Epurarea unor categorii de ape uzate industriale

Epurarea unor categorii de ape uzate industriale

Epurarea apelor uzate industriale trebuie realizata astfel incat,dupa amestecul cu apele emisarului,efluentul saa indeplineasca cerintele de calitate prevazute in STAS 4706.

Apele uzate de la fabricile de prelucrare a laptelui provin de la prepararea unor produse (zara-de la unt,zer-de la branza),de la spalarea bidoanelor,vaselor.Decantarea apelor este impiedicata de intrarea rapida a apelor uzate in fermentare acida;intr+o oarecare masura,clorul poate opri fermentarea acida.Epurarea biologica poate fi realizata in bazine cu namol activ,in mai multe trepte,sau filtre biologice cu recirculare.De asemenea,o solutie de epurare a acestor ape este si raspandirea ei prezinta unele risc din punct de vedere pe sanitar,acesta prezinta unele riscuri.

Apele uzate provenite de la fabricile de conserve(de legume si fructe)contin materii plutitoare mai mari,retinute de gratare si folosite ca hrana pentru animale sau pentru fabricarea alcoolului.Pentru o decantare mai buna a materiilor solide in suspensie se folosesc,deseori,coagulanti.Epurarea biolgica,in iazuri de stabilizare,are mare eficenta,dar produce un miros neplacut.In prezent,sunt prefereate filtrele biolgice si bazinele cu namol activ.

Apele uzate provenite de la fabricarea hartiei,deoarece au un volum foarte mare,accentul se pune in primul rand pe recuperarea fibrelor si recircularea apelor uzate provenite de la prepararea celulozei.

Apele uzate de la fabricile de zahar,provenite de la spalarea si transportul sfeclei,sunt reduse in circuit dupa decantare care se realizeaza de obicei in decantoare radiale.Pentru a evita descompunerea materiilor organice din acestea,apele uzate se cloreaza.

Apele uzate de la abatoare trebuie in prealabil trecute prin gratare si site,pentru retinerea corpurilor plutitoare,iar apoi prin separatoarele de grasimi,pentru retinerea acestora;cantitatea de grasimi retinute se poate evalua la 0,1% din gerutatea vitelor taiate.Epurarea biologica se poate face in filtre biologice,cu un raport mare de recirculare a apei uzate,sau in bazinele de namol activ,cu o cantitate mare de namol de recirculare.

Apele uzate de la fabricarea alcoolilor de fermatatie.Borhoturile rezultate din prelucrarea materiilor prime(cereale,cartofi),trebuie recuperate si folosite ca hrana pentru animale.Procedeele biologice de epurare,precedate de decantarea apelor uzate,se preteaza foarte bine la epurarea acestora ape uzate,datorita temperaturii lor ridicate(in cele mai multe cazuri).Borhoturile pot fi epurate prin fermentare anaeroba,in bazine de fermentare inchise sau deschise.

Apele uzate provenite de la prelucrarea fibrelor vegetale  sunt epurate in functie de natura fibrei vegetale.Astfel,epurarea apelor uzate provenite de la prelucrarea bumbacului(tesere,finisare)consta in uniformizare-egalizare,preaerare,neutralizare,precipitare chimica(pentru indepartarea culorii si reducerea concentratiilor unor substante chimice).Epurarea boilogica se realizeaza,de cele mai multe ori in bazine cu namol activ.

Epurarea apelor provenite de la prelucrarea fibrelor animale(lana) au, ca prima treapta de epurare,pentru apele de la spalarea lanii,separatoare de fibre si separatoare de grasimi,grasimile constituind materia prima pentru obtinerea lanolinei.In continuare apele uzate sunt tratate impreuna cu cele rezultate de la tesere si finisare,dupa recomandarile prezentate la apele uzate provenite de la prelucrarea bumbacului.

PROIECT: Pestera din valea fundata PROIECT: Vegetatia, fauna si solurile- test

Apele provenite de la fabrica de celuloza necesita ca prima operatie de epurare recuperarea fibrelor de celuloya care se realizeaza  in vacuumfiltre,palnii,separatoare sau decantoare (de tip radial).Solutiile sulfitice reziduale,reyultate de la procedeul celuloza-sulfit,sun folosite pentru fabricarea drojdiei furajere.Apele rezultate de la procedeul sulfat,folosit in prezent la toate fabricile noi,sunt,in primul rand,neutralizate cu un acid si apoi decantate.Pentru a fi epurate biologic(in filtre biologice sau bazine cu namol activ),apele uzate sunt imbogatite cu saruri biogene.Namolurile rezultate de la epurarea mecanica sunt deshidratate pe platforme de uscare sau un vacuumfiltre.

Apele uzate de la extractia si prepararea minereurilor,pentru apele de mina decantarea si coagularea sunt uneori suficiente.Apele provenite de la preparearea minereurilor sunt in cantitati foarte mari,deoarece majoritatea proceselor tehnologice de concentrarea a substantelor minerale utile se realizeaza in mediu umed.Sterilul rezultat in urma prepararii minereurilor reprezinta 5-33% di napa uzata (numita tulbureala).Retinerea sterilului se face prin decantare,adaugandu-se uneori si coagulanti.Uneori efluentul provenit de la decantare mai contine si substante nocive,ca fenoli si cianuri,provenite de la procesul tehnologic de preparare a minereurilor.Defenolarea se realizeaza prin trecerea apelor uzate prin substante absorbante(zgura de carbuni arsi in locomotive,semicocs granulat,cenusa rezultata de la termocentrale etc.).

1 Procese fizice pentru epurarea apelor uzate industriale

Procesele fizice de epurare sunt acelea in care substantele poluante nu sufera transformari in alte substante, avand la baza principiile:

a) separarea gravitationala a particulelor grele, nedizolvate in apa, sub influenta gravitatiei, prin sedimentare, prin flotatie sau prin centrifugare.

b) flotatia este un proces unitar de separare din apa, sub actiunea campului gravitational terestru, a particulelor cu densitate mai mica decat a apei. Flotatia poate fi naturala sau cu aer introdus in apa sub forma de bule fine. Scopul flotatiei este de a forma o spuma stabila care sa incorporeze particulele insolubile.

c) filtrarea consta in trecerea apei printr-un mediu poros in care are loc retinerea prin fenomene predominant fizice. Filtrarea este un proces de sitare cu ajutorul unei tesaturi fine.

d) retinerea pe gratare si site a impuritatilor mari (crengi, fire, etc) pe gratare si a celor mai mici pe site. Sitele servesc pentru retinerea impuritatilor nedizolvate de dimensiuni mai mici si sunt realizate din table metalice sau din placi de material plastic perforat. Acestea pot fi statice si mobile (ciururi cu miscare de vibratie sau giratoare).

e) epurarea in filtre granulare si filtre cu prestrat. Procesul consta in filtrarea prin straturi de materiale granulare (de ex. din antracit, nisip cuartos, granat) aranjandu-se cu diametrul descrescand in sensul de curgere.

f) epurarea prin membrane. Membrana este o bariera pentru speciile moleculare sau ionice din apa. Procesul de epurare cu membrane se numeste osmoza, care poate fi directa sau inversa.

Alte metode de epurare prin membrane sunt:

* ultrafiltrarea - se folosesc mai multe membrane cu permeabilitate selectiva pentru anumiti componenti.

* electrodializa - foloseste membrane cu permeabilitate selectiva la anioni, respectiv cationi, deplasarea acestora facandu-se sub influenta unui camp electric, ca la electroliza.

g) transferul intre faze se bazeaza pe trecerea poluantilor intr-o alta faza, nemiscibila cu apa, care poate fi lichida, solida sau gazoasa.

h) distilarea consta in trecerea apei in faza de vapori, prin incalzire, urmata de condensarea vaporilor, deoarece impuritatile au o volatilitate mai redusa decat apa.

i) inghetarea consta in trecerea apei in faza solida sub forma de cristale de gheata, care se separa de reziduuri.

j) spumarea este un proces de separare a unor impuritati organice dizolvate in apa.

k) absorbtia are la baza fenomenul de retinere pe suprafata unui corp a moleculelor unei substante dizolvate in apa. Materialul, lichid sau solid, pe care are loc retinerea se numeste absorbant, iar substanta retinuta absorbat.

Ca absorbanti se folosesc materiale solide cu suprafata specifica mare, carbunele activ, cenusa fina, etc.

2 Procese chimice

Prin procesele chimice de epurare, poluantii sunt transformati in alte substante mai usor de separat, precipitate insolubile, gaze, care pot fi stipale sau care au o activitate nociva mai redusa.

a) neutralizarea este un proces prin care pH-ul unei solutii uzate este reglat prin adaos de acizi sau baze.

b) oxidarea si reducerea

Scopul oxidarii este de a converti compusii chimici nedoriti in altii mai putin nocivi . Reducerea consta in transformarea unor poluanti cu caracter oxidant in substante inofensive care pot fi usor epurate.

c) precipitarea este un proces de epurare bazat pe transformarea poluantilor din apele reziduale in produsi insolubili.

d) coagularea si flocularea

e) schimbul ionic

Schimbatorii de ioni se utilizeaza mai ales pentru dedurizarea apelor, folosind cationati in forma sodiu (Na), iar regenerarea lor se face cu clorura de sodium.

Folosirea schimbatorilor de ioni este o solutie mai scumpa.

Statii de epurare ape uzate industriale

Container pentru tratarea apelor uzate