Evolutia r.m.a.-ului pentru populatia judetului Galati in sec.XX

Situat la extremitatea est-centrala a Romaniei, la confluenta Dunarii cu raurile Siret si Prut, judetul Galati are o suprafata de 4.466 kmē, ceea ce reprezinta 1,9 % din suprafata tarii. Judetul include patru localitati urbane (municipiile Galati si Tecuci si orasele Tg. Bujor si Beresti) si 56 comune cuprinzand 180 sate. Zona de confluenta intre Platoul Covurlui la nord (50% din suprafata judetului), campiile Tecuci si Covurlui (34%) si lunca Siretului inferior si a Prutului la sud (16%), judetul Galati reprezinta o structura unitara din punct de vedere fizico-geografic. Principalele cursuri de apa sunt Dunarea, Prutul si Siretul, principalele lacuri sunt Lacul Brates (de lunca) 21 kmp si Lacul Talabasca (de lunca). Altitudinea maxima este atinsa in Dealurile Falciului: 274 m.Clima - teritoriul judetului Galati apartine in totalitate sectorului de clima continentala (partea sudica si centrala insumand mai bine de 90% din suprafata, se incadreaza in tinutul de clima de campie, iar extremitatea nordica reprezentand 10% din teritoriu, in tinutul cu clima de dealuri).

La 1 iulie 2003, populatia judetului ingloba 622.936 de locuitori, ceea ce reprezinta 2,8% din totalul populatiei Romaniei (al noualea judet al tarii), din care 309.018 barbati si 313.918 femei, 355251 locuind in mediul urban si 267.685 in mediul rural. Avand 139.5 locuitori/kmē, judetul Galati ocupa locul al treilea ca densitate a populatiei. Capitala judetului, municipiul Galati al cincilea mare oras din Romania cu o populatie de 300.211 este cel mai mare port al Dunarii maritime, situat la 80 de mile de Marea Neagra si la aproximativ 250 km de Bucuresti si de orasele Iasi, Ploiesti, Constanta, Chisinau (Republica Moldova) si Odessa (Ucraina).

Procentul populatiei rurale atat de ridicat in trecut se explica prin faptul ca agricultura era ramura fundamentala a economiei,iar aceste lucrari agricole necesitau un numar mare de brate de munca din cauza inapoierii tehnice.Totodata,orasele,industri aveau o slaba capacitate de polarizare a fortei de munca.Mutatiile in structura si numarul populatiei au inceput oadata cu creearea proprietatii socialiste in industrie,transporturi,constructii,in sistemul bancar si de asigurari,cu desfasurarea procesului de cooperativizare a agriculturii.Ele s-au accentuat pe masura industrializarii socialiste,care in judetul Galati,a cunoscut un ritm mediu superior celui din tara.

Insa asa cum se va vedea din prezentarea de mai jos populatia judetului Galati nu a fost dintotdeauna asa,ea urmand un ritm de crestere constat,incepand de dinainte de al II-lea razboi mondial si terminand la putin dupa anul 1990.Aceasta crestere a populatiei la nivel de judete a fost una dintre cele mai mari,uneori cu mult peste media tarii,ajutand astfel la obtinerea unei valori de aproximativ 600.000 de locuitori ai acestui judet in prezent.

Metoda utilizata pentru construirea graficului R.M.A.-ului pentru judetul Galati,este metoda cronogramei,care reprezinta valori ale numarului populatiei cuprinse intre anumite intrevale,incepand cu anul 1930 si urmand cu anii 1948,1956,1966,1977 si anul 1992.

Asa cum se poate observa in urma analizarii graficului,pe perioada 1930-1992 se poate distinge un ritm mediu de crestere constant,mai accentuat la inceputul acestei perioade si mai scazut spre sfarsit,adica in etapa 1977-1992.Astfel primul interval cel dintre anii 1930-1948 inregistreaza cea mai mica crestere din toata perioada, de numai 17293 locuitori,ceea ce reprezinta un ritm mediu anual de crestere de 0,29%.Acest lucru se datoreaza in pricipal celui de-al II-lea razboi mondial,dar si nivelului social si tehnic din acei ani.In cel de-al doilea interval,cuprins intre anii 1948-1956 are loc o crestere semnificativa a numarului de locuitori ai judetului,o crestere mai mare inregistrandu-se de abia in perioada 1966-1977.Astfel in intervalul 1948-1956 populatia creste cu un efectiv de 54341 locuitori,reprezentand un ritm mediu de 1.98%.Acest lucru se datoreaza iesirii din criza cauzata de razboiul mondial,concentrarii mari de capital in acest judet,dar si cristalizarea unei noi era pentru Romania.Perioada urmatoare ce dintre anii 1956-1966,inregistreaza de asemenea o crestere de 78141 locuitori,adica un ritm mediu de 1,97%, usor mai scazut fata de perioada anterioara.Un factor principal il reprezinta introducerea unui nou regim politic care a dus la o dezvoltare in majoritatea domeniilor,in special industrie,implicit creearea a numeroase locuri de munca.Acest lucru atragand locuitori din judetele alaturate,dar si o migratie de pe cuprinsul judetului,in special din zona rurala,spre resedinta de judet Galati.

Referat: Sistemul circulator la om - inima, vasele de sange Proiect: Ierarhia organizarii biomoleculare

Ecosistemele Deltei

Ecosistemele Deltei Dezvoltarea unei faune diversificate si formarea grindurilor, lacurilor, garlelor si terenurilor mlastinoase a dus la nasterea unor ecosisteme unice. Dintre cele peste 30 de ecosisteme cele mai importante sunt;

• ecosistemul apelor curgatoare: bratele Dunarii, canale si garle, care acopera 2.5% din suprafata Deltei. Dunarea are in prezent trei brate prin care se scurge in mare: Chilia, Sulina, Sfantul Gheorghe (detalii). Cele mai importante canale sunt: Litcov, Crisan - Caraorman, Pardina, Vatafu, Mila 35, iar cele mai cunoscute garle sunt: Perivolovca, Sontea, Lopatna, etc.
• ecosistemul apelor stagnante: lacurile, japse, canale si garle impotmolite, care reprezinta 10% din spatiul deltaic. Cele mai mari lacuri sunt: Dranov (21,5 Kmp), Rosu (14,4 Kmp), Gorgova (13.7 Kmp), Lumina (13.6 Kmp), Isac (11 Kmp). 50 de lacuri au dimensiuni mai mari de 100 ha, iar numarul lacurilor naturale cu suprafata mai mare de 1 ha este aproximativ 670. Cel mai mare complex lagunar din Europa este Razim-Sinoe (731 Kmp).
• ecosistemul suprafetelor mlastinoase si inundabile (al stufariilor si plaurului), situate intre -0.5 si 1 m ocupa 67% din suprafata Deltei. detalii despre plauri
• ecosistemul grindurilor: grinduri marine: Caraorman, Letea, Raducului, Saraturile (au o pozitie transversala pe bratele Dunarii, 270 Kmp 8%), si grinduri fluviale (insotesc bratele Dunarii si garlele principale 200 Kmp, 6%);
• incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii silvice si crescatori piscicole, care 1991 reprezentau 30% din suprafata Deltei. Aceste amenajari au schimbat total peisajul deltaic, iar unele dintre ele datorita ineficientei economice sunt prevazute a fi reintegrate in regimul hidrografic natural. Aceste 30 de procente de modificari aduse ecosistemelor naturale, de redirijare a regimului hidrografic, isi au ecoul, intr-o mare masura, in regresul tuturor speciilor de pesti din Delta.

Economia

Principala ocupatie a populatiei din Delta Dunarii o reprezinta pescuitul. Pescarii continua sa utilizeze traditionalele barci pescaresti, ce pot strabate canalele inguste, pentru a ajunge la marile lacuri, dintre care unele depasesc suprafata de 5 000 ha. Cel mai bun mijloc pentru cei ce doresc sa descopere lumea pasarilor in habitatul lor, este de a se apropia cu o barca pescareasca, deoarece pasarile sunt obisnuite cu acestea si nu se sperie.

Un adevarat paradis pentru cei ce doresc sa descopere o natura salbatica, dar si sa guste un peste de calitate, inclus in majoritatea meniurilor locale, Delta Dunarii ramane o adevarata provocare pentru iubitorii de natura. Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentru cresterea animalelor.Navigatia pe brate si trasportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor. Caleidoscop al unor peisaje mereu inedited, paradisul pasarilor si trestiilor, al puzderiilor de pesti - Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific.In perioada verii, Delta Dunarii devine o destinatie a celor care doresc sa se relaxeze, departe de zgomotul oraselor, in linistea deplina ce caracterizeaza aceasta imparatie a apelor. De asemenea, vara este anotimpul cand incep sa vina pescari sportivi din toate colturile Romaniei, dar si din strainatate, in cautarea unor memorabile partide de pescuit. Companiile de turism care opereaza in Delta Dunarii au venit in intampinarea solicitarilor din partea acestui segment de turisti, pescarii sportivi, asigurandu-le echipamentele necesare, transportul si asistenta la locurile de pescuit.

In localitatil din Delta Dunarii exista o retea de 64 de pensiuni turistice omologate, iar alte 3 sunt in curs de omologare. Pentru a ajunge in Delta Dunarii, trebuie luat ca reper orasul Tulcea, accesul spre aceasta localitate fiind permis pe cale rutiera, feroviar si aeriana.

Rezervatii, suprafete (zone) si monumente ale naturii specifice Deltei

Un monument al naturii reprezinta o ocrotire juridica data unor portiuni de teren cu plante sau animale rare, unor specii de plante sau animale pe cale de disparitie, unor copaci batrani etc.

zone strict protejate sunt 18 zone ce ocupa o suprafata totala de 50 600 ha (8,7% din suprafata rezervatiei). Acestea sunt protejate in mod obligatoriu si reprezinta esantioane foarte putin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre si acvatice din rezervatie;

zonele tampon au fost stabilite in jurul zonelor cu regim de protectie integrala. Ele ocupa o suprafata totala de 223 300 ha (38,5% din suprafata rezervatiei) si au fost desemnate pentru atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate.

zonele economice acopera o suprafata totala de 306 100 ha (52,8% din suprafata rezervatiei). Ele cuprind terenuri aflate in regim liber de inundatie, terenuri indiguite pentru folosinta agricola, piscicola si silvica si terenuri pe care sunt amplasate asezari umane.

. Zonele de reconstructie ecologica sunt suprafete de teren in cadrul carora Administratia Rezervatiei desfasoara activitati de refacere a echilibrului ecologic si de renaturare a zonei afectate, folosind mijloace tehnice si tehnologii adecvate

Descriere Zone strict protejate :

O scurta descriere a zonelor strict protejate

ROSCA- BUHAIOVA ( 9625 ha )

Zona include o mare diversitate de biotopi reprezentativi pentru delta fluviala (plauri plutitori si fixati, mlastini stuficole, lacuri, grinduri fluviale, garle naturale, terenuri inundabile, zavoaie de salcii, etc.).
Fauna prezinta o remarcabila diversitate, fiind reprezentata de mamifere: vidra (Lutra lutra), nurca (Mustela lutreola), hermelina (Mustela erminea), bizamul (Ondathra zibethica), cainele enot, vulpea, mistretul, si pasari: prezenta celei mai mari colonii de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) din Europa, a coloniilor mixte de ardeidae, majoritatea speciilor de anatidae si paseriforme caracteristice deltei precum si de nevertebrate.

Aceeasi bogata diversitate este prezenta si sub aspectul lumii vegetale. Bazinele acvatice stagnante sunt invadate de specii de nufar (alb si galben): piciorul cocosului, Hydrocharis morsus ranae, Limnanthemum, Trapa natans, Stratiotes aloides. In apele sarace in nitrati din unele japse sau ochiuri de apa dintre plauri apar plantele carnivore Utricularia vulgaris si Aldrovanda vesiculosa. In stufarisurile compacte se intalnesc specii ca: Dryopteris thelipteris, Solanum dulcamara, Euphorbia palustris, specii de Carex, dar si specii rare cum ar fi Acorus calamus sau Calla palustris.

PADUREA LETEA ( 2 825 ha

Padurea, care se dezvolta in spatiul interdunelor sub forma unor fasii late de 10-250 m (hasmacuri) despartite de spinarile dunelor, este alcatuita, in principal, din: stejarul de lunca (Quercus robur), stejarul brumariu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. nigra), frasinul de lunca (Fraxinus angustifolia), frasinul de balta (F. pallisiae), parul (Pyrus pyraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) si foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), completata de un subarboret bogat (Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus, Cornus mas, C. sanguinea, Rhamnus frangula, R. cathartica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris, s.a.).

O caracteristica a zonei o constituie abundenta plantelor cataratoare (Periploca graeca, Hedera helix, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba) care confera padurii un aspect subtropical. In covorul vegetal se intalnesc si alte specii rare: volbura de nisip (Convolvulus persicus), brandusa de nisip (Merendera sobolifera) si carcel (Ephedra dystachia).

Fauna este reprezentata de codalb (Haliaeetus albicilla), soimulet de seara (Falco vespertinus), pupaza (Upupa epops), dumbraveanca (Coracias garrulus), cateva raritati herpetologice (Eremias arguta, Vipera ursinii renardi) si cca. 1600 specii de entomofauna identificate pana in prezent.

LACUL RADUCU ( 2 500 ha )

Zona cuprinde lacuri cu apa dulce alimentate din ultimul brat al marelui 'M', situate intr-o zona tipica de dezvoltare a grindurilor fluvio-marine dintre Chilia si Sulina. Bazinele acvatice sunt inconjurate de grinduri marine cu soluri sarace, mobile sau slab fixate cu Elymus sabulosus, Carex ligerica si Agropyrum elongatum; pajisti stepizate cu Salix rosmarinifolia si Euphorbia palustris sau arii depresionare cu apa temporara caracterizate de tufe cu Juncus gerardii.
Ghiolurile Raducu si Raduculet gazduiesc o ihtiofauna specifica zonei, bine reprezentata si protejata prin izolarea bazinelor respective.

LACUL NEBUNU ( 115 ha )

Lacul Nebunu si imprejurimile sale reprezinta o zona lacustra de mica intindere, caracteristica deltei fluviale ce gazduieste biocenoze specifice, adaptate la amplitudini mari ale undei de viitura. Sunt asigurate in aceasta zona conditii bune de cuibarit pentru anatidae si pentru hrana limicolelor in lunile de vara.
Datorita izolarii sale, lacul asigura conditii optime de reproducere si crestere pentru ihtiofauna specifica lacurilor de intindere redusa si adancime mica.

VATAFU -LUNGULET ( 1 625 ha )

Cuprinde forme diverse de relief: grinduri, japse, depresiuni, formatiuni de plauri plutitori si fixati, pajisti halofile si este caracterizata, in principal, prin existenta biocenozelor adaptate la conditiile de viata eurihaline.

Complexul de lacuri si grinduri fluvio-marine reprezinta un important loc de cuibarit pentru starcul pitic si cormoranul mic, in colonii mixte de ardeidae.

PADUREA CARAORMAN (2250 ha)

Zona cuprinde cele mai dezvoltate si reprezentative dune denudate din delta si padurea Caraorman, dezvoltata indeosebi in partea sudica a grindului.
Alaturi de un variat arboret de lunca format din plop, frasin si stejar se poate intalni subarboret de zalog, Salix, Tamarix, etc. Extremitatea sudica a padurii pastreaza exemplare monumentale de stejari cu circumferinta intre 4 -4,70 m.
Asociatiile vegetale gazduiesc animale nevertebrate (indeosebi insecte) si vertebrate (mamifere). Ca avifauna, in padure se intalneste vulturul codalb (Haliaeetus albicilla) si corbul (Corvus corax).

SARATURI MURIGHIOL (87 ha)

Apele lacului Saraturi Murighiol sunt puternic salinizate de tip cloruro- sulfatic, fiind caracterizate prin

Intervalul cuprins intre 1966-1977 reprezinta perioada in care s-a inregistrat cea mai mare crestere a populatiei de 107290 locuitori,depasind cu 29149 pe cea inregistrata in perioada 1956-1966.fata de cresterea medie pe tara a populatiei de 12,9%,judetul a inregistrat un spor de 22,6%,situandu-se pe locul 3 in cadrul judetelor tarii.Aceasta crestere se datoreaza puternicului avant economic al judetului in anii constructiei socialiste,ea fiin mult superioara nivelului national.Un factor determinant al cresterii in aceasta perioada a fost inaugurarea Combinatului Siderurgic de la Galati care a atras un numar mare de muncitori din zona.In acesti 11 ani ritmul mediu de crestere a fost de 2.05% cel mai mare din toata perioada analizata 1930-1992.

Ultimul interval cuprins intre anii 1977-1992 prezinta o crestere de doar 58292 locuitori asemanatoare cu cea din perioada 1948-1956,insa contrastul cu perioada precedenta este mult mai mare.De aceea pe grafic se poate vedea o scadere vertiginoasa a R.M.A.-ului,in aceasta perioada acesta fiin de 0.66%,acest lucru datorandu-se unei stabilizari a ritmului de crestere,dar cauzata si de perioada de schimbari majore la nivel social,economic si mai ales politic prin care a trecut Romania in anul 1989.De asemenea se inregistreaza si o scadere a locurilor de munca,alaturi de migratia populatie spre tarile din Europa de Vest.

Judetul Galati are astazi o populatiei numeroasa fiind al zecelea judet al tarii in ceea ce priveste populatia,aceasta fiind in mare parte o populatie tanara,care ii asigura dinamism economic si social fiind unul dintre cele mai puternice judete ale tarii.