Muntii Teleajenului si Doftanei, masivul Ciucas - muntii Baiului si Piatra Mare si Postavaru

CARPATI - Curs

situati intre raurile Telejenel si Prahova

Masivul Ciucas - se detaseaza ca cea mai impunatoare unitate din M. Teleajelui si Doftanei

2 culmi inalte (peste 1700 m): Bratocea si Zaganu, orientate SV-NE respectiv NV-SE, din care se desprind culmi secundare mai scunde si mameloane bine individualizate in partea vestica (varfurile Tesla si Dunga)

un masiv conglomeratic, un rest izolat al unei vechi arii intinse din Bucegi pana cel putin in Ceahlau; pretutindeni, contactul dintre conglomerate si flisul cretacic pe care acestea repanzeaza, este marcat prin schimbari bruste de pante si printr-o linie de izvoare ce incinge masivul la altit de 1300-1400 m;

datorita inaltimilor relativ mari (Bratocea-1827m, Ciucas-1954, Gropsoare-1883 m, Zaganu-1817 m), a pantelor abrupte si dezgolite de vegetatie, Ciucasul apare, ori de unde este privit, ca un masiv impresionant, ce contrasteaza net cu relieful ondulat al muntilor dintre Buzau si Prahova

se disting: o treapta inalta, corespunzatoare conglomeratelor masive, a caror grosime maxima atinge 700 m si una joasa, dezvoltata la altitudini de 1000-1400 m, modelata pe formatiunile flisului sistos marno-grezos.

Caracteristic este relieful ruiniform, din regiunea inalta, urmare a fragmentarii stivelor groase de conglomerate; stanci cu forme bizare: Ciobanul cu Oile sai Turnul Goliat, lana Dracului, Turnul Vulturilor, Podul de Arama, Sfinxul Bratocei, Babele la Sfat, etc.; acestea sunt rezultatul actiunii agentilor atmosferici asupra conglomeratelor

Limita superioara a padurii se afla la 1400-1500 m, fiind coborata artificial

Pajistile sunt sarace din cauza lipsei de apa (permeabilitatea conglomeratelor)

La sud de Ciucas, separat de acesta, printr-o curmatura larga la cca. 1100-1200 m, se inalta Muntele Clabucet (1460 m), marginit de Teleajen si Telejenel; proeminenta si inaltimea lui se datoresc flisului grezos curbicortical.

Muntii Grohotis - incadrati de Teleajen si Ramura Mica in est, respectiv Doftana si Doftana Transilvana la vest; culmea principala se desfasoara pe directia N-S; altitudinea maxima este 1767 m in Vf. Grohotis.

inaltimile maxime se datoresc formatiunilor dure ale flisului cretacic, in special flisului grezos ("de Bobu") in partea centrala si a flisului curbicortical in S.

limita superioara a padurii - coborata si aici, artificial, la aproximativ 1400 m altit, in scopul obtinerii de pasuni => un pastorit vechi si intens.

Suprafetele de nivelare sunt bine reprezentate: "Bobu Mare" la 1700-1750 m; Setu (1350-1600 m) - aproape toate culmile secundare dinspre Doftana si Teleajen.

Muntii Baiului (Garbova)

cuprinsi intre vaile Doftana si Doftana Transilvana (E) si Prahova+Azuga (V)

desfasurati in general N-S, sunt alcatuiti dintr-o culme principala inalta, care in partea centrala sufera o decrosare pe directia V-E si o diminuare a altitudinilor

din culmea principala se desprind lateral, in mod simetric, numeroase culmi secundare, mai scunde, nivelate policiclic la 1400-1500 m (nivelul Setu) si la 1000-1250 m (nivelul Predeal-Simila); varfurile Turcu (1833), Neamtu (1923), Rusu (1902), Zamora (1826), Baiu Mare (1908), Baiutu (1895), etc. insirate in lungul culmii principale, se prezinta ca o succesiune de mameloane dominand resturi razlete din nivelul Bobu Mare.

Abundenta rigolelor si ravenelor active, inramurate la obarsiile vailor, adancite in sol si in patura de materiale deluviale; frecventa lor mare se datoreaza stratelor de Sinaia care alcatuiesc in totalitate Muntii Baiului, strate eterogene (gresii, marne, marno-calcare); tot lor li se datoreaza alunecarile superficiale care se declanseaza in se sting de la sine.

Referat: Sistemul circulator la om - inima, vasele de sange Proiect: Ierarhia organizarii biomoleculare

In ansamblul lor, stratele de Sinaia, constituie in Muntii Baiului un anticlinoriu

Limita superioara a padurii - coborata artificial la 1400-1500 m, eliminandu-se in felul acesta etajul molidului (trecere directa, de la etajul fagului la pajistile de munte si subalpine); pasunile ocupa cca. 19% din suprafata Muntilor Baiului.

IV. Muntii Timisului

(Piatra Mare si Postavaru)

mentionati in literatura de specialitate sub diferite denumiri: M. Barsei, M.Brasovului

predomina rocile de varsta cretacica: calcare, conclomerate, gresii dispuse intr-un sinclinal (sinclinalul Timisului)

relief aproximativ similar celui din Bucegi si Piatra Craiului, dar la o scara mult mai redusa: interfluvii structurale (creasta principala a Postavarului = o cuesta tectonica si de eroziune modelata pe calcare), suprafata structurala in Msv. Piatra Mare, abrupta tectonic si structural in partea de E a aceluiasi masiv, relief carstic si pseudocarstic, etc.

la nivelul crestei Postavaru-Muchea Cheii (1799-1500m) calcarele sunt puternic degradate prin gelifractie => mase de grohotisuri si rauri de pietre pe versantul de E, la fel ca si pe versantul stang, abrupt, al vaii Garcinului din Piatra Mare; aceste mase de grohotis obliga coborarea locala a Unitatii superioare a padurii cu 70-100 m, iar vaile marginale Cheia si Garciu se supraincarca cu depozite grosiere.

6 pesteri in Cheile Rasnoavei si una in Piatra Mare (Pestera cu Gheata), care conserva o pana adanca de gheata.

statiunea Poiana Brasov - altit. 950-1050 m; persistenta stratului de zapada aprox 110 zile/an (4 luni), cu grosimi medii de 0,5-1 m. prima cabana turistica a fost constr in 1909; in 1951 organieaza jocurile mondiale universitare de iarna; din 1970 se dezvolta rapid dupa un plan unitar

Muntele Tampa (955 m) - flux turistic ridicat (telecabina), plante rare (nagara, colilia, iacintul salbatic, frasinelul, etc.) concentrate in cateva ochiuri de stepa cuprinse intr-o rezervatie stiintifica la peste 800 m altit. in etajul padurilor de fag.

Depresiunea Brasov

cea mai intinsa depresiune intramontana din Carpatii Romanesti (2004 kmē) si una dintre cele mai reprezentative.

Reprezinta o mare cuveta formata dintr-o campie aluvionara intinsa si plana, usor inclinata spre partea centrala (catre Olt si Rau Negru)

Prezinta limite clare, marcate prin denivelari apreciabile (1000-1300 m in S, 500 m in N si V, 120 m in E).

Originea tectonica este acceptata de mai multi cercetatori, prabusirea acestui compartiment realizandu-se dupa cei mai multi in pliocen; dupa V. Mihailescu (1963), dupa prabusirea din dacian, centrul teritoriului D.B. a fost ocupat de un lac ale carui ape s-au scurs spre Depresiunea Transilvaniei printr-o serie de sei din Muntii Persani (Rica, defilelul de la Racos, etc.); cuveta lacului a fost umpluta in cuaternar de aluviuni (pietrisuri, nisipuri, argile) aduse de raurile ce coborau din munti.

Divizata in 3 compartimente:

a)      compartimentul vestic (Depresiunea Barsei), cu o lungime de peste 70 km, o continuare a culoarului tectonic al Dambovicioarei, formata din "golfurile" Rasnov, Zarnesti, Vladeni, Maierus si din campurile joase ale Barsei, Bodului si Feldioarei.

b)      Depresiunea Sfantu Gheorghe - include, in nord, campia piemontana Campul Frumos, in sud - Piemontul Sacele si in centru Campul Calnicului.

c)      Depresiunea Raului Negru (Targu-Secuiesc) - in est; include: Campul Brates, Piemontul Turia si Campul Lunga; are p latime (E-V) de 20 km si o lungime (N-S) de 40 km

altit. Medie a D.B. este de 530-560 m

relief cu dispunere aprox concentrica, in care se succed piemonturile si glacisurile care se dezvolta sub munte, campurile largi (care ocupa cea mai mare parte din supraf depres) si sesul aluvial (partea cea mai joasa), partial inundabil, in centrul depresiunii.

O suprafata care se detaseaza net in cuprinsul depresiunii o constituie dunele de la Reci-Aninoasa (cca 1000 ha) din compartimetul Raului Negru, pe malul stang al raului cu acelasi nume, formate prin modelare eoliana; acestea sunt singurele dune din interiorul arcului carpatic.

Iernile in D.B. sunt destul de reci si lungi, prelungindu-se frecvent in lunile martie si chiar aprilie; in ianuarie temp medie scade sub -5s C pe fundul depresiunii

Caracteristice pt sezonul rece indeosebi sunt frecventa si intensitatea mare a inversiunilor termice; prezenta lor poate explica de ce temperaturile medie din luna ianuarie este egala sau chiar mai scazuta pe fundul D.B. decat pe inaltimile de 1000 m din jur (Tg. Secuiesc = - 6,1s C, Predeal = - 5,1sC temp medie absoluta a tarii (Bod = - 38,5sC) in timp ce la vf. Omu, la aceeasi data a fost numai -24sC.

In trecut, mare parte din D.B. era acoperita cu intinse paduri de stejar pedunculat, stejar in amestec cu frasin, ulm de campie, carpen, tei, etc.; o buna parte a terenurilor din D.B. este astazi utilizata pentru culturi.

Densitatea medie a populatiei de 141,9 loc/kmē din anul 1982 este de 2,9 ori mai mare decat cea din 1910, cand era de 48,9 loc/kmē

Potrivit mentiunilor documentare, majoritatea asezarilor omenesti actuale exista in secolul XII; orasul Brasov, situat pe latura interna a curburii carpatice, la locul de interferenta a celor 3 tari romanesti, a avut posibilitatea ca printr-o intensa activitate comerciala si mestesugareasca sa se dezvolte mai repede.

Mun. Brasov (332.977 loc i 1995) unul din cele mai mari centre economice ale tarii; in sec. XIV, mestesugarii erau organizati in aprox 30 bresle, in 1894 functionau aici 158 fabrici; in prezent: constructii de masini (Roman, Tractorul, Rulmentul, Hidromecanica, IAR, Metaloplast, Romradiatoare), chimice (articule tehnice din cauciuc), cosmetice (Norvea), rafinarie, incaltaminte, mat. de constructii, ind. alimentara, etc.

Sfantu Gheorghe - resedinta jud. Covasna, 67663 loc in 1992, industrie variata: constructii de masini, chimice, materiale de constructie, exploatarea si prelucrarea lemnului, textile, confectii, industrie alimentara.

Rasnov - oras, 16.421 loc in 1995; constructii de masini, chimice, expl si prelucrarea lemnului, alimentara

Zarnesti - oras, 26755 loc. in 1995; constr de masini, mat de constr, exploat si prelucrarea lemnului, celuloza si hartie.

Codlea - oras, 24.370 loc. in 1995; constru de masini, chimica, prelucrarea lemnului, textile, sere horticole (orasul florilor)-prima sera de flori dateaza din 1890.

Sacele - oras, 29660 loc in 1995; important centru al constructiei de masini, industrie de expl si prelucrarea lemnului.

Targu Secuiesc = oras; 23035 in 1995; constructii de masini, prelucrarea lemnului, confectii, intrep de amidon si deztroza, conserve din legume si fructe, inclusiv fructe de padure.

Covasna = oras, statiune balneoclimaterica, 12561 loc in 1995, industrie extractiva (gresii), exploat si prel lemnului, textile, imbutelierea apelor minerale.

Apele minerale = principalul factor terapeutic, cca 1500 de surse din care 240 analizate si recomandate pentru cura interna si externa (printre cele mai bogate statiuni in ape minerale din tara si din Europa); apele-carbogazoase, bicarbonatate, iodobromurate, etc., la care se adauga emanatiile de COē; indicate in tratarea: tulburarilor tubului digestiv, de metabolism, ale aparatului urinar, endocrine, cardiovasculare, boli de piele, etc.