Geografie
Pestera de dupa carsaPESTERA DE DUPA CARSA Sinonimii. Trei Cuptoare (nume colectiv pentru Pestera de dupa Carsa si Pestera Valeaga). Localizare si cai de acces. Intrarea e situata in versantul stang al Cheilor Carasului, nu departe de locul in care raul paraseste cheile si scapa la larg in Depresiunea Carasovei, la 225 m altitudine si 32 m deasupra raului. Pornind din dreptul barajului morilor din comuna Carasova, se urmareste poteca de pe malul stang al raului care intra in chei (marcaj banda albastra, vezi nota Cheile Carasului si fig. 37). Dupa numai 300 m se ajunge in dreptul deschiderilor Pesterii Valeaga, vizibile de la distanta, inainte de a ajunge la ele se urca pe versantul abrupt pana in dreptul unei doline de prabusire care se gaseste in stanga noastra, in fundul acestei doline, la 12 m adancime se afla gura pesterii, inalta de 3,5 m si larga de 4,5 m, orientata spre nord. Pentru o gasire mai lesnicioasa precizam ca dolina de prabusire se afla exact in spatele deschiderii principale, foarte mari, a Pesterii Valeaga. Date istorice. Fiind in imediata apropiere a comunei, intrarea este cunoscuta crasovenilor. Explorarea pesterii s-a realizat in trei etape: 1955- 1961 (Val. Puscariu, T. Rusu si L Viehmann, speomorfologie), 1961-1967 (A. Negrea si St. Negrea, biospeologie) si 1974 (Cercul de speologi amatori din Resita condus de G. Karban ia descoperit si cartat in acest an inca 373 m de galerii : Sala Inferioara si Galeria Karban, prin care s-a interceptat, la nivel inferior, sistemul activ obturat de sifoane). Descriere. Pestera a fost creata de apele de infiltratie prin fundurile de dolina si fisurile tectonice, inainte de formarea dolinei de prabusire de la intrare, Pestera Valeaga si Pestera de dupa Carsa alcatuiau o singura pestera. Galeriile si salile formeaza un sistem cu multe cotituri, oare se desfasoara in principal pe directia vest-est, totalizand 736 m. Galeria de acces in pestera este fosila, practic orizontala si la un nivel superior restului pesterii ; tavanul este pe alocuri foarte scund (Galeria cu Miriapode), iar pe podea guano de liliac (Sala cu Guano). Intre punctele 35 si 36 se coboara o panta de patru metri pe o scurgere de argila si se intra in sistemul subfosil (inundat periodic) al pesterii. La topirea zapezilor si la viiturile mari apa patrunde sub presiune de jos in sus prin capatul galeriei principale (punctul 1), spaland din cale depozitul de nisip care uneori obtureaza sectiunea pana in punctul 4, urmeaza galeria cotita, coboara panta din punctele 28-29, parcurge Galeria Karban si dispare in sistemul activ prin mai multe puturi (vezi fig. 43).
La debite mari se formeaza un lac in amonte de punctul 36, adanc pana la 4-5 m, inecand marile depozite de argila existente in acest sector si atingand pe alocuri tavanul inalt de 5-6 m. Nivelul lacului este bine marcat pe pereti de un strat gros de argila, care imbraca in portiunile mai joase bogatele formatiuni stalagmitice de pe tavan. Urmele paraului temporar se vad pretutindeni in galeria subfosila : pereti lustruiti pe alocuri, jgheaburi cu pietris mult, septe, lingurite, marmite, hieroglife, noduli de silex, tuberculi de argila si "piele de leopard'". Pestera nu este bogata in concretiuni. Exista totusi formatiuni de calcit vechi, masive, multe prabusite, aratand ca galeria principala a trecut printr-un stadiu de fosilizare, intrerupt de reaparitia cursului de apa. Exista si formatiuni mai noi: stalactite de tip "macaroana", candelabre, scurgeri parietale, stalagmite, domuri, coloane simple si mici grupuri pline cu apa de picurare. Fauna marunta de pe planseu este mai variata si mai interesanta numai in portiunea fosila de la intrare ; traiesc aici specii de miriapode si insecte troglobionte. In apa marmitelor din portiunea sub-fosila s-au descoperit specii de crustacei subterani. Liliecii sunt rari ; ici-colo cate un rinolof amortit, infasurat in aripi, atarnand cu capul in jos din tavan. Conditii de vizitare. Pestera se afla pe teritoriul ocrotit al rezervatiei Cheile Carasului. Nu exista amenajari turistice. Desi se afla in apropierea ultimelor case ale comunei Carasova (unde se poate gasi cazare pentru noapte) este rar vizitata. Aceasta din cauza pozitiei retrase si accesului destul de dificil Pentru vizitarea pesterii (se recomanda numai dupa o seceta indelungata) este nevoie de casca de protectie, salopeta, cizme de cauciuc si imbracaminte adecvata (temperatura in timpul verii : 12-13,5 , umiditatea maxima). Pentru ooborarea in puturi (numai de catre speologii amatori) mai trebuie corzi si scari speologice. Atentie mare la portiunile alunecoase din pricina argilei umede ! Durata vizitarii (exclusiv puturile) : l- 1½ ore. Bibliografie. L. Botosaneanu, A. Negrea si St Negrea (1967), L. Batosaneanu (1971), A. Negrea si St. Negrea (1971), St. Negrea si A. Negrea (1968, 1972, 1977), M. Bleahu, V. Decu, St. Negrea, C. Piesa, I. Pavara si I. Viehmann (1976).
|