Harta vulnerabilitatii - bazinul Barladului

Harta vulnerabilitatii - bazinul Barladului

Strategia Internationala pentru Reducerea Dezastrelor (International Strategy for

Disaster Reduction - ISDR) a propus o definitie simpla a vulnerabilitatii: "set de conditii sau procese care rezulta din factori fizici, sociali, economici si de mediu, care mareste susceptibilitatea unui comunitati la impactul hazardurilor" (ISRD, 2004).

In cadrul sistemului populatie-mediul inconjurator, vulnerabilitatea este produsa de

interactiunile complexe dintre procese socio-politice si fizice, care opereaza la diverse scari temporale si spatiale. Acest principiu se bazeaza pe diferenta intre componentele majore ale vulnerabilitatii (expunere, sensibilitate si rezilienta), factorii care influenteaza fiecare dimensiune a vulnerabilitatii si legaturile dintre acestea.

Vulnerabilitatea se modifica permanent. Ea poate fi modificata, de exemplu de un alt

dezastru: daca o comunitate devine mai saraca si isi pierde resursele materiale, financiare si umane in urma unui dezastru, urmatorul va avea consecinte mult mai grave. Caracteristicile vulnerabilitatii se modifica in functie de scara geografica.

Vulnerabilitatea se masoara prin compararea gravitatii hazardurilor cu nivelul vulnerabilitatii societatii si individului. Masurarea vulnerabilitatii reprezinta sistematizarea si evaluarea sa in contextul unei

locuinte, a unui grup de oameni, a unei regiuni sau a unui stat, a unui sector sau a unui sistem, in relatie cu diferite tipuri de hazarduri. Dupa sistematizarea si evaluarea vulnerabilitatii, se pot elabora si aplica norme, proceduri, masuri si programe de reducere a sa.

Harta vulnerabilitatii

Harta vulnerabilitatii prezinta distributia unor elemente ale comunitatii care pot fi afectate sau distruse.

Aceasta prezinta localizarea comunitatilor care probabil vor suferi cele mai mari pierderi. Efectele pericolelor din fiecare zona sunt calculate pentru fiecare comunitate din acea arie pentru a identifica "comunitatile cele mai supuse riscurilor".

Acesta harta va arata elementele comunitatii ar trebui sa fie prioriatare in obtinerea asistentei si ajutor in reducerea pierderilor.

Evaluarea vulnerabilitatii este procesul de estimare a vulnerabilitatii la pericolele produse de un dezastru potential prin anumite elemente supuse riscului.

Importanta aceste harti este informarea asupra ariilor expuse unor factori de risc precum si localizarea zonelor cu grad ridicat de vulnerabilitate in care se vor aplica programe de reducere a pagubelor.

Am ales acest areal din motive subiective cat si obiective; pentru ca arealul analizat reprezinta localitatea in care am locuit si aceasta constituie un avantaj in cunoasterea in detaliu a zonei, dar si pentru a evidentia factorii de risc la care este supus acest areal.

Metodologia :

Pentru realizarea acestui proiect si punerea in valoare a unor concluzii cu privire la vulnerabilitatea arealului analizat si anume orasul Barlad, de pe teritoriul Podisului Moldovei, a fost utilizata metoda moderna si anume programul Corel Draw 12.

Baza de date :

Aceasta a constat in utilizarea hartii topografice, cu scara de 1:25000, din anul 1980.

Interpretarea hartii :

Cadru natural :

Din punct de vedere geografic, municipiul Barlad este situat in partea estica a tarii si in zona sudica a judetului Vaslui.

Coordonatele definitorii ale municipiului sunt date de intersectia dintre paralela 460

latitudine nordica cu meridianul de 270 longitudine estica. In cadrul unitatii fizico-geografice reprezentata de Podisul Moldovei, municipiul se afla in zona de contact dintre dealurile Falciu (la est) si colinele Tutovei (la vest), in zona de confluenta a mai multor

vai: Simila, Valea Seaca, Valea Tarnei, pe dreapta, Valea Popeni, Valea Trestiana si Valea Jaravat, pe stanga.

Suprafata municipiului Barlad este

de 14,56 km2 si reprezinta 4,2% din suprafata totala a mediului urban vasluian (342,75 km2) si 0,3% din totalul suprafetei judetului Vaslui (5.318,4 km2).10,87 km2 (74,65%) din suprafata totala a municipiului sunt reprezentanti de suprafata intravilana.

Relief

Din Valea Barladului, municipiul ocupa o parte a albiei majore, cu altitudini absolute

cuprinse intre 80 si 90 m, terase de la 3- 5 m la 25-30 m, altitudine relativa.

Valorile altitudinale cele mai ridicate ale dealurilor din aproprierea municipiului se inregistreaza in Dealul Crangului, 311 m (la vest) si Dealul Mare, 264 m (la est). Altitudinea maxima in zona urbana, 172 m, la Statia Meteorologica, situata in nordvestul Barladului, iar altitudinea minima inregistrata este de 8,9 m in Lacul Prodana.

Structura geologica este monoclinala (usor inclinata), alcatuita petrografic din argile, marne, nisipuri de varsta miopliocene, acoperite de loessuri si soluri cuaternare.

Relieful este format din:

→ interfluvii sculpturale, in nord si vest, situate intre Valea Barladului si Valea Similei, intre Valea Seaca si Valea Tarnei, denumite dealuri:Dealul Tuguiata, Dealul Morilor, Dealul Sohodau;

→ versantii de pe stanga Vaii Barladului si Vaii Seci (cu torenti si alunecari de teren);

→ Valea Barladului in sectorul municipal (vale consecventa);

→ relief de acumulare cu: terase, Lunca Barladului, grinduri, ca cel de la Prodana. In Lunca Barladului sunt: meandre, meandre parasite, popine, balti, mlastini. Pe unele grinduri s-au stabilit cartiere de locuit (Munteni si Podeni). Pe terase s-a localizat cartierul Deal.

→ relief antropic reprezentat inzona de: rectificarea albiei minore a raului Barlad, dupa inundatiile din 1932, indiguirea Barladului si a afluentilor sai, construirea a doua baraje,unul pe Valea Seaca si altul pe Simila, aductiuni de apa potabila si industriala, canalizari, aductiuni de gaz metan, construirea de blocuri, excavațiuni in lunca raului Barlad pentru materiale de constructie, taluzari de versanti, terase in versanti.

: Olimpiada de Biologie - clasa a VII a, faza judeteana : Anatomia aparatului locomotor

Hidrologie

Pe raza municipiului Barlad se intalnesc mai multe tipuri de ape continentale. In categoria

apelor curgatoare, principalul curs de apa este raul Barlad, cu o serie de afluenti cu debite mici. Din categoria apelor statatoare, mai importante sunt Balta Reginei si Lacul Prodana, acesta din urma beneficiind de amenajari pentru agrementul populatiei. In apropierea zonei urbane exista

doua acumulari de apa, barajele "Rapa Albastra" si "Cuibul Vulturilor", surse de alimentare cu

apa potabila si industriala pentru localitate. La Barlad se gasesc importante surse de ape subterane, freatice si de adancime.

Clima

In ansamblu clima intruneste caracteristici continentale. Ele se desprind din variatiile lunare si

anuale ale precipitatiilor si temperaturii aerului, dar si din succesiunea starilor de vreme. Cea

mai ridicata temperatura inregistrata la statia din localitate a fost de +39,70C la 30 iulie 1936, iar

cea mai coborata valoare -30,50C sa inregistrat la 20 ianuarie 1942. Precipitatiile cad in cantitati mai mari la sfarsitul primaverii si inceputul verii (42%). Adesea ele au caracter de aversa, determinand fluctuatii in cantitatile lunare si anuale.

Spre exemplu, in 1968, suma lor a fost de 790,8 mm, in timp ce in 1945 a fost doar de 259,8 mm.

Temperatura medie anuala, urmarita sistematic, de la 1896 si pana in prezent, are o valoare de

9,80C. Precipitatiile apartin regimului continental, fiind in medie deficitare. Media perioadei

de observatii este de 472,2 mm.

Ploile torentiale, insotite de grindina au o mare frecventa producand cresteri rapide ale debitelor raurilor si degradarea calitatii apelor. Secetele sunt si ele frecvente in aceasta zona.

Din intreaga perioada de observatii, 18% au fost ani secetosi.

Observatiile de la statia Meteorologica locala arata ca cea mai mare frecventa o au vanturile

din nord-vest (19 %), urmate de cele din sud-vest (17,1 %). Calmul in cadrul frecventei anuale

inregistreaza 26,2%.

Resurse naturale

O perioada indelungata, zona Barladului a fost considerata ca fiind una lipsita de resurse care sa

stea la baza unei dezvoltari economice relevante, dar cercetarile geologice efectuate au adus dovezi cu privire la existenta: hidrocarburilor (predominant gazeifere) ce se gasesc in dealurile

Tutovei, in preajma localitatii Glavanesti, pietrisuri (ca material de constructii) de Balabanesti

(Candesti) ce se gasesc in platoul Covurluiului, argile si lehmuri leossoide (pentru fabricarea caramizilor de constructii), straturi aquifere (cu un grad ridicat de mineralizare, ce le-ar putea face utile in tratamente terapeutice), ape de adancime (excelente surse potabile).

Din categoria resurselor naturale fac parte si raului Barlad cea mai importanta resursa de apa

curgatoare a municipiului, dar si apele statatoare Balta Regiei si Lacul Prodana.

Resurse antropice

Resursele antropice ale municipiului Barlad sunt date in principal de resursele turistice

locale grupate in: institutii publice(Muzeul Vasile Parvan, Casa Sturdza sau Muzeul Colectiilor,

Biblioteca Casei Nationale Stroe Belloescu, Casa de Cultura George Tutoveanu, Galeria de Arta N. N. Tonitza, Teatrul Victor Ion Popa, Pavilionului Marcel Guguianu), case memoriale si alte cladiri de patrimoniu (Casa memoriala Octavian Vasile Stoica, Casa Gheorghe Gheorghiu Dej, Casa Tuduri, Casa Silvian, Casa Eugen Bulbuc), biserici (printre cele mai cunoscute si promovate fiind Biserica Domneasca sau Biserica Adormirea Maicii Domnului, Biserica Sf.Ilie), institutii de invatamant (Scoala normala de invatatori, Scoala Nr. 1 "Iorgu Radu", Colegiul National "Gheorghe Rosca Codreanu"), monumente istorice (Bustul in bronz al scriitorului Alexandru Vlahuta, Statuia eroului caporal Constantin Musat, Statuia lui Nicolae Rosca

Codreanu, Statuia lui George Enescu, Statuia in bronz a lui Al. I. Cuza, Bustul lui Gheorghe Rosca Codreanu in ciment alb si in bronz, Bustul lui Emil Garleanu in ciment alb, Bustul lui Al. I. Cuza in ciment alb, Bustul lui Tudor Pamfile in ciment alb, Bustul in bronz al lui Vasile Dumitrache) si alte resurse turistice in care este incadrata Gradina Publica si Gradina Zoologica.

De asemenea, din categoria resurselor antropice locale fac parte si drumul national DN 24,

respectiv drumul european E581 ce fac legatura intre Barlad si celelalte centru urbane situate in

vecinatatea municipiului Barlad.

Municipiul Barlad dispune de retea simpla de alimentare cu apa potabila, retea de canalizare, retea gaze naturale si sistem centralizat de termoficare.La finele anului 2008, fondul locativ al municipiului cumula 24.557 locuinte si peste 38% din fondul locativ urban al judetului Vaslui. Suprafata locuibila / cap locuitor, in municipiul Barlad, este de 12,9 m2.

Infrastructura sanitara a municipiului este formata din 148 unitati sanitare cu proprietate

privata si 83 unitati sanitare cu proprietate publica.

In municipiul Barlad numarul total al unitatilor de invatamant este de 23 de unitati de invatamant, din care 7 gradinite, 11 scoli primare si gimnaziale si 5 licee.

Demografie si forta de munca

Situatia si structura demografica

Volumul demografic al municipiului Barlad a scazut de la 1 iulie 2004 pana la 1 ianuarie 2010 cu un efectiv de 2.010 persoane care, exprimat in puncte procentuale, totalizeaza 2,8%. In perioada de referinta efectivul populatiei stabile a judetului a inregistrat punctul culminant in anul 2005 (71.430 persoane, cu 3,4% mai mult decat in anul precedent) si valoarea minima la 1 iulie 2009 (68.984 persoane).

Evolutia media anuala pe parcursul celor sase ani analizati, in perioada temporala cuprinsa intre anul 2004 si anul 2009,a efectivului populatiei a fost de -0,4% la nivelul municipiului Barlad si de , -0,6% la nivelul judetului Vaslui.

Cea mai mare scadere a populatiei a fost inregistrata in anul 2008 comparativ cu anul 2007 la nivel municipal (-0,7%) si in anul 2006 comparativ cu anul 2005 la nivel judetean (-1,0%).

La 1 iulie 2004, populatia masculina a municipiului Barlad se cifra la 34.304 locuitori stabili, iar sase ani mai tarziu aceasta populatie este cu 3,2% mai mica (cu 1.091 persoane), iar cea feminina a inregistrat o scadere de 2,7% (-984 persoane).

In context judetean, la 1 ianuarie 2010, populatia municipiului Barlad cumuleaza 15,3% (dintr-un total de 451.106 locuitori stabili) si 37,0% din populatia urbana vasluiana.

Tinand cont de scaderea continua a populatiei la nivel municipal si ponderea municipiului in efectivul populatiei totale si a populatiei urbane se poate concluziona cu faptul ca exista o relatie de determinare prin care modificare efectivului populatiei barladene are efecte directe asupra efectivului populatiei intregului judet.

Procese geomorfologice actuale - factori de risc

Procesele geomorfologice reprezinta totalitatea proceselor generate de agentii interni sau externi si care conduc la modificarea (modelarea) reliefului terestru. Terminologia folosita in mod curent cuprinde un evantai foarte larg de termeni care difera la un cercetator la altul.

Pentru procesele geomorfologice care contribuie la modelarea versantilor se folosesc o serie de termeni consacrati precum: procese de panta, degradari de teren sau procese deluviale, relieful creat purtand numele de relief deluvial. Degradarile de teren din bazinul Barladului se datoreaza in principal actiunii eroziunii areolare si liniare si alunecarilor de teren (ambele cu o raspandire generalizata) si, secundar, unor si procese cu o raspandire mai redusa, punctuala, precum: deflatia, tasarea (naturala si biogena), surparea, solifluxiunea etc.

Eroziunea areolara

Conditiile speciale geologice, de relief, clima, hidrografie, vegetatie dar mai ales

interventia antropica care se intalnesc in bazinul Barladului au dus la desfasurarea pe

suprafete extrem de extinse a proceselor de eroziune. Solurile sunt cele mai afectate de acest

proces, cantitati foarte mari de material care provine indeosebi din orizontul fertil fiind transportate spre baza versantilor.

Eroziunea picaturilor de ploaie ("splash erosion" in literatura americana) sau pluviodenudarea apare in momentul in care picaturile de ploaie, in caderea lor, lovesc (izbesc)

suprafata solului, dislocand particule, pe care, insa, le transporta aerian pe distante mici, sub 1,5m. Acest proces are o importanta mai ridicata prin faptul ca, prin actiunea sa de dislocare a particulelelor, pregateste material care apoi poate fi preluat de scurgerea de suprafata.

Eroziunea in suprafata se dezvolta in toate locurile in care exista o panta cat de mica care sa poata permite o scurgere a apelor si este provocata de scurgerea dispersata (ablatie sau eroziune laminara). Scurgerea pe versant incepe sa se concentreze tinzand sa formeze niste siroaie elementare (microcurenti), rasfirate printre micile neregularitati ale terenului cu adancimea de pana la 2 - 3cm. O alta forma (mai avansata) a eroziunii in suprafata este constituita din mici santulete (3 - 20 cm), denumite rigole mici si se formeaza ca urmare a concentrarii siroaielor efemere. Atat siroaiele cat si rigolele mici sunt forme efemere.

Valorile ridicate atinse ale eroziunii sunt datorate si caracteristicilor unitatilor de sol prezente in aceasta zona. Astfel, cele mai expuse eroziunii sunt solurile de padure, cu o desfasurare apreciabila (Preluvosoluri si Luvosoluri), dar si Cernoziomurile cambice si Cernoziomurile argice. Ca marturie a nivelului ridicat atins de eroziunea in suprafata sta extinderea Regosolurilor si a Erodisolurilor.

Pierderile medii anuale de sol prin eroziune la Perieni intre 1958 - 1970 (panta de 12%, sol luto-argilos), au variat de la 0.5 t/ha la lucerna sau ierburi in anul II de vegetatie, la 4 t/ha la grau de toamna, 7 t/ha la mazare si pana la 32,5 t/ha la porumb (A. Popa, 1977). Analizand datele obtinute cu ajutorul parcelelor de scurgere cu lungimea de 25m si panta 12% (din cadrul Statiunii Perieni) pe o perioada de 30 de ani (1970 - 1999), I. Ionita (2000) constata ca valoarea eroziunii la parcelele din V. Tarinei se ridica la circa 32,5 t/ha/an la ogor si 7,7 t/ha/an la porumb. Totodata, acelasi autor stabileste sezonul critic de eroziune in suprafata ca fiind intre 15-20 Mai si 15-20 Iulie.

Din pacate, dupa aplicarea Legii fondului funciar nr.18/1991, revenirea la modul traditional de cultura pe directia deal-vale cat si faramitarea continua a terenurilor, a favorizat o accelerare a eroziunii solului.

Procese fluviatile de albie

Relieful bazinului Barladului este datorat, in primul rand, efectului actiunii raurilor care se realizeaza prin eroziune, transport si acumulare. Eroziune exercitata de reteaua de scurgere permanenta are mai multe componente: eroziune laterala, eroziune in adancime (de fund), si eroziunea regresiva. Specific in special jumatatii sudice a bazinului este ritmul ridicat de agradare (inaltare) a fundului vailor, avand o rata extrem de ridicata.

Din punct de vedere hidrologic, raul Barlad este prezentat ca avand caracter torential (Ujvari, 1972), peste 70% din debitele anuale realizandu-se in anotimpurile de primavara si vara. Debitul mediu anual al raului este de 9,01 m3 /s la statia hidrometrica Tecuci, 3,37 m3 /s la statia Barlad si de 2,37 m3 /s la statia hidrometrica Vaslui. Odata la 3-5 ani raul isi iese din matca, inundand intreaga albie majora, fenomen care a fost diminuat odata cu lucrarile de indiguire si de canalizare din anii '70 - '80.

Concluzii :

Din punct de vedere hidrologic, ultimele decenii s-au caracterizat printr-o variabilitate foarte mare, iar numeroasele interventii antropice realizate imediat dupa viiturile catastrofale din 1970 s-au dovedit bine calibrate si benefice in controlul inundatiilor din august 2005, unul cu totul exceptional in ce priveste activitatea hidrologica si geomorfologica a raurilor din Romania.

La nivelul versantilor, unde dinamica proceselor geomorfologice este foarte accelerata si morfogeneza depaseste ritmul pedogenezei, complexitatea fondului pedologie este deosebita si se instaleaza multiple procese de degradare (eroziune areolara si torentiala, prabusiri, surpari si alunecari, hidromorfie,salinizare secundara etc).

Caracteristicile invelisul pedologic din bazinul Barladului au rezultat in principal in urma actiunii conditiilor climatice si a repartitiei vegetatiei, cat si in urma unei usoare etajari indusa de dezvoltarea altitudinala. Influenta morfografiei asupra principalelor procese pedogenetice se face indirect prin intermediul caracteristicilor formelor de relief astfel creat.

De-a lungul sesurilor vailor, datorita pantei extrem de reduse, raurile care au o capacitate redusa de transport a sedimentelor, sunt nevoite sa depuna aceste sedimente, vaile inecandu-se in propriile sedimente. In aceste zone solurile se pastreaza in permanenta intr-o stare de tinerete. La perioade mai mult sau mai putin regulate, de regula odata cu dezghetul de primavara sau cu ocazia unor ploi mai abundente, se formeaza viituri care depun materiale care vor constitui un nou suport pentru actiunea factorilor pedogenetici. Suprafetele extinse ocupate de versantii cu panta ridicata au reprezentat un mediu propice desfasurarii eroziunii, in acest caz formandu-se Regosolurile. In aceleasi areale daca eroziunea este accelerata si este datorata in special actiunii factorului antropic, se formeaza Erodosolurile. De regula aceste tipuri de soluri, cu o raspandire foarte mare in bazinul Barladului, se gasesc pe versantii de pe stanga vailor, versanti mai abrupti de tip frunti de cuesta. Acolo unde terenurile au o inclinare moderata se formeaza soluri aflate in diferite stadii de transformare. Datorita caracteristicilor fizico-mecanice dar si caracteristicilor chimice, solurile predispuse la eroziune, chiar daca sunt situate in zone cu panta mai redusa, sunt solurile de padure (preluvosoluri si luvosoluri) dar si faeoziomurile. Conditiile speciale geologice, de relief, clima, hidrografie, vegetatie dar mai ales interventia antropica din bazinul Barladului au dus la desfasurarea pe suprafete extrem de extinse a proceselor de eroziune. Solurile sunt cele mai afectate de acest proces, cantitati foarte mari de material care provine indeosebi din orizontul fertil fiind transportate spre baza versantilor.

Bibliografie :

1. Bacananu V, Pantazica M., Barbu N., Ungureanu A., Chiriac D., (1980) - Podisul Moldovei, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti

2. Ciulache, S., Ionac Nicoleta (1995 a), Fenomene geografice de risc, I, Edit. Universitatii, Bucuresti

3. Bogdan Octavia, Niculescu Elena (1999), Riscurile climatice din Romania, Academia Romana, Inst. de Geogr., Bucuresti

4. Bradu Tatiana (2004), Clima Colinelor Tutovei, Teza de doctorat, Facultatea de Geografie - Geologie,

Univ. "Al. I. Cuza", Iasi.