Legea apelor geotermale, termale si munerale nr. 107 din 25 septembrie 1996

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I: Dispozitii generale

Art. 1

(1) Apele reprezinta o resursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata, element indispensabil pentru viata si pentru societate, materie prima pentru activitati productive, sursa de energie si cale de transport, factor determinant in mentinerea echilibrului ecologic.

(2) Apele fac parte integranta din patrimoniul public. Protectia, punerea in valoare si dezvoltarea durabila a resurselor de apa sunt actiuni de interes general.

(3) Dreptul de folosinta, cat si obligatiile corespunzatoare rezultate din protectia si conservarea resurselor de apa vor fi exercitate in conformitate cu prevederile prezentei legi, cu exceptia apelor geotermale pentru care se vor adopta reglementari specifice.

(4) Apele, malurile si albiile acestora, indiferent de persoana fizica sau juridica care le administreaza, sunt supuse dispozitiilor prezentei legi, precum si prevederilor din conventiile internationale la care Romania este parte.

(5) Sunt, de asemenea, supuse dispozitiilor prezentei legi lucrarile care se construiesc pe ape sau care au legatura cu apele si prin care, direct ori indirect, se produc modificari temporare sau definitive asupra calitatii apelor ori regimului de curgere a acestora.

Art. 2

Prevederile prezentei legi au ca scop:

a) conservarea, dezvoltarea si protectia resurselor de apa, precum si asigurarea unei curgeri libere a apelor;

b) protectia impotriva oricarei forme de poluare si de modificare a caracteristicilor resurselor de apa, a malurilor si albiilor sau cuvetelor acestora;

c) refacerea calitatii apelor de suprafata si subterane;

d) conservarea si protejarea ecosistemelor acvatice;

e) asigurarea alimentarii cu apa potabila a populatiei si a salubritatii publice;

f) valorificarea complexa a apelor ca resursa economica si repartitia rationala si echilibrata a acestei resurse, cu mentinerea si cu ameliorarea calitatii si productivitatii naturale a apelor;

g) apararea impotriva inundatiilor si oricaror alte fenomene hidrometeorologice periculoase;

h) satisfacerea cerintelor de apa ale agriculturii, industriei, producerii de energie, a transporturilor, aquaculturii, turismului, agrementului si sporturilor nautice, ca si ale oricaror alte activitati umane.

Art. 3

(1) Apartin domeniului public apele de suprafata cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km si cu bazine hidrografice ce depasesc suprafata de 10 km², malurile si cuvetele lacurilor, precum si apele subterane, apele maritime interioare, faleza si plaja marii, cu bogatiile lor naturale si potentialul energetic valorificabil, marea teritoriala si fundul apelor maritime.

(2) Albiile minore cu lungimi mai mici de 5 km si cu bazine hidrografice ce nu depasesc suprafata de 10 km², pe care apele nu curg permanent, apartin detinatorilor, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se formeaza sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie sa foloseasca aceste ape in concordanta cu conditiile generale de folosire a apei in bazinul respectiv.

(3) Insulele, care nu sunt in legatura cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei, apartin proprietarului albiei apei.

(4) Apa subterana poate fi folosita de proprietarul terenului, numai in masura in care este utilizata conform art. 9 alin.

(5) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) pepinierele si crescatoriile piscicole aflate in afara cursurilor de apa.

Art. 4

(1) Stabilirea regimului de folosire a resurselor de apa, indiferent de forma de proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, cu exceptia apelor geotermale.

(2) Apele din domeniul public se dau in administrare Regiei Autonome 'Apele Romane' de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, in conditiile legii.

(3) Reglementarea navigatiei si a activitatilor conexe acesteia pe caile navigabile se face de catre Ministerul Transporturilor, prin unitati de profil.

(4) Faza atmosferica a circuitului apei in natura poate fi modificata artificial numai de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si de cei autorizati de acesta, in conditiile legii.

Art. 5

(1) In jurul surselor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, al surselor de ape minerale si al lacurilor si namolurilor terapeutice se instituie zone de protectie sanitara cu regim sever sau cu regim de restrictii, precum si perimetre de protectie hidrogeologica. Dreptul de proprietate asupra surselor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, surselor de ape minerale si lacurilor si namolurilor terapeutice se extinde si asupra zonelor de protectie sanitara cu regim sever.

(2) Regimul de exploatare a apelor geotermale, a lacurilor si namolurilor terapeutice, a turbariilor si zonelor umede, a zonelor de protectie sanitara, precum si regimul privind navigatia pe cursurile de apa naturale sau artificiale, pe apele maritime interioare si pe marea teritoriala, ca si lucrarile, constructiile sau instalatiile aferente sunt supuse prevederilor prezentei legi, precum si reglementarilor cu caracter special.

(3) Regimul de exploatare a fondului piscicol, precum si exercitarea pescuitului in cursurile de apa naturale sau amenajate sunt supuse prevederilor prezentei legi si reglementarilor specifice.

(4) Normele speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si a Ministerului Sanatatii.

(5) Supravegherea calitatii apei potabile se asigura de catre Ministerul Sanatatii.

Art. 6

(1) Activitatea de gospodarire unitara, rationala si complexa a apelor se organizeaza si se desfasoara pe bazine hidrografice, ca entitati geografice indivizibile de gospodarire a resurselor de apa. Gospodarirea apelor trebuie sa considere ca un tot unitar apele de suprafata si subterane atat sub aspect cantitativ, cat si calitativ, in scopul asigurarii dezvoltarii durabile.

(2) Gospodarirea apelor se bazeaza pe principiul solidaritatii umane si interesului comun, prin colaborare si cooperare stransa, la toate nivelurile administratiei publice, a utilizatorilor de apa, a reprezentantilor colectivitatilor locale si a populatiei, pentru realizarea maximului de profit social.

Art. 7

(1) Elaborarea strategiei si politicii nationale in domeniul gospodaririi apelor, asigurarea coordonarii si controlului aplicarii reglementarilor interne si internationale in acest domeniu se realizeaza de catre Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.

(2) Gestionarea cantitativa si calitativa a apelor, exploatarea lucrarilor de gospodarire a apelor, precum si aplicarea strategiei si politicii nationale in domeniu se realizeaza de Regia Autonoma 'Apele Romane' si filialele sale bazinale.

(3) Pe langa Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului functioneaza: Comisia centrala de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice, Comisia nationala pentru siguranta barajelor si lucrarilor hidrotehnice si Comitetul national pentru programul hidrologic international, organisme cu caracter consultativ. Secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigura de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.

Art. 8

Termenii tehnici folositi in prezenta lege au semnificatia stabilita in anexa nr. 1, care face parte integranta din prezenta lege.

CAPITOLUL II: Regimul de folosire a apelor si a albiilor

Sectiunea 1: Regimul de folosire a apelor

Art. 9

(1) Dreptul de folosinta a apelor de suprafata sau subterane, inclusiv a celor arteziene, se stabileste prin autorizatia de gospodarire a apelor si se exercita potrivit prevederilor legale. Acest drept include si evacuarea, in resursele de apa, de ape uzate, ape din desecari ori drenaje, ape meteorice, ape de mina sau de zacamant, dupa utilizare.

(2) Apele de suprafata sau subterane pot fi folosite liber, cu respectarea normelor sanitare si de protectie a calitatii apelor, pentru baut, adapat, udat, spalat, imbaiat si alte trebuinte gospodaresti, daca pentru aceasta nu se folosesc instalatii sau se folosesc instalatii de capacitate mica de pana la 0,2 litri/secunda, destinate exclusiv satisfacerii necesitatilor gospodariei proprii.

(3) Orice persoana fizica, pe proprie raspundere, poate utiliza liber apele marine, din afara zonelor de restrictie, pentru imbaiere.

(4) Utilizarea apelor subterane se face pe baza rezervelor omologate, determinate conform prevederilor aplicabile resurselor minerale.

Art. 10

(1) Satisfacerea cerintelor de apa ale populatiei are prioritate fata de folosirea apei in alte scopuri. De asemenea, au prioritate, fata de alte folosinte, alimentarea cu apa pentru animale, refacerea rezervei intangibile de apa dupa incendii, precum si debitele necesare mentinerii echilibrului ecologic al habitatului acvatic.

(2) Restrangerea utilizarii apei potabile pentru populatie, in folosul altor activitati, este interzisa.

(3) Apa potabila distribuita organizat in centre populate poate fi utilizata si in alte scopuri, numai daca s-a asigurat satisfacerea integrala a cerintelor populatiei, animalelor si ale unor activitati care necesita apa de aceasta calitate. Alimentarea cu apa potabila in alte scopuri va fi limitata sau desfiintata numai atunci cand apar cerinte noi in alimentarea cu apa a populatiei.

Eseu: Egipt – date generale si economice Document online: Test de evaluare la geografie - relieful Romaniei

(4) Apele subterane, corespunzatoare calitativ, sunt destinate in primul rand pentru alimentarea cu apa a populatiei si animalelor, precum si pentru asigurarea igienei si sanatatii populatiei. Aceste ape pot fi utilizate si in alte scopuri, numai in baza autorizatiei de gospodarire a apelor.

(5) La planificarea si la realizarea unor activitati, cum sunt mineritul de suprafata, derivatiile de debite etc., ce pot influenta rezerva de ape subterane sau pot modifica reteaua hidrografica de suprafata, se vor lua obligatoriu masuri de refacere a alimentarilor cu apa si de protectie impotriva inundatiilor.

Art. 11

(1) In lacurile de acumulare folosite ca sursa pentru alimentari cu apa potabila se poate practica numai piscicultura in regim natural, fara furajarea pestilor si fara aplicarea fungicidelor sau a oricaror medicamente veterinare.

(2) In orice alte zone decat cele prevazute in alin. (1), piscicultura cu administrare de furaje se poate practica numai in cazul in care nu este influentata calitatea apelor din aval si in baza avizului de gospodarire a apelor.

Art. 12

(1) Utilizatorii de apa sunt obligati sa respecte normele de consum de apa pe unitatea de produs sau pe activitate si sa economiseasca apa prin folosire judicioasa, recirculare si folosire repetata. De asemenea, au obligatia sa asigure intretinerea si repararea instalatiilor proprii si a celor din sistemele de alimentare cu apa si canalizare-epurare, dupa caz.

(2) Normele de consum de apa pe unitatea de produs sau pe activitate se determina si se reactualizeaza periodic. Normele de consum se propun de utilizatorii de apa, la nivelul celor mai bune performante ale tehnologiilor folosite, se avizeaza de ministerele interesate si se aproba de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Solutionarea eventualelor divergente este de competenta Guvernului.

Art. 13

Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si Regia Autonoma 'Apele Romane' sunt in drept sa ia masuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei, pentru a face fata unui pericol sau consecintelor unor accidente, secetei, inundatiilor sau unui risc de lipsa de apa datorat supraexploatarii resursei.

Art. 14

(1) Daca, din cauza secetei sau a altor calamitati naturale, debitele de apa autorizate nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor autorizati, se aplica restrictii temporare de folosire a resurselor de apa.

(2) Restrictiile se stabilesc prin planuri de restrictii si folosire a apei in perioadele deficitare, elaborate de Regia Autonoma 'Apele Romane', dupa consultarea utilizatorilor autorizati, cu avizul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si cu aprobarea comitetului de bazin. Planurile de restrictii si folosire a apei in perioadele deficitare, denumite in continuare planuri de restrictii, se aduc la timp la cunostinta publicului.

(3) Metodologia de elaborare si de aprobare a planurilor de restrictii si procedura de informare a publicului se stabilesc de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului. Aceasta metodologie va trebui sa tina seama de prioritatile prevazute la art. 10 si de importanta sociala si economica a utilizatorilor autorizati.

(4) Masurile stabilite de Regia Autonoma 'Apele Romane' in aplicarea planului de restrictii sunt obligatorii pentru toti utilizatorii de apa. Masurile de restrictii se asimileaza cu situatia de forta majora in nerealizarea contractelor de livrare a apei.

(5) Pe durata aplicarii planurilor de restrictii, prevederile autorizatiei de gospodarire a apelor se subordoneaza acestora.

Art. 15

(1) Poluarea in orice mod a resurselor de apa este interzisa.

(2) Normele de calitate a resurselor de apa se aproba prin standarde, la propunerea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.

(3) Normele privind calitatea apei potabile se aproba prin standarde, la propunerea Ministerului Sanatatii.

(4) Limitele de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in resursele de apa se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si a Ministerului Sanatatii.

(5) Limitele de descarcare inscrise in avizul sau autorizatia de gospodarire a apelor reprezinta limitele maxime admise, iar depasirea acestora este interzisa.

Art. 16

(1) Pentru protectia resurselor de apa, se interzic:

a) punerea in functiune de obiective economice noi sau dezvoltarea celor existente, darea in functiune de noi ansambluri de locuinte, introducerea la obiectivele economice existente de tehnologii de productie modificate, care maresc gradul de incarcare a apelor uzate, fara punerea concomitenta in functiune a retelelor de canalizare si a instalatiilor de epurare ori fara realizarea altor lucrari si masuri care sa asigure, pentru apele uzate evacuate, respectarea prevederilor impuse prin autorizatia de gospodarire a apelor;

b) realizarea de lucrari noi pentru alimentare cu apa potabila sau industriala ori de extindere a celor existente, fara realizarea sau extinderea corespunzatoare si concomitenta a retelelor de canalizare si a instalatiilor de epurare necesare;

c) aruncarea sau introducerea in orice mod, in albiile cursurilor de apa, in cuvetele lacurilor sau ale baltilor, in Marea Neagra si in zonele umede, precum si depozitarea pe malurile acestora a deseurilor de orice fel;

d) evacuarea de ape uzate, in apele subterane, lacurile naturale sau de acumulare, in iazuri, in balti sau in helestee;

e) utilizarea de canale deschise de orice fel pentru evacuarile ori scurgerile de ape fecaloid-menajere sau cu continut periculos;

f) spalarea in cursuri de apa sau in lacuri si pe malurile acestora a vehiculelor, autovehiculelor, a altor utilaje si agregate mecanice, precum si a ambalajelor sau obiectelor care au continut pesticide sau alte substante periculoase;

g) spalarea animalelor domestice dezinfectate cu substante toxice in afara locurilor special amenajate in acest scop;

h) aruncarea sau varsarea in instalatii sanitare sau in retele de canalizare a reziduurilor petroliere sau a substantelor periculoase;

i) spalarea in cursurile de apa sau in lacuri, pe malurile acestora, pe diguri sau baraje a obiectelor de uz casnic, cu folosirea substantelor chimice de orice fel.

(2) In zonele de protectie instituite potrivit prezentei legi, sunt interzise depozitarea si folosirea de ingrasaminte, pesticide sau alte substante periculoase.

Art. 17

In scopul folosirii rationale si protejarii calitatii resurselor de apa, utilizatorii de apa au urmatoarele obligatii:

a) sa adopte tehnologii de productie cu cerinte de apa reduse si cat mai putin poluante, sa economiseasca apa prin recirculare sau folosire repetata, sa elimine risipa si sa diminueze pierderile de apa, sa reduca poluantii evacuati o data cu apele uzate si sa recupereze substantele utile continute in apele uzate si in namoluri;

b) sa asigure realizarea, intretinerea si exploatarea statiilor si instalatiilor de prelucrare a calitatii apelor la capacitatea autorizata, sa urmareasca eficienta acestora prin analize de laborator si sa intervina operativ pentru incadrarea indicatorilor de emisie in limitele admise pentru evacuarea apelor uzate, limite prevazute prin autorizatia de gospodarire a apelor;

c) sa respecte cu strictete disciplina si normele tehnologice in activitatile de productie care folosesc apa si evacueaza ape uzate, precum si in statiile si instalatiile de prelucrare a calitatii apelor;

d) sa urmareasca, prin foraje de observatii si control, starea calitatii apelor subterane din zona de influenta a depozitelor de reziduuri de orice fel.

Art. 18

Utilizatorii de apa, amplasati pe teritoriul localitatilor sau pe platformele industriale, pot evacua apele uzate in retelele de canalizare publica sau in cele ale platformelor industriale numai cu acceptul si cu respectarea conditiilor stabilite de detinatorul acestor retele si numai daca statiile de epurare finala ale localitatilor sau platformelor industriale respective au profil tehnologic necesar si capacitati disponibile. In toate cazurile este obligatorie preepurarea locala a apelor uzate provenite de la acesti utilizatori.

Art. 19

(1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia asigurarii gospodaririi eficiente a apei distribuite in localitati, precum si colectarea apelor meteorice, canalizarea si epurarea apelor uzate.

(2) Realizarea alimentarii centralizate cu apa a satelor si comunelor cu distributie stradala, fara bransamente la locuinte, este conditionata numai de asigurarea scurgerii apei prin rigole stradale.

(3) Persoanele fizice si juridice care exploateaza statiile si instalatiile de epurare au obligatia sa realizeze urmarirea continua, prin analize de laborator, a modului de functionare a acestora, sa pastreze registrele cu rezultatele analizelor si sa puna aceste date la dispozitia personalului imputernicit cu sarcini de inspectie si control.

Art. 20

(1) Apele de mina sau de zacamant pot fi evacuate in cursuri de apa, numai dupa epurarea lor corespunzatoare, astfel incat sa fie respectate limitele admise pentru evacuare in receptorii naturali de suprafata.

(2) Apele uzate industriale, ca si apele de mina sau de zacamant, pentru care nu exista tehnologii sau procedee de epurare eficiente, pot fi injectate numai in straturi de foarte mare adancime, pe baza unor studii speciale, a avizului acordat de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si a avizului de gospodarire a apelor.

Art. 21

(1) Topirea teiului, canepii, inului si a altor plante textile in cursuri de apa, canale, lacuri artificiale, lacuri naturale sau in balti este interzisa. Operatiunile de topire pot fi efectuate in locuri special amenajate si in baza autorizatiei de gospodarire a apelor.

(2) Tabacirea pieilor este permisa numai in conditiile prevazute in autorizatia de gospodarire a apelor.

Art. 22

(1) Administratorii porturilor fluviale sau maritime au obligatia de a realiza instalatii specializate pentru colectarea, preluarea si epurarea corespunzatoare a apelor uzate provenite de la nave si instalatii plutitoare sau din scapari accidentale.

(2) Evacuarea in apele de suprafata sau maritime a apelor uzate neepurate, provenite de la nave si instalatii plutitoare sau de foraj marin, precum si a produselor petroliere de la reteaua aferenta de transport, este interzisa.

Art. 23

(1) Regia Autonoma 'Apele Romane' prin filialele sale bazinale organizeaza activitatea de prevenire a poluarilor accidentale si de inlaturare a efectelor lor, pe baza de planuri elaborate in functie de conditiile specifice bazinelor hidrografice respective si de natura substantelor poluante ce pot fi evacuate accidental.

(2) Utilizatorii de apa sunt obligati sa intocmeasca planuri proprii de prevenire si de combatere a poluarilor accidentale, posibil a se produce ca urmare a activitatii lor, si sa le puna in aplicare in caz de necesitate.

(3) Elaborarea planurilor de prevenire si de combatere a poluarilor accidentale se face potrivit metodologiei-cadru stabilite de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului.

(4) Utilizatorii de apa care au produs o poluare accidentala sunt obligati sa ia masuri urgente pentru inlaturarea cauzelor si efectelor acestora si sa informeze imediat cea mai apropiata unitate de gospodarire a apelor asupra acestei poluari.

(5) Unitatile de gospodarire a apelor au obligatia sa ia in considerare orice informatie provenita de la persoane fizice si juridice, altele decat utilizatorii, care au produs poluarea accidentala.

(6) Poluarea intentionata se pedepseste.

(7) In caz de poluari accidentale, filialele bazinale ale Regiei Autonome 'Apele Romane' vor avertiza imediat utilizatorii de apa si autoritatile administratiei publice a localitatilor din aval pentru a lua masuri de protectie a apelor si de diminuare a pagubelor.

(8) Utilizatorii de apa potential poluatori, autoritatile administratiei publice locale, precum si Regia Autonoma 'Apele Romane' au obligatia dotarii cu mijloace specifice de interventie pentru cazuri de poluari accidentale.

Art. 24

(1) Utilizatorii de apa din aval, care au suferit daune materiale cauzate de o poluare accidentala, produsa in amonte, sau de distrugerea unei constructii de retentie a apei din amonte, au dreptul la despagubire de la persoana fizica sau persoana juridica ce se face vinovata, potrivit legii.

(2) Cheltuielile efectuate de persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv de catre Regia Autonoma 'Apele Romane', pentru inlaturarea efectelor poluarii accidentale, se suporta de cel care a produs poluarea.

c) sa aprobe schemele locale, stabilind prioritatile tehnice si financiare si sa le integreze in schemele-cadru;

d) sa aprobe planul de gospodarire integrata a calitatii si cantitatii apei din bazinul hidrografic respectiv;

e) sa propuna revizuirea normelor si standardelor din domeniul gospodaririi apelor si, in caz de necesitate, sa elaboreze norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic; aceste norme pot fi mai exigente decat cele la nivel national;

f) sa stabileasca norme speciale pentru evacuari de ape uzate, daca este necesar, pentru respectarea normelor stabilite de calitatea apelor;

g) sa aprobe incadrarea in categorii de calitate a cursurilor de apa din bazinul hidrografic respectiv;

h) sa recomande prioritatile privind finantarea si conformarea, in scopul realizarii programelor de dezvoltare a lucrarilor, instalatiilor si amenajarilor de gospodarire a apelor;

i) sa asigure informarea publicului, garantarea unei perioade de timp necesare primirii comentariilor publicului, sa organizeze audieri publice asupra tuturor aspectelor propuse pentru aprobare si sa asigure accesul publicului la documentele sale.

(8) Comitetele de bazin:

a) pot lua in considerare si pot discuta orice aspecte noi privind cantitatea, calitatea si folosirea apei, ce pot aparea in bazinul hidrografic respectiv;

b) pot constitui si imputernici subcomitete a caror functie va fi de informare si de consultanta;

c) pot solicita executarea de audituri, daca considera necesar;

d) pot propune acordarea de bonificatii, in baza prevederilor art. 82 alin. (1);

e) pot recomanda autoritatilor locale, in functie de prioritatea si urgenta realizarii lucrarilor necesare, modul de asigurare a surselor financiare.

(9) Comitetul de bazin are un secretariat tehnic, permanent, format din 3-5 persoane, asigurat de filialele bazinale ale Regiei Autonome 'Apele Romane', aprobat si subordonat acestuia.

(10) Pentru executarea mandatului sau, comitetul de bazin are acces la informatiile si resursele oricarei institutii publice, potrivit legii.

(11) Regulamentul de organizare si functionare a comitetelor de bazin se propune de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si se aproba prin hotarare a Guvernului.

d) fonduri obtinute prin credite sau prin emitere de obligatiuni, garantate de Guvern sau de autoritatile administratiei publice locale, pentru lucrari de utilitate publica sau pentru asociatii de persoane care vor sa execute astfel de lucrari;

e) Fondul apelor.

CONCLUZII GENERALE:

In conditiile actuale aproximativ 80% din locuitorii din zonele rurale folosesc pentru alimentarea cu apa stratul freatic neprotejat impotriva poluarii chimice si bacteriologice. Principalele surse de poluare sunt infiltratiile si scurgerile din fosele septice, grajduri, ape menajere precum si utilizarea unei chimizari necontrolata in agricultura.

Poluantii care pot ajunge la panza freatica pot fi: nitrati, nitriti, fosfor, saruei de fier, plumb, cupru, aluminiu precum si poluanti de origine bacteriana.

Dispersia poluantilor se poate calcula prin metode analitice, metoda stratului finit, metoda elementului finit si diferentelor finite. Fiecare din aceste metode dau rezultate foarte bune pentru domeniul de probleme care a fost initial dezvoltata.

Determinarea corecta a zonelorde protectie sanitara a captarilor de apa subterana asigura prevenirea eventualelor poluari, care este mult mai ieftina decat tratarea si eliminarea efectelor poluarii.

ANEXE :

Baile Felix si minunatele sale ape termale

Cautate si foarte apreciate de turistii din lumea intreaga, centrele spa reprezinta institute de recuperare, infrumusetare si mentinerea prin exercitiu a parametrilor fizici in conditii optime. Termenul se constituie din initialele expresiei latinesti 'sanitas per aquam', cu sensul de – sanatate prin tratamentul cu apa.

Statiunile balneare romanesti avand caracteristici similare constituie unul din segmentele importante ale turismului autohton, Romania fiind beneficiara, in prezent, a unei treimi

Nymphaea lotus L. var. (nufar termal) reprezinta unicul caz in care o specie de planta tropicala traieste spontan intr-o clima temperata in Rezervatia Naturala

'Paraul Petea' din statiunea Baile 1 Mai aflat la circa 3 km de Baile Felix. Nufarul alb poate fi vazut in statiunea balneoclimaterica Baile Felix fiind unul din frumusetile zonei.

Pe langa nuferi, care au fost adusi din Baile 1 Mai, in lacurile artificiale termale din Baile felix se gasesc cateva specii de Lotusi. Aceste specii de lotusi au fost aclimatizati, fiind adusi din India si Pakistan - Nelurnuncifera, Africa - Nymphea zanzibarena, Asia si Africa - Aeibornia crasepis.

In lacurile artificiale din statiune, pe langa plantele prezentate mai sus se gasesc si numeroase specii de pesti avand marimi si culori diferite.