Geografie
Metropole si megalopolisuriMetropole si megalopolisuri A. Metropole Metropolele sunt orase mari, cu peste un milion de locuitori, care au functii de o complexitate aparte in sistemul urban careia ii apartin. Aceste metropole trebuie privite atat la dimensiunea statului in care se afla situate, cat si la dimensiuni internationale. Astfel, o metropola poate avea o importanta deosebita pentru reteaua interna a tarii respective, dar la nivel international sa aiba o semnificatie mai redusa si sa fie intrecuta functional de orase mai mici. In mod obisnuit, in prezent se considera ca exista urmatoarele categorii de metropole: ■ metropole mondiale, care au o importanta de nivel mondial si functii economice deosebit de complexe, cu semnificatie la nivelul intregii planete; in aceasta categorie intra metropolele foarte mari (Tokyo, New York, Londra si Paris) si metropolele apropiate de acestea ca dimensiune demografica (aglomeratia Ruhr, Chicago, Osaka-Kobe, Ciudad de Mexico, Los Angeles, Sao Paulo, Moscova, Seul, Beijing, Shanghai, Singapore); ■ metropole de importanta internationala, situate pe un plan secundar in raport cu cele de mai sus; se numesc megapoli si din aceasta categorie fac parte: Mumbay, Milano, Calcutta, Jakarta, Bogota, Rio de Taneiro, Buenos Aires, Cairo, Tianjin etc; ■ al treilea nivel il reprezinta o serie de metropole mai mici, in care semnificatia lor internationala se imbina cu influenta asupra regiunii sau tarii unde se afla; este cazul oraselor cu peste un milion de locuitori. Un exemplu foarte interesant il reprezinta sistemul de metropole din SUA, care sunt evidentiate printr-o ierarhizare interna a acestora (Fig. 1). Se considera ca orasele New York, Chicago si Los Angeles sunt metropole mondiale. Alte metropole au, de asemenea, prin rezonanta si importanta lor (Miami, Atlanta, Detroit, San Francisco, Houston, Boston, Washington) o dimensiune mondiala evidenta. B. Megalopolisuri In prezent exista o certitudine doar asupra unui spatiu urbanizat avand functia de megalopolis: "megalopolisul american", situat in partea de nord-est a SUA. Megapolisul american este denumit uneori Bowash dupa orasele extreme (Boston si Washington). Are in partea sa centrala orasul New York si este aproape continuu pe o lungime de 400 km, concentrand 42 milioane locuitori si activitati deosebite la scara mondiala. Numeroase elemente conduc la ideea ca un alt megalopolis bine conturat se afla situat in partea sudica a Japoniei denumit "megapolisul japonez" (Fig. 2). Exista ideea conturarii unui "megalopolis european", care ar cuprinde un teritoriu puternic urbanizat din Anglia, Olanda, Belgia, Franta si Germania (DOC 1). O situatie deosebita o intalnim in cazul megalopolisului japonez, dezvoltat in partea de sud a insulei Honshu.
Acesta cuprinde mai multe concentrari teritoriale de orase foarte mari, dintre care se disting: Tokyo (cu aria metropolitana inconjuratoare), Osaka - Kobe, Kyoto, Nagoya. In acest megalopolis este inclusa si partea de nord a insulei Shikoku (cu orasele Kyta-kyushu si Fukuoka). Acest megalopolis are anumite asemanari cu megalopolisul american. Se considera ca ar exista un megapolis si pe latura pacifica a SUA, denumit megalopolisul californian (de la San Francisco la San Diego, incluzand aria metropolitana Los Angeles), desi continuitatea sa este mai putin evidenta decat in alte cazuri. Evolutia demografica si cresterile urbane vor influenta formarea unor noi concentrari (umane si urbane) care vor avea, in timp, aspecte similare megalopolisurilor. (DOC2) Dictionar Metropola - oras mare, cu functii care depasesc teritoriul national. Megapol - oras foarte mare, multimilionar (ca numar de locuitori), situat intre primele 35 de orase mondiale, dar care nu are puterea de comandament a metropolei. Doc 1. "Megalopolisul european" Se considera ca sistemul de metropole al Europei poate fi ierarhizat in mai multe ranguri. Un anumit spatiu european are caracteristicile unui adevarat megalopolis. Extensiunea sa este discutabila. In prezent se considera ca acest megalopolis ar cuprinde urmatoarele areale: Anglia Centrala si de Sud (Liverpool - Manchester - Bir-mingham - Londra); Olanda (Amsterdam - Ro-tterdam - Haga, sau ceea ce se numeste in prezent "Randstad -Holland"); Belgia (Anvers - Bruxelles); Franta (conurbatia Lille); Germania (zona Rhin - Ruhr). Acest "megalopolis european" are o continuitate deosebita pe uscat dar este intrerupt de Stramtoarea Manecii. Urbanizarea este cvasigeneralizata si functionalitatea sa deosebita, in conditiile activitatilor din Uniunea Europeana. Aplicatie: Analizati caracteristicile "megalopolisului european" si precizati, comparativ cu situatiile clasice (Fig. 1, 2), elementele de asemanare si de deosebire.
Fig. 1 - Ierarhia urbana in SUA
Fig. 2 - Megalopolisul japonez Fig. 1 - Ierarhia urbana in SUA
Fig. 2 - Megalopolisul japonez
Aplicatie: Analizati repartitia geografica a principalelor orase din SUA si explicati aspectele constatate. Explicati specificul megalopolisului japonez si precizati cauzele care au stat la baza genezei acestuia. Doc 2. Viitorul megalopolisurilor Formarea megalopolisurilor clasice (megalopolisul american si cel japonez), precum si a concentrarilor urbane considerate in mod asemanator megalopolisuri (cel european si californian) a fost rezultatul unor cauze legate indeosebi de cresterea urbana (extinderea oraselor in teritoriu si cresterea populatiei urbane). Pentru a putea considera un anumit teritoriu ca fiind megalopolis, este necesara satisfacerea urmatoarelor conditii: continuitatea teritoriala a fenomenului urban (fara discontinuitati majore), o populatie numeroasa si o densitate ridicata a populatiei in acel spatiu, interconectarea functiilor si cresterea complementaritatii oraselor, caracterul structurat, multipolar si ierarhizat al sistemului urban. Exista, in prezent, mai multe areale care indeplinesc partial conditiile de mai sus (concentrarea populatiei si a oraselor, densitatea demografica ridicata, cresterea demografica si urbana accelerata). Aceste regiuni sunt: zona marilor lacuri, sud-estul Braziliei, centrul si sud-estul Mexicului, La Plata, Golful Guineei, Insula Java, China de Nord - Est (Sheniang), China Metropolitana (Beijing - Tianjing), China de Est (Shanghai), China de Sud, India de Nord, India de Est - Bangladesh, India de Vest, Republica Coreea. Dintre aceste areale, este posibil ca in urmatoarele doua decenii sa poata fi considerate ca megalopolisuri urmatoarele areale: 1. Zona marilor lacuri (Chicago -Detroit), cu o prelungire spre Pittsburgh, areal considerat de unii chiar in momentul de fata un megalopolis (Chipitt). In acest areal, fenomenul urban este cvasigeneralizat (aproape toate localitatile sunt urbane), dar relativ discontinuu si cu o coerenta teritoriala limitata. 2. Insula Java reprezinta una dintre cele mai mari concentrari demografice si urbane, cuprinzand aproape 100 milioane locuitori. Suprafata relativ redusa a insulei, extinderea urbana si cresterea demografica vor facilita transformarea insulei intr-un adevarat megalopolis, cu centre urbane proeminente la Jakarta, Surabaja si Bandung. 3. Coreea de Sud (Republica Coreea) este, pe o mare intindere a sa, un adevarat megalopolis, asemanator celui japonez. Centrele nodale sunt: Seul, Taegu, Pusan, Ulsan. Acest "megalopolis sud - coreean" are o componenta portuara foarte puternica. 4. Sud - estul Braziliei (Sao Paolo, Rio de Janeiro), cu o puternica dezvoltare demografica si urbana, ar putea sa se extinda in interior pana in zona urbana Belo Horizonte.
|