orientari, cu albedoul diferit, de la culoarea alba a zidurilor, cenusie a strazilor, la cea verde a parcurilor si arborilor stradali, se inscrie in peisajul zonei ca o entitate distincta .

Hidrografia

Apele de suprafata

ARGES-S =12521kmp;L= 339,6km;Q= 64mc/s ;

Raul Arges este principala apa curgatoare a Pitestiului, care curge de la NV la SE, are o lungime de 344 km, cu o densitate de 0,40km/kmp, albia sa formand marginea estica a orasului pe o distanta de 10km . Valea Argesului a avut un rol important in istoria comunitatilor umane care au trait aici din epoca straveche si pana astazi .

La Pitesti, raul Arges trece printr-o zona de subsidenta, unde s-a format o ,,piata,, de adunare a apelor din bazinul superior . In acest loc, pe stanga, langa parcul orasenesc din lunca,Argesul primeste apele afluentului sau , Raul Doamnei . Cele doua rauri au un debit relativ constant . Debitul mediu multianual al Argesului este de 34,9mc/s, iar cel al Raului Doamnei este de 20,4mc/s . Diferenta dintre debitele maxime si minime este foarte pronuntata . In anul 1941, Argesul a avut un debit de 1500-1600mc/s;in 1987 1200-1300mc/s;debitul maxim a fost de 980mc/s,amonte de confluenta cu Raul Doamnei, si de 1950mc/s, aval de confluenta .

In anii 1970 si 1975 s-au declansat mari inundatii care au cauzat importante pagube materiale . Argesul dreneaza o suprafata de 3590kmp .

Fenomenele de inghet (gheata la mal, curgeri de sloiuri, pod de gheata , se inregistreaza in fiecare iarna si au o durata medie de 30-50 zile .

Pe partea dreapta , Argesul colecteaza apele unor afluenti mai mici din piemontul Cotmeana , cu scurgere torentiala, cum sunt:raul Bascov si paraul Valea Rea-Gavana (NV);paraiele Trivale (Valea Stancei)si Scoroboaia(V);Darzul(Turcesti)siGeamana(S);

Pe valea Argesului si pe vaile afluentilor sai , pentru utilizarea rationala a apelor, au fost executate ample lucrari hidrotehnice . Albiile minore ale paraielor au fost canalizate subteran pe distante de traversare a ariei orasenesti . Pe valea Argesului au fost construite lacurile de acumulare si hidrocentrale:Budeasa-Bascov, Pitesti Nord-Bascov-Budeasa, Pitesti Est-Prundu, Pitesti Sud-Golesti-Calinesti-Cateasca;Pe raul Doamnei s-a amenajat lacul de acumulare Maracineni-Valea Mare, pentru atenuarea viiturilor din bazinul acestui rau . Prezenta apei lacurilor de acumulare imprima unele schimbari in microclimatul orasului, in fauna si flora sa si ofera noi posibilitati de agrement de practicare a sporturilor nautice . In acest scop s-a dat in exploatare o baza nautica la Pitesti N-Bascov -Budeasa, de nivel national .

La lacurile antropice se mai practica folosirea apei prin benturi . La SV de Pitesti, isi formeaza cursurile raurile Neajlov, afluent al Argesului pe dreapta si Dambovnic, afluent pe stanga al Neajlovului .

Se pare ca,in bazinul Argesului bilantul hidrologic se modifica treptat cu altitudinea in conditiile fizico-geografice tranzitorii de la stepa din sudul bazinului, silvo-stepa, zona padurilor pana la etajul alpin, tipic regiunilor carpatice .

a)     Repartitia scurgerii in timpul anului

Zonalitatea verticala a reliefului se reflecta in repartitia scurgerii . Astfel,in zona inalta, dupa o perioada de acumulare a zapezilor timp de 5-6 luni, cand scurgerea superficiala practic lipseste, urmeaza o perioada de topire a zapezii (aprilie-august) . Prin urmare, scurgerea cea mai ridicata se observa in luna mai .

b) Temperatura apei

In zona Argesului , temperatura poarta amprenta climei Europei-centrale si de sud; Vara , incalzirea apelor este mai ridicata cu 1-3 fata de cea a aerului la Pitesti fiind de 9 C . Regimul termic este cel obisnuit cu maxime in iulie . Trecerea la tamperaturile persistente sub +1C se produce in ianuarie la Pitesti iar revenirea peste valorile mai mari se produce in februarie .

b)     Fenomenele de inghet

Durata medie totala a perioadei cu inghet variaza intre 30-60 zile in regiunile joase . Posibilitatea formarii podului de gheata este reala in tot timpul iernii . Media datei de formare a lui este in jur de 5-16 ianuarie, iar a disparitiei, in cea de-a treia decada a lunii februarie .

c)      Scurgerea solida

In zona Argesului, in urma erodarii puternice a rocilor neogene, slab rezistente si in parte din cauza defrisarilor masive de paduri,turbiditatea medie a apei ajunge la 2000-5000g/mc .

4 . 2 Apele subterane

Apele subterane sau libere apartin categoriei a II a, au o scurgere medie lichida de 5litri/s/kmp sau 158m/an .

Pe teritoriul orasului Pitesti au fost determinate doua panze de apa subterana sulfuroasa, cu debit artezian , situate la adancimi cuprinse intre 23-35m si 50-70m . S-au efectuat lucrari pentru valorificarea acestor ape, prin construirea unor fantani . Fantanile arteziene din Pitesti, cu apa usor mineralizata (sulfatata) isi au sursa in straturile freatice . Cele mai importante surse sunt pe strazile C-tin Brancoveanu, Nicolae Balcescu . La Pitesti se remarca o regiune lipsita de strate acvifere permanente si , de debite importante, alimentarea cu apa putandu-se face local, prin puturi sapate la adancimi de 50-200m, cu debite reduse ce variaza intre 0,5-1,0l/s .

In zona de contact a dealurilor cu campia, de o parte si de alta a Argesului se fac prezente izvoare care ies la zi dupa o forare de cca 80-100m adancime cu debit de 0,5-2,5l/s .

In concluzie, putem spune ca, apa , ca resursa fundamentala, are valente si aspecte cu totul deosebite pentru om si colectivitatea umana organizata si concentrata in ecosistemul urban Pitesti .

Apa constituie o resursa importanta in toate activitatile umane, plecand de la necesitatea mentinerii unei igiene corporale, la necesitatile menajere, in procesele de productie .

Astfel, resursele de apa dulce (de suprafata) si subterane necesare in nevoile populatiei, in irigatie si industrie, suporta din ce in ce mai mult efectele poluarii prin deversarea apelor uzate , in reteaua hidrografica, in lacuri, sau prin infiltrarea in subteran .

Apele de suprafata sunt afectate in mod direct de evacuarile de ape uzate neepurate sau epurate insuficient . Acestea contin substante organice, amoniu si unele elemente toxice . O alta sursa de poluare este reprezentata de noxele din aer si de pe sol, care,,spalate de ploi ajung in albiile raurilor si in lacuri .

Urmarirea calitatii apei lacurilor este foarte importanta, deoarece uneori, in perioadele de schimbare a regimului termic (iunie-septembrie), in volumul de apa acumulat pot aparea fenomene nedorite de inmultire rapida a unor alge (de obicei alga albastra sau alga verde) in detrimentul altor specii, fenomene ce poarta numele de ,,inflorire component al complexului fenomen eutrofizare, care ameninta echilibrul ecologic in acest ecosistem specific .

In orasul Pitesti,apele subterane se pot polua ca urmare a infiltrarilor de poluanti din sol si din apa de suprafata . Acestia, proveniti fie din activitatile industriale , fie din activitatile agricole, pot schimba calitatr apei , afectand sanatatea oamenilor sau a plantelor si animalelor care o folosesc .

Calitatea apelor subterane a fost in anul 1999 corespunzatoare cerintelor acestui standard in majoritatea zonelor, cu exceptia unor foraje din zonele cu exploatari miniere , in care concentratia substantelor minerale este putin peste limita permisa .

Alimentarea cu apa potabila sau indrustriala si evacuarea apelor menajere reprezinta una din componentele principale ale ecosistemului urban Pitesti, pentru preantampinarea focarelor de infectie si a bolilor corespunzatoare, asa zise boli hidrice (holera, febra tifoida) .

Alimentarea cu apa a orasului s-a bazat initial pe sursele subterane atat pentru populatie cat si pentru industrie . In urma dezvoltarii orasului si a cresterii cerintelor de apa potabila si industriala, s-a trecut la alimentarea cu apa din Arges .

Unitatile industriale sunt alimentate unele din reteaua de apa potabila si altele au puturi proprii, altele utilizeaza apa industriala din Arges (Combinatul Chimic, CET Sud) .

Vegetatia, fauna, solurile si implicatiile lor asupra calitatii mediului

Vegetatia si fauna

Din punct de vedere vegetal, orasul Pitesti se suprapune zonei de vegetatie specifica dealurilor din Piemontul Getic . Pe terenul urban si periurban se dezvolta vegetatia de padure colinara, vegetatia de silvostepa, iar ca tip azonal, vegetatia de lunca . In aceasta zona se intrepatrund elementele de flora montana cu cele de campie . Flora Pitestiului este bogata in specii, cuprinzand si unele plante rare . Padurea se afla la limita dintre subzona fagului si a stejarului si tot aici intalnim limita sudica a mesteacanului alb-Betula verucosa .

In padurea Trivale din V si NV (2008 ha din care 45 ha parc) si in masivele silvice din apropiere, in alte locuri de pe terasele si parcurile orasului, in parcuri si spatiile verzi se afla numeroase specii de arbori caracteristici fasiei gorunetelor:gorunul,garnita, cerul, fagul, frasinul, carpenul, artarul si paltinul, stejarul, ulmul, teiul paduret, salcamul, scorusul, marul si parul paduret, ciresul salbatic, macesul, animite specii de conifere .

Dintre arbusti amintim: alunul, cornul, sangerul, socul, porumbarul, rugul, jugastrul, lemnul cainesc, malinul negru, paducelul, murul, catina . Acesti arbusti pot fi vazuti si in lunca Argesului . Tot aici se gasesc varietati de arbori ca plopul alb, negru, tremurator (Plopulus alba ,nigra, tremula), rachita , salcia alba, aninul alb si negru;

Stratul ierbos este variat si cuprinde mai ales pe vai, speciile cunoscute de geofite si hemicriptofite .

Se intalnesc si alte numeroase plante caracteristice pentru flora padurilor din zona colinara, precum si zonei de campie . Se remarca, in special, varietati de ciuperci comestibile si necomestibile (unele fiind otravitoare) care cresc in padurile din jurul orasului Pitesti .

In padurea Trivale, pe terasele Argesului si in lunca lui au fost identificate si inventariate 787 de unitati sistemice:751 de specii ,5 subspecii, 21 de varietati si 10 forme , grupate in 88 de familii, reprezentand peste 18 din flora tarii .

In flora locala elementul preponderent este cel mediteranean . Teritoriul este acoperit in mare parte de hemicriptofite si de terofite . Aici au fost inregistrate plante rare in flora Romaniei:Montica verna, Galius divaricatum, Moenchia mantica, Valerianello castata . In padurea Trivale, exista singura specie din tara a stejarului hibrid Quercus pseudodelachamprir, iar in padurea Valea Mare a fost identificata feriga Botrychium virginianum, exemplu foarte rar in Romania .

In oras sunt cateva plante rare, ocrotite de lege, printre care:un exemplu de conifer tertiar din specia Gynko biloba, arborele de tisa-Taxus bacatto, liliac din specia-Syringo pers .

In parcuri si in numeroase spatii verzi din Pitesti abunda lalelele, trandafirii, garoafele, crizantemele, liliacul, teii . In perimetrul urban s-au inmultit , in ultimii ani, unele plante decorative exotice cum sunt , de exemplu, magnoliile . Datorita vegetatiei bogate si interesante, la Pitesti se organizeaza, in fiecare primavara, la sfarsitul lunii aprilie, o ampla expozitie floricola nationala, denumita ,,Simfonia lalelelor

In ceea ce priveste fauna , se poate spune ca ,teritoriul orasului Pitesti este populat de animale specifice zonei de interferenta a faunei central-europene de padure , est-europene de stepa si sudice .

Majoritatea animalelor din fauna terestra apartine biotopului de padure colinara si, in mai mica masura, biotopului de silvostepa .

In padurile din perimetrul orasului pot fi intalnite exemplare obisnuite ale faunei din tara noastra, unele de interes cinegetic:lupul, vulpea, viezurele sau bursucul, jderul, dihorul comun, nevastuica;dintre erbivore: caprioara, iar dintre erbivore nerumegatoare mistretul; dintre rozatoare-iepurele, diferiti soareci sau sobolani .

In padurea Trivale sunt admirate numeroase veverite . Nu lipsesc animalele insectivore ca:ariciul,cartita, chitoranii . Pe intuneric isi fac aparitia liliecii .

In zona mai traiesc diferite broaste-broasca rosie de padure, reptile, broasca testoasa de apa, de uscat, rame, paianjeni .

Sunt si numeroase pasari, unele cantatoare( se gasesc in paduri, parcuri, spatiile verzi, gradini) asa cum sunt:cucul, pupaza, graurul, mierla, privighetoarea,ciocarlia, turturica, cinteza;alte pasari:randunica,vrabia, gaita, pitulicea, pitigoiul; pasari rapitoare-cioara, bufnita, ciuhurezul, uliul, soimul, porumbelul salbatic .

Ca urmare a transformarilor petrecute in orizontul local, mai ales in cazul amenajarilor hidrotehnice (lacurile de acumulare), pe drumul de migratie al raului Arges, in aria orasului , pot fi observate zborurile pescarusilor, gaste salbatice, rate salbatice .

In paduri, pe pajisti, au fost identificate numeroase insecte printre care amintim exemplare rare din familia Ibonididae, specii de insecte mentionate pentru prima data in fauna Romaniei .

In padurea - parc Trivale, la inceputul verii, o multime de licurici raspandesc, in intuneric, lumina lor fluorescenta .

Fauna apelor curgatoare este reprezentata de anumite specii de pesti:scobarul, mreana,cleanul .

Dupa cele prezentate mai sus , in concluzie, putem spune ca, activitatea umana, in general, pentru satisfacerea nevoilor de trai, deci in mod direct, dar si dezvoltarea societatii pana la etapa actuala, deci indirect, a modificat spectrul floristic si faunistic natural .

Cea mai supusa interventiei umane o constituie padurea , aceasta datorita faptului ca oamenii isi prepara hranasi, partial, se incalzesc folosind ca sursa de energie, lemnul .

Dar se impun pericolele de poluare a vegetatiei-acestea venind de la apele de suprafata sau subterane, noxele din aer si ploile care le inglobeaza, precum si diverse activitati ce afecteaza direct solul .

In concurenta cu uscarea, taierile abuzive ale padurilor ne ofera o imagine sumbra a unui viitor apropiat cu suprafetele defrisate, expuse direct soarelui, care pot deveni aride , incapabile sa regenereze oxigen, sa adaposteasca vietuitoare caracteristice ecosistemului forestier .

Astfel, spatiile verzi reprezentate prin paduri sunt degradate prin foc, depuneri de acid, amoniac, compusi cu azot, etc .

De aceea , se pare ca , masurile pentru redresarea padurilor au in vedere utilizarea resurselor forestiere sub limita puterii naturale de crestere, extinderea suprafetelor impadurite, buna gospodarire a acestora si combaterea fenomenelor de poluare .

Padurea trebuie protejata pentru ca protejeaza si stabilizeaza solul,climatul local si regimul hidrologic; controleaza eficienta ciclului nutrientilor intre sol si vegetatie .

Solul

Studiile efectuate au stabilit ca solurile orasului Pitesti se incadreaza in provincia danubiano-pontica .

In Campia Pitestiului apar soluri silvestre podzolice si soluri pseudogleice care au o mare raspandire datorita excesului de umiditate . Solurile silvestre sunt folosite in pomicultura si pentru culturile de camp . Pe aceste soluri, culturile cand sufera de prea multa apaa, cand de lipsa apei . Pentru a inlatura aceste neajunsuri, trebuie aplicate lucrari care sa duca atat la inmagazinarea apei cat si la indepartarea excesului .

Deci, acest tip de soluri sunt soluri de productivitate mijlocie pentru stejereto-sleauri , dar pot fi valorificate si prin culturi agricole . In acest ultim caz necesita doze mijlocii sau mari de ingrasaminte .

Solurile pseudogleice au o fertilitate scazuta . Acestea apar doar pe mici portiuni . In vederea ameliorarii acestor soluri se recomanda lucrari agrotehnice, folosirea de ingrasaminte .

Apar si solurile brun-roscate de padure si solurile negre argiloase slab humifere .

In regiunile cu soluri brun-roscate de padure dau rezultate foarte bune graul, porumbul, plantele de nutret, pomii si via . Totusi si aici trebuie luate masuri pentru o cat mai buna inmagazinare a apei in sol .

Alta clasa de soluri este cea a solurilor brun-roscate, care au o fertilitate ridicata pentru padurile de sleau de campie, iar pentru culturile agricole sunt soluri care cer o agrotehnica adecvata si cantitati sporite de ingrasaminte organice si minerale .

Ultima grupa o constituie solurile slab dezvoltate de lunca . Aici se incadreata solurile erodate , solurile aluviale (in lunca Argesului) . Solurile aluviale pot fi valorificate in silvicultura prin culturi cu specii repede crescatoare de plopi euroamericani sau prin asociatii forestiere de tipul sleaurilor de lunca (amestec de stejar, plop, frasin, ulm), inregistrand productivitate mijlocie sau ridicata . In agricultura, solurile aluviale pot fi valorificate prin culturi de camp .

In concluzie, putem afirma ca, omul , in lupta sa cu natura, devine din ce in ce mai stapan pe fortele acesteia . Omul imblanzeste clima, distruge si creeaza padurile, forteaza sau impiedica producerea unor fenomene ale naturii, intr-un cuvant devine stapanul fortelor naturii, dirijandu-le dupa voia sa si folosul sau .

In aceasta lupta , omul influenteaza direct sau indirect procesele de formare a solului . Prin mobilizarea solului, prin adaugarea diverselor ingrasaminte, prin culturile facute, prin impaduriri, omul contribuie mereu la imbunatatirea proprietatilor fizice si chimice ale solului .

Plantatiile de paduri facute pe terenurile degradate din jurul Pitestiului, ajuta la formarea, fixarea si imbogatirea unui strat de sol cu substante nutritive . Tot omul a fost factorul care a determinat degradarea acestor terenuri prin defrisarile de paduri facute .

Deci, prin activitatea lui practica, omul poate provoca modificarea conditiilor naturale si a solului in bine si in rau .

Activitatea destructiva a omului se manifesta in conditiile regimurilor sociale bazate pe exploatare unde se urmareste obtinerea de profituri cat mai mari .

Ca rezultat al actiunii omului, solul se modifica intr-atat incat uneori nu mai seamana cu cel natural . Astfel, solul in interiorul ecosistemului urban Pitesti este in proportie de 90 modificat sau distrus prin suprafata cladita, asfaltata . Ca urmare a extinderii platformelor industriale din afara perimetrului urban si a retelei de transport au fost scoase din circuitul agricol insemnate suprafete de soluri . Din analiza globala, a rezultat ca in solurile din imediata vecinatate a actualului perimetru construibil al orasului exista o poluare generala , difuza, datorata activitatilor umane desfasurate mai ales prin realizarea in ultimii 25 de ani a Combinatului Petrochimic Pitesti, zonei industriale Nord, autostrastazii Bucuresti-Pitesti .

6Factorii fizico-geografici si rolul lor in procesul poluarii si aotopurificarii

Factorii geografici actioneaza in procesul complex poluare-autopurificare intr-o stransa interdependenta, influentandu-se reciproc cand intr-un sens cand in celalalt .

Factorii fizico geografici cu rol important se pot grupa in:

-relieful

-clima

-vegetatia

-suprafetele de apa

-solul

Astfel, dispersia sau mentinerea impuritatilor emise sunt in stransa legatura cu relieful regiunii Pitesti care intervine in procesul autopurificarii prin influenta pe care o exercita asupra conditiilor meteorologice si indeosebi asupra posibilitatilor de ventilatie a zonei expuse poluarii .

Analizand trasaturile generale ale teritoriului oresului Pitesti se constata ca una din cauzele principale ale diferentierii conditiilor de dezvoltare a proceselor si fenomenelor atmosferice care influenteaza si procesul dispersiei este complexitatea reliefului .

Altitudinea reliefului din regiunea orasului Pitesti imprima zonalitatea verticala in repartitia teritoriala a tuturor parametrilor meteorologici:temperatura, umiditate, precipitatii, vant, dar totodata schimba si procesul dispersiei noxelor si diluarea lor in atmosfera .

Altitudinea, pe langa modificarile aduse are si un rol de obstacol in calea coloanei de impurificare, deviind-o in directe paralela cu planul de contact, protejand teritoriul aflat in spatele obstacolului . Dar cum altitudinea orasului pitesti este de 200 m, atunci obstacolul poate fi depasit, inaintea lui intervenind doar o modificare de directie a vantului si a efluentului . Dupa trecerea obstacolului intervine turbulenta .

In cadrul orasului Pitesti, prezenta inversiunilor termice este slaba, iar circulatia maselor de aer este activa . Vanturile cu orientari si viteze diferite transporta impuritatile emise de platforma industriala Arpechim rapid si pe distante mari . Structura eterogena a suprafetei orasului Pitesti reiese nu numai din diversitatea reliefului, ci si din prezenta si natura vegetatiei, natura solurilor, care in aceleasi conditii de relief provoaca deosebiri topo si microclimatice cu rol important in procesul dispersiei .

Diversitatea tipurilor de sol, cu proprietati fizice foarte variate transforma in mod diferentiat radiatia solara in caldura, creand pe timp senin, tipuri caracteristice corespunzatoare regimului meteorologic al stratului de aer de langa sol . Solurile lipsite de vegetatie si solurile nisipoase din arealul orasului Pitesti se incalzesc foarte tare pe timp senin, comparativ cu cele acoperite cu vegetatie . Prin incalzirea aerului de deasupra lor are loc procesul de convectie care antreneaza noxele din apropierea suprafetei active in procesul de dispersie . Deci, prin acoperirea inegala a solului cu vegetatie, prin natura diferita a rocilor, prin evaporare, se creeaza conditii diferite de turbulenta si de difuzie a impuritatilor .

Un alt facor esential care creeaza particularitati importante in regimul climatic si in cel al dispersiei este vegetatia, naturala dar si cea cultivata din arealul orasului Pitesti . Influenta invelisului vegetal consta in aceea ca, creeaza o suprafata activa suplimentara, deosebita ca configuratie si functiuni de cea a solului . Vegetatia naturala modifica in primul rand cantitatea de radiatie solara care ajunge la suprafata solului, exercita influenta asupra amestecului prin turbulenta dinamica, influenteaza umezeala aerului in sensul cresterii si prin mijlocirea evapotranspiratiei .

Insulele de padure creeaza adevarate obstacole in calea vantului, determinand modificari importante in structura, directia si intensitatea acestuia . In anotimpul calduros, in zilele senine si calme, padurea genereaza o circulatie locala de natura termica .

Vegetatia constituie de asemenea un element autopurificator important al atmosferei, rolul esential avandu-l padurile . Vegetatia din orasul Pitesti are mare capacitate de fixare a bioxidului de carbon in procesul fotosintezei, dar contribuie si la reducerea poluantilor gazosi si a aerosolilor . Vegetatia este o pavaza interpusa intre sursa si colectivitatile umane, datorita rezistentei pe care o opune . Padurea Trivale prezinta potential filtrant fata de pulberi iar fenomenul de retinere a pulberilor se explica prin reducerea vitezei vantului, modificarea turbulentei atmosferei si prin proprietatea suprafetelor frunzelor si a partilor lemnoase de a fixa elementele in suspensie .

Rolul pe care-l exercita vegetatia in procesul de autopurificare si dispersie a noxelor este substantial redus o data cu caderea frunzelor .

Procesele de autopurificare si dispersie sunt influentate de prezenta oglinzilor de apa , fie prin procesele de retinere mecanica sau chimica, fie prin faptul ca prezenta suprafetelor intinse de apa genereaza curenti de aer care permit o buna ventilare a teritoriului .

Ziua, temperatura mai scazuta a raului Arges, face ca deasupra ei sa se inregistreze o presiune mai ridicata care genereaza o miscare divergenta a aerului, dinspre apa spre uscat . Noaptea, temperatura mai ridicata a apei Argesului, genereaza o miscare convergenta, dinspre uscat spre apa, ca urmare a creearii deasupra apei a unei microdepresiuni .

Factorii meteorologici au rol hotarator atat in procesele de sedimentare cat si in cele de reactii chimice . Astfel, se poate constata ca la valori ridicate ale umiditatii, difuzia si diluarea poluantilor in aer este impiedicata, iar suspensiile constituie nuclei de condensare care favorizeaza aparitia cetii care conduce spre concentrarea impuritatilor .

Precipitatiile favorizeaza dizolvarea si spalarea impuritatilor din atmosfera si antrenarea acestora la sol . Ploaia realizeaza in special curatarea atmosferei de gaze, iar zapada purifica atmosfera de impuritatile solide . Vantul reprezinta procesul prin care are loc deplasarea impuritatilor si creeaza fenomenul prin care acettia se difuzeaza in bazinul aerian iar procesul difuzarii este direct proportional cu viteza .

Din cele prezentate mai sus reiese ca pentru a afla gradul de poluare atmosferica a orasului Pitesti, pentru amplasarea platformelor industriale, este absolut necesar sa se cunoasca factorii fizico geografici si rolul lor in procesul complex al fenomenului de poluare si autopurificare .