Lacurile din Campia Romana - lacuri intre dunele de nisip

In Campia Romana exista numeroase lacuri, cum ar fi lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii), lacuri sarate sau cu apa dulce (in Baragan), limanuri fluviatile, iazuri, lacurile de agrement din jurul Bucurestiului si lacurile hidroenegetice (Ostrovu Mare, pe Dunare si lacurile situate pe Olt in aval de Slatina

Lacuri intre dunele de nisip regasim in Campia Olteniei si Baragan.Limanurile fluviatile sunt L. Snagov, L. Caldarusani, L. Balta Alba.Lacurile in crovuri sunt sarate precum L. Amara, L. Plopu, L. Sarat.Lacurile de lunca sunt situate de-a lungul Dunarii: L. Bistret, L. Mostistea si L. Brates. Lacurile amenajate de om sunt: L. Ostrovu Mare pe Dunare, de baraj antropic, L. Herastrau, L. Tei, L. Baneasa, L. Floreasca pe Colentina, fiind lacuri de agrement in Bucuresti.

In judetul Braila se intilnesc lacuri de stepa si de lunca. O prima categorie o constituie cea a lacurilor cantonate in marele depresiuni de tasare in loess sau crovuri (Ianca 332 hectare, Plopu 300 hectare, Lutul Alb 357 hectare).

O alta categorie de cuvete lacustre o formeaza limanurile fluviatile. (Jirlau 1086 hectare, Ciineni 74 hectare, Ciulnita 92 hectare).

Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc indeosebi in lunca Dunarii (Blasova 400 hectare, Japsa Plopilor 76 hectare), pe terasa Calmatuiului (Sarat Batogu, Bentu Batogu) precum si in apropiere de Braila (Lacu Sarat).

Apele din Lacu Sarat - Braila, Sarat Batogu, Tataru-Ciineni si Movila Miresii, au efecte terapeutice, Lacu-Sarat si Ciineni fiind declarate statiuni balneoclimaterice.Lacurile Jirlau, Ciulnita, Lutul Alb, Plopu, Ianca si Blasova sunt amenajate pentru piscicultura.in judetul Braila sunt si lacuri artificiale destinate pescuitului sau irigatiilor: Maxineni, Gradistea, insuratei, Ulmu, Brotacelul.

De asemenea exista si lacuri de acumulare precum lacurile Galbenu si Satuc pe piriul Valea Boului, precum si Mircea Voda pe Buzoel Nord, a caror apa este folosita la irigat.

Lunca Dunarii este o forma de relief, respectiv albia majora a fluviului.

Sectorul LUNCA DUNARII se intine de la Portile de Fier pana la Calarasi.Este sectorul de campie al Dunarii avand o lunca din ce in ce mai larga (10 km) in partea romaneasca inspre bulgari tarmul este inalt adancimea apelor permite navigatia navelor cu pasaj de pana la 2m. Lunca in era comunista a fost desecata si indiguita pentru a fi redata agriculturii.

Porturile fluviale din acest sector sunt: Drobeta - Turnu Severin;Calafat;Corabia;Turnu Magurele;Giurgiu;Oltenita;Calarasi.

Singurul pod din acest sector este: Podul Prieteniei (dintre Giurgiu si Bulgaria).

Lacul Amara liman fluviatil, dupa modul de formare este un lac natural format prin bararea cu aluviuni a unui curs de apa, (a nu se confunda cu Lacul Amara Buzau), este un lac din un lac sarat, de unde provine si numele.

Lacul este situat pe traseul drumului - in apropierea localitatii lacul fiind alimentat numai de siroaie de ape si din precipitatiile putine (clima arida) din regiune.

Suprafata lacului atinge 132 ha avand un volum de 2,6 mil. mc de apa, o lungime de 4 km si adancimea intre 200 si 800 m. Lacul este situat intr-o, neavand legatura cu raul, prin lipsa alimentarii constante cu dulce tot timpul anului si prin procesul de datorita uscat a crescut concentratia in saruri a apei.
Apa lacului fiind hipotona bogata in saruri de sulfati, bicarbonati, cloruri, , si saruri de magneziu, ceeace a dus la formarea unui cu caracter terapeutic apreciat.
Caracterele terapeutice ale apei si namolului lacului in comparatie cu alte statiuni balneare din tara au fost descoperite mai tarziu (1936), pana atunci populatia (1860 - 1864) din imprejurimi a folosit in boli reumatice empiric apa si namolul.
Primele cercetari stiintifice prin examenul chimic a apei lacului a fost efectuat de savantul roman in anul, astfel prin publicatiile din aceea vreme se face cunoscut compozitia apei si namolului sapropelic negru bogat in, si.

Apa si namolul sunt indicate in afectiuni dermatologice, respiratorii, renale, endocrine, digestive, afectiuni reumatice a aparatulul locomotor, procese degenerative articulare, boli ortopedice, sau post-traumatice, afectiuni ginecologice, afectiuni nervoase ca pareze sau unele paralizii.

Lacu Sarat este o statiune deschisa in toate anotimpurile anului, de importanta locala, situata in sud-estul Romaniei, pe raza comunei Chiscani (judetul Braila), in nord-estul Campiei Romane, la altitudinea de 25 m, pe malul lacului omonim, la 5 km sud-vest de municipiul Braila. Clima este continentala de stepa, cu diferente anuale de temperatura mari (25,4°C). Temperatura medie anuala este in jur de 11°C (media in iulie este de 23°C, in ianuarie de -2,3°C). Media anuala a precipitatiilor este scazuta (sub 450 mm).

      Lacu Sarat este de fapt format din doua lacuri, despartite de o sosea si de o linie ferata, lacuri ce comunica intre ele printr-un canal subteran special amenajat. Primele stabilimente pentru bai calde au fost construite aici inca din 1875. Cercetarile ulterioare si analizele chimice ale apei lacului au demonstrat o concentratie puternica de saruri minerale si faptul ca namolul de aici dispune de o eficienta terapeutica analoga lacurilor din Suedia, Italia sau Austria. Dar istoria acestui loc pare a fi mult mai veche: se spune ca proprietatile terapeutice uimitoare ale apei si namolului de aici au fost descoperite de Vlad Tepes pe la 1400. Aici, la Lacu Sarat, se vindecau ostasii si caii raniti in lupte.

      Lacu Sarat (1,72 km˛, adancimea maxima 1,5 m) prezinta importante rezerve de namol sapropelic si apa minerala hipertonica, continand compusi ai sulfului, clorului, sodiului, magneziului, bromului (mineralizare 70 - 84 g/ litru), folosite pentru tratamentul bolilor reumatismale degenerative, inflamatorii (spondiloze cervicale, dorsale sau lombare, artroze, poliartroze, tendonite, tendimiozite, periartrite scapulohumerale), boli ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica), dermatologice (psoriasis, ichthyosis, dermatita keratotica, neurodermatite, etc.), endocrine (benigne, hipotiroidism, hipoovarianism pubertal), afectiuni ale sistemului nervos periferic (pareze usoare, neurite, sciatica si sechele dupa poliomelita), a starilor post-traumatice (dupa operatii pe muschi, tendoane si articulatii, dupa luxatii si fracturi), respiratorii (bronsite cronice, traheolaringite, laringite) si alte boli.

Statiunea ofera si facilitati pentru bai calde in ape minerale in cazi, aplicari de namol cald, aerohelioterapie si aplicari de namol rece urmate de bai in lac, instalatii pentru electro- si hidroterapie, gimnastica, piscina pentru kinetoterapie. In toate aceste procedee de tratament se folosesc toti compusii chimici aflati in namolurile Lacului Sarat: sulf, clor, sodium, brom, magneziu.

In statiune exista un complex balnear cu 250 de locuri. Statiunea este legata prin linii de tramvai si autobuz de municipiul Braila, de unde se poate pleca in excursii cu vaporul pe Dunare, catre Delta Dunarii si Marea Neagra.

Lacul Snagov, dupa modul de formare este un lac natural format prin bararea cu aluviuni a unui curs de. Acesta este un fluviatil.

Snagovul este cel mai important lac de agrement din jurul capitalei, fiind cel mai pitoresc dintre atractiile turistice din zona, a carui frumusete este intregita de padurile inconjuratoare. Este un liman fluvial al raului Ialomita. Suprafata lui este de circa 600ha, lungimea de 16 km, iar adancimea maxima de 9 m (cel mai adanc lac din Campia Romana).
Colectarea apei in lac se face din panza de ape subterane si doar in mica masura din apele de ploaie si zapada. De aceea nivelul apei din lacul Snagov este constant, cu exceptia primaverii si, adesea, a toamnei.
Forma lacului este alungita si foarte sinuoasa, cu multe golfuri, in partea din avale aflandu-se o insula pe care se gaseste manastirea Snagov.

Fauna si Flora

O suprafata de 100 ha a fost declarata rezervatie naturala, prin legea nr 5/2000 privind amenajarea teritoriului national (sectiunea III Arii protejate) pentru protejarea faunei si a florei care se dezvolta aici. Mai multe detalii la si.
Pe malurile lacului, in afara de stuf si papura creste si nufarul indian (aclimatizat la Snagov), nuferi albi si galbeni. In micile golfuri formate in unele locuri ale malurilor se formeaza plaurii, un fel de saltele plutitoare care ating uneori o grosime de pana la un metru si jumatate. Acesta, cunoscut mai ales in Delta Dunarii, este o patura plutitoare formata din radacinile si rizoamele vechi ale stufului, impletite intre ele ca intr-o plasa deasa peste care se depune pamantul si pe care creste stuf verde.

Uneori acesti plauri sunt atat de solizi si de mari incat pot suporta greutatea catorva oameni sau a unei colibe. 
Fauna piscicola, care atrage numerosi pescari amatori, se remarca prin existenta mai multor specii de pesti: platica, crap, biban, somn, stiuca, rosioara si doua specii de guvizi. Aceasta fauna piscicola isi gaseste un ascunzis bun in bradisul de pe fund si sub portiunile de plaur care acopera lacul in zonele retrase.
Aici au fost pescuite exemplare care reprezinta adevarate recorduri: platica de 28 kg, somn de 90 si 150 kg, crap de 32 kg, stiuca de 16 kg.
Cercetarile au scos la iveala si unele elemente faunistice care reprezinta relicve ponto-carpatice si caspice. 

Amenajari                                                                                       

Pe malurile lacului au fost amenajate mai multe debarcadere, de la care pornesc sau la care acosteaza vaporase si salupe pentru plimbari pe lac, barci ce se inchiriaza pe timp limitat, stranduri, popasuri, restaurante, terenuri de sport.
In sezonul cald, pe lacul Snagov se desfasoara antrenamente si se organizeaza intreceri nationale si chiar internationale de canotaj.
Pescarii sportivi pot beneficia de cazare la cabana Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi, asezata pe malul vestic, peste lac de satul Ghermanesti. Tot aici se inchiriaza si barci pentru pescuit, dar pot fi utilizate si barcile localnicilor.