Poluarea apelor subterane

Contaminarea apelor subterane cu agenti poluanti de origine biologica sau chimica constituie o forma deosebit de grava de poluare, cu atat mai mult cu cat apele subterane sunt cele mai valoroase surse de apa potabila pentru comunitatile umane.

Sursele de poluare a apelor subterane pot fi grupate in doua categorii mari: surse difuze si surse concentrate.

Sursele de poluare difuza a apelor subterane sunt acelea in care agentii poluanti se infiltreaza si percoleaza solul pe suprafete mari, de zeci sau sute de hectare. Astfel de surse pot fi:

apele de precipitatii, care spala depozitele de gunoaie menajere sau industriale, haldele de steril si patrund in apele freatice;

apele de precipitatii si irigatii, care percoleaza terenurile agricole si contamineaza panzele freatice cu fertilizanti, pesticide, microorganisme, etc.;

apele uzate de la irigarea culturilor;

intruziunea apelor marine in apele subterane dulci din zonele litorale sau patrunderea apelor subterane dulci in apa lacurilor salmastre si sarate, in apropierea zonelor litorale.

Sursele de poluare concentrata a apelor subterane sunt acelea in care agentii poluanti patrund in apele freatice pe zone restranse, punctiforme. Astfel de surse pot fi:

pierderile din reteaua de transport a apelor uzate menajere, industriale si agricole;

campurile de filtrare din statiile de epurare a apelor;

bazinele de stocare a dejectiilor si apelor uzate din unitatile agrozootehnice si de crestere a animalelor;

Figura 5.5. Surse de poluare ale apelor subterane (dupa Godeanu, 1997).

Apele freatice din Romania sunt contaminate in principal cu azotati, fosfati, amoniu, substante organice si produse petroliere. In numeroase zone din tara (Craiova, Arad, Timisoara, Brasov, Satu Mare, Cluj, Constanta, bazinul Prutului) concentratia de azotati din apele freatice depaseste 45 mg / l (concentratia maxima admisa pentru apa potabila). Sursele de contaminare cu azotati a acestor ape freatice sunt precipitatiile atmosferice contaminate cu oxizi de azot, apele de suprafata contaminate cu azotati, apele de irigatii si de precipitatii care spala terenurile agricole si se incarca cu azotati. In zona platformelor combinatelor de ingrasaminte chimice, concentratia azotatilor din apa freatica depaseste 100 mg / l, ajungand chiar la valori de 300 mg / l. Din fericire, aceste acvifere grav contaminate sunt de tip insular, nu au o extindere mare.

In zonele  rurale intravilane, se constata frecvent poluarea apelor freatice cu substante organice, amoniu si cu bacterii. Datorita lipsei unui minim de dotari cu instalatii edilitare, aceste substante din dejectiile lichide din latrine, din depozitele de gunoi de grajd si fosele septice ajung direct in apa freatica.

In perimetrul schelelor de extractie petroliera, in zona conductelor de transport, a platformelor petrochimice si a depozitelor de carburanti se constata o infestare a apelor freatice cu hidrocarburi. Aceste acvifere depreciate au un caracter insular, dar au tendinta de extindere.

Pentru prevenirea si stoparea poluarii apelor freatice trebuie luate masuri rapide si ferme, precum:

prevenirea si combaterea poluarii apelor de suprafata;

monitorizarea continua a calitatii apelor freatice de catre organisme specializate;

sesizarea imediata a procesului de poluare si luare de masuri de stopare a lui si de prevenire a imbolnavirii populatiei;

eliberarea de autorizatii de mediu pentru toti agentii economici in urma efectuarii unei analize detaliate asupra naturii si concentratiei substantelor reziduale rezultate din procesul tehnologic, asupra existentei si eficientei statiilor de epurare, etc.