Calitatea apelor din Romania

Calitatea apelor din Romania este urmarita conform structurii si principiilor metodologice ale Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din Romania (S.M.I.A.R.), restructurat in conformitate cu cerintele Directivelor Europene.

Sistemul national de monitorizare a apelor cuprinde doua tipuri de monitoring, conform cerintelor prevazute in Legea 310/2004 de modificare si completare a Legii Apelor 107/1996 care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CEE in domeniul apei si celelalte Directive UE. Astfel se realizeaza un monitoring de supraveghere avand rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apa din cadrul bazinelor hidrografice si un monitoring operational (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apa ce au riscul sa nu indeplineasca obiectivele de protectie a apelor.

S.M.I.A.R. cuprinde 6 componente (subsisteme), din care 5 se refera la sursele naturale: ape curgatoare de suprafata; lacuri (naturale si de acumulare); ape tranzitorii (fluviale si lacustre); ape costiere; ape subterane, iar ultimul, la sursele de poluare: ape uzate.

Elaborarea sintezei calitatii apelor din Romania se bazeaza pe prelucrarea unui volum mare de informatii - date analitice primare, obtinute in activitatea de cunoastere a calitatii apelor desfasurate, in raport cu specificul fiecarui subsistem, de unitatile teritoriale ale Administratiei Nationale „Apele Romane”.

Lucrarea anuala de sinteza cuprinde, in primul rand, o caracterizare a calitatii apelor, care se efectueaza in functie de specificul fiecarei formatii hidrologice.

Caracterizarea calitatii apelor curgatoare de suprafata reprezinta evaluarea globala a rezultatelor analitice obtinute, periodic, in campanii expeditionare.

Metodologia pusa la punct pentru prelucrarea informatiilor, la nivel de sectiune de supraveghere, prevede desfasurarea urmatoarelor faze:

estimarea valorilor tipice: maxima; media aritmetica; minima; abaterea standard; percentila 50 % si percentila 90 %, pe fiecare indicator de calitate.

caracterizarea calitatii apei in sectiune, respectiv evaluarea calitatii globale a apei, luand in considerare efectul cumulat (ponderat) al tuturor indicatorilor dintr-o grupa caracteristica.

Pentru evaluarea calitatii globale a apei, in fiecare sectiune de supraveghere, au fost calculate pentru fiecare indicator in parte, valorile medii si valorile cu percentila de 90%, respectiv 10% in cazul oxigenului dizolvat, iar acestea au fost comparate cu valorile limita ale claselor de calitate prevazute de normativ, rezultand astfel incadrarea intr-una din cele cinci clase de calitate. Indicatorii cuprinsi in normativul cu 5 clase au fost impartiti in 5 grupe principale: regim de oxigen, nutrienti, ioni generali, salinitate, poluanti toxici specifici de origine naturala, alti indicatori chimici relevanti.

Aprecierea categoriei generale de calitate s-a realizat pe baza grupelor reprezentative de indicatori mentionate mai sus. Pentru calcularea indicilor globali de calitate s-a aplicat formula:

PROIECT: Pestera din valea fundata PROIECT: Vegetatia, fauna si solurile- test

In functie de cum i > 1, sau i < 1 se trece (sau nu) la clasa urmatoare si se repeta calculul pentru concentratiile limita, admise in normativ, pentru aceasta clasa de calitate.

c_m – concentratiile determinate ale indicatorilor (medie aritmetica, percentila 90 %), mg/l.

c_a – concentratiile limita admise in normativ pentru cele 5 clase de calitate si pentru indicatorii selectati, mg/l;

n – numarul de indicatori.

Indicatorul global de calitate al sectiunii de control este dat de grupa de indicatori a carei incadrare este cea mai defavorabila.

Datele de calitatea apelor fiind variabile aleatoare afectate de o multime de cauze, prelucrarea lor se face cu ajutorul unor proceduri statistico-matematice. In consecinta, caracterizarea calitatii apei, pe bazine hidrografice si la nivel national, rezulta din estimarea numerica si procentuala a cazurilor inregistrate, relativ la incadrarea sectiunilor de monitorizare pe categorii de calitate; repartitia lungimii cursurilor de apa pe categorii de calitate.

Aprecierea stadiului calitatii apei din lacuri consta in interpretarea, de asemenea cu metode statistice, a datelor analitice obtinute de laboratoarele unitatilor teritoriale de gospodarirea apelor, de regula, in campanii sezoniere.

Supravegherea si evaluarea calitatii apelor marine litorale se efectueaza in raport cu folosinta lor principala, constand in desfasurarea unor activitati cu caracter turistic si balnear (imbaiere).

Activitatea de cunoastere a calitatii apelor subterane subterane (freatice) se desfasoara la nivelul marilor bazine hidrografice, pe unitati morfologice, iar in cadrul acestora, pe structuri acvifere (subterane), prin intermediul statiilor hidrogeologice, cuprinzand unul sau mai multe foraje de observatie. Caracterizarea calitatii apelor freatice se realizeaza pe baza unor indicatori generali - care se refera, in special, la regimul natural - si a unor indicatori specifici - stabiliti in functie de tipurile de poluare existente in zona (de ex. poluarea cu nitrati).

In perimetrele de amplasare a unor obiective industriale importante, care pot constitui surse potentiale de poluare a subteranului, sunt instituite sisteme locale de supraveghere a calitatii apelor freatice. Prin aceste sisteme se urmareste posibila aparitie a unor poluari a acviferului subteran, precum si evolutia dinamica a acestora, in raport cu masurile luate pentru combaterea cauzelor ce au produs aceste poluari.

Evaluarea situatiei globale a surselor de ape uzate are in vedere urmatoarele elemente caracteristice:

volume de ape uzate evacuate anual, pe diverse categorii, in functie de gradul de incarcare si de modul in care se realizeaza epurarea si anume:

ape uzate care nu necesita epurare;

ape uzate care necesita epurare: ape uzate neepurate; ape uzate epurate insuficient; ape uzate epurate suficient (corespunzator;

cantitatile de substante poluante evacuate anual

modul de functionare a statiilor de epurare (evaluare statistica):

statii de epurare cu functionare corespunzatoare;

statii de epurare cu functionare necorespunzatoare.

Legislatie

Avand in vedere indeplinirea obligatiilor in domeniul apei care revin Romaniei ca stat membru al Uniunii Europeane, precum si celor care decurg din conventiile internationale la care aceasta este parte, modernizarea si dezvoltarea Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor, a reprezentat o etapa importanta in atingerea obiectivului comun reprezentat de «starea buna» a apelor, ceea ce semnifica asigurarea unor conditii de viata egale pentru toti cetatenii Europei din punct de vedere al apelor.

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a necesitat implementarea a 18 Directive si 2 Decizii in domeniul apei. Acestea prevad o noua strategie de monitorizare si evaluare apelor de suprafata si subterane, ce au la baza un nou concept de monitoring integrat al apelor ce presupune o tripla integrare:

a ariilor de investigare la nivel de bazin hidrografic: rauri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape subterane si efluenti;

a mediilor de investigare: apa, sedimente/materii in suspensie si biota;

a elementelor/componentelor monitorizate: biologice, hidromorfologice si fizico-chimice.

Principalele directivele europene in domeniul apei care implica modernizarea si dezvoltarea sistemului de monitoring sunt urmatoarele:

Directiva Cadru in domeniul Apei - 2000/60EC transpusa in legislatia romaneasca prin Legea 310/2004 de modificare si completare a Legii Apelor 107/1996;

Directiva 76/464/EEC si precum si cele 7 directive fiice, transpuse in legislatia romaneasca prin HG 351/2005 - Program de actiune pentru eliminarea treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase;

Directiva 80/68/EEC transpusa in legislatia romaneasca prin HG 351/2005 privind protectia apelor subterane impotriva poluarii cauzate de anumite substante periculoase;

Directiva 91/676/EEC, transpusa in legislatia romaneasca prin HG 964/2000 - Plan de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole;

Directiva 91/271/EEC (inclusiv Decizia 93/481/EEC) transpusa in legislatia romaneasca prin HG 352/2005 - Norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate;

Directiva 75/440/EEC transpusa in legislatia romaneasca prin HG 100/2002 - Normative de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare – NTPA 013;

Directiva 78/659/EEC transpusa prin HG 202/2002 - Norme tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole;

Directiva 79/923/EEC transpusa in legislatia romaneasca prin HG 201/2002 - Norme tehnice privind calitatea apelor pentru moluste;

Directiva 76/160/EEC transpusa in legislatia romanesca prin HG 459/2002 - Norme de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere;

Directivele 80/778/EEC si 98/83/EC transpuse in legislatia romaneasca prin Legea 458/2002 - Legea privind calitatea apei potabile;

Directiva 96/61/EEC privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, amendata prin Directiva 2003/35/EEC si Directiva 2003/87/EEC si Reglementarea 1882/2003/EEC, transpusa in legislatia romaneasca prin O.U.G nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.