ALIMENTARE CU APA DEPOZITE COMUNA AFUMATI

INTRODUCERE

Prezentul studiu a fost intocmit de S.C. Mondial Transconstruct S.R.L. in baza contractului nr. 2005 incheiat intre.. . . . . . . . . .in calitate de proiectant si .. . . . . . . . . . . .in calitate de beneficiar in vederea creerii unei surse proprii de apa pentru alimentare cu apa a depozitelor din comuna Afumati. Pentru rezolvarea problemei se propune executarea unui foraj la medie adancime care sa deschida si sa exploateze apa din nisipurile de Mostistea.

Debitul solicitat de catre beneficiar este de 5 ls calculat conform S.T.A.S. 1342-1-77 in breviarul anexat. Pozitionarea forajului a fost aleasa astfel inca sa indeplineasca urmatoarele necesitati:

• -acces rapid dintr-un drum public;
• distanta maxima posibila fata de sursele de poluare;
• -instituirea unei zone de protectie sanitara in jurul forajului de captare pentru a asigura calitatea apei.

GEOGRAFIA

Din acest punct de vedere zona cercetata din comuna Afumati este situata in marea unitate a Campiei Romane, unitatea Campia de Tranzitie a Bucurestiului, in subunitatea campia Vlasiei, mai exact la limita dintre campia Colentinei si Campia Movilitei (Rosu 73; Gastescu si Iordan 70).

Comuna este situata in jumatatea de nord a judetului Ilfov, iar zona studiata este situata la sud de intravilanul comunei intre comuna Afumati si comuna Vacaresti, la E de drumul care le uneste. Teritoriul administrativ al comunei este strabatut de la nord-vest la sud-est de paraul Pasarea. Cursul raului este meandriform, tipic pentru depozite loessoide. Albia minora a acestuia paraziteaza terasele interfluviului Colentina –Mostistea. In sudul localitatii Afumati paraul Pasarea coteste brusc spre sud trecand pe la E de zona studiata.

Relieful de campie este tabular cu usoara inclinare estica cu panta de 1,2 %_. Intrefluviile largi si netede sunt afectate de crovuri cu suprafete mari de zeci de hectare, dar cu adancimi mici de 2-4m. Cota maxima in zona studiata este de 80,5 m in V, iar cel minim de 77,5m in partea de V.

Relieful din zona studiata are o inclinare generala NNV-SSE si e drenata de vaile mentionate mai sus.

Clima este temperat continentala cu aspecte de tranzitie catre excesiv continentala. Amplitudinea de 70⁰-74⁰ intre valorile extreme ale temperaturilor confirma caracterul continental al climatului zonei. Radiatia solara globala este de 125.390 cal/cm*-suprafata orizontala, cu maxima insolatiei in iulie, de 18.300 cal/cm*-suprafata orizontala, si minima in decembrie de 3.040 cal/cm*-suprafata orizontala.

Temperatura aerului are valori medii anuale de 11 grade Celsius,media lunii ianuarie fiind de -3 grade Celsius iar a lunii iulie de 23 grade Celsius.Temperaturile maxime absolute au fost de 41,1 grade Celsius iar minimele absolute de -35 grade Celsius. Temperatura medie anuala a solului este de 11,8 grade Celsius maxima din iulie atingand 28,4 grade- Celsius iar minima din ianuarie -4,3 grade Celsius.

Umezeala relativa a aerului are valori medii anuale de 74%, acest fapt provocand ceata de evapotranspiratie in 40-50 de zile pe an. Precipitatiile sunt sub forma de ploi in cea mai mare parte a anului. Caracterul negativ al bilantului hidric este dat de valuarea mare a potentialului de evapo-transpiratie. Precipitatiile au valori cuprinse intre 700-900 mm in anii cu exces de umiditate si intre 350-400 mm in anii secetosi. Stratul de zapada poate avea o durata de cuprtnsa intre 46-54 zile cu o grosime medie ce variaza intre 7,8-9,6 cm.

Vanturile dominante sunt Crivatul si Austrul adica cele din NE (22,4%) urmate de cele din SV (14,8%), vitezele lor medii anuale fiind de 3,2-3/5m/s. Solurile sunt: silvestre, brun roscate, podzolite si cernoziomuri levigate. Vegetatia este incadrata in subzona padurilor de stejari si subzona de silvostepa. Fauna este tipica de padure de stejar si de campie.

GEOMORFOLOGIA

Din punct de vedere geomorfologic Comuna Afumati este amplasata pe paraul Pasarea, afluent pe stanga al raului Colentina, mai exact pe terasa acestuia. Malul drept al paraului Pasarea este abrupt cu panta de 7%, iar malul stang mult mai domol are panta de 1,5% fapt care a favorizat locuirea. Terasa are inclinare usoara sud estica si este complicata de crovuri. Depozitele loess-oide acopera intreaga suprafata a campiei, fapt care atrage dupa sine dezvoltarea crovurilor.

Zona studiata se gaseste pe malul drept al terasei raului Pasarea, in plina terasa.

GEOLOGIA

Teritoriul administrativ al comunei Afumati se situeaza in marea unitate de vorland denumita 'Platforma Moesica'. Fundamentul cristalin se gaseste la aproximativ 4000 m si este reprezentat prin sisturi epimetamorfice, cloritoase. Cuvertura sedimentara incepe cu roci paleozoice, Carbonifere, argile carbunoase si calcare bituminoase. Mezozoicul are in baza roci triasice , argile rosii, calcare, dolomite, marne si anhidrite (1000m). Deasupra lor Jurasicul este reprezentat de calcare negre si dolomite (700m). Cretacicul cuprinde calcare, gresii glauconitice si marnocalcare 500m. Stiva Neogenului incepe cu Miocenul, Tortonianul calcaros (25m) si Sarmatianul marnos nisipos (300m). Pliocenul prezinta la partea inferioara Meotianul si se incheie cu Levantinul. Pliocenul intreg este o succesiune de marne si nisipuri ce alterneaza pe grosime de 1000m. Cuvertura sedimentara se incheie cu rocile cele mai noi, cele Cuaternare de maximum 200-300m grosime.

Din punct de vedere genetic Campia Romana a rezultat in urma proceselor de acumulare intr-o zona cu caracter subsident, pe un fundament Cretacic, apartinand Platformei Moesice. Cretacicul prezinta inclinare nordica, aflorand in Podisul Prebalcanic, ajungand la 3000-4000 m adancime in fata geosinclinalului carpatic.

De la acest reper tectonic – stratigrafic rocile de deasupra sunt alcatuite din formatiuni Neogene si Cuaternare, cu unele discontinuitati, ceea ce indica faze in care teritoriul a fost exsondat si deci au lipsit conditiile de sedimentare. Acest lucru se poate constata la sfarsitul Cretacicului pana la inceputul Sarmatianului. Formatiunea care umple spatiul de deasupra Sarmatianului este de varsta Pliocena alcatuita din calcare marnoase, marne, argile si nisipuri, ceea ce demonstreaza conditii de sedimentare fluvio – lacustre, caracteristice depozitelor de imediat sub loessuri.

Referat: Atributul - plan de lectie Proiect: Polul Nord magnetic s-a deplasat cu 64 de kilometri

Formatiunile Cuaternare care acopera Pliocenul sunt alcatuite din pietrisuri, nisipuri, argile si depozite loessoide. In cele ce urmeaza vom aprofunda caracteristicile geologice ale formatiunilor Cuaternare, acestea prezentand interes din punct de vedere hidrogeologic, pentru alimentarea cu apa a diferitelor obiective. Intrucat rocile Cuaternare sunt cele care intereseaza pentru alimentarea cu apa a comunei le vom descrie mai amanuntit.

Depozitele sedimentare atribuite acestui interval stratigrafic au fost depuse in medii foarte diferite perioada mentionata caracterizandu-se printr-o mare varietate a conditilor de sedimentare-uscat mlastinos uneori lacustru in care alterneaza depunerea unor pietrisuri in vaste conuri de dejectie, cu depuneri marnoase si nisipoase si in final loessoide. Grosimea acestor depozite cuatemare

fiind cuprinsa intre 70 si 350 m.

De la baza spre suprafata/pe criterii litologice si faunistice au fost delimitate urmatoarele formatiuni (E. Liteanu,1954):

-Stratele de Fratesti

-Complexul mamos

-Nisipurile Mostistea

-Depozitele intermediare

-Pietrisurile de Colentina

-Depozitele loessoide.

Numeroasele foraje sapate in zona de campie si in Bucuresti au permis urmarirea modului de dezvoltare a fonnatiunilor pleistocene. Stratele de Fratesti, constituite din 3 orizonturi ,sunt compuse din nisipuri si pietrisuri separate de intercalatii argiloase,ceea ce le confera o structura lenticulara. Acestea se ridica treptat spre sud ,directie pe care se reunesc intr-un singur strat, la sud de raul Arges.In cea mai mare parte,materialul constituent este de origine carpatica, elemente balcanice fiind puse in valoare prin prezenta calcarelor cretacice silexuri si gresii glauconitice .In sprijinul acestei informatii stau resturile de Belemnites sp. si Ostrea vesicularis de la Fratesti caracteristice Mezozoicului din Platfonna Prebalcanica.

In domeniul oriental al depresiunii Valahe si in zona Bucuresti,peste depozitele descrise anterior urmeaza un pachet de mame si argile cu intercalatii subtiri de nisipuri medii spre fine,cenusii verzui. E.Liteanu care a separat pentru prima data acest orizont in cadrul pleistocenului marnos din depresiunea Valaha si in zona Bucuresti l-a denumit complex marnos. Acest complex ce apare la zi pe valea Mostistei unde pe 5 m grosime se poate unnari o succesiune de mame cenusii si vinetii cu rare intercalatii de nisipuri si care in zona Pantelimon poate fi interceptat pe intervalul 62-125 m ,se

afunda pe directia N-S.

Tinand cont de continutul palentologic,varsta Complexului mamos a fost atribuita Mindelianului. Deasupra Complexului mamos al Mindelianului urmeaza un orizont care trece gradat de la o compozitie nisipos-grosiera cu elemente de pietrisuri marunte la nisipuri fine,uneori chiar argiloase. Nisipurile Mostistea, apar la zi pe cursul vaii lalomita.Urmarite pe directia V-E/se constata ca grosimea acestora creste de la 20-40 m in V, la 50-60 m in partea de E,varsta lor fiind apreciata ca Rissiana.

In zona in care urmeaza a fi amplasat noul obiectiv,Nisipurile de Mostistea sunt cantonate in straturi de nisipuri separate printr-o intercalatie argiloasa. Se estimeaza prin corelare cu lucrarile adiacente ca acest complex nisipos va fi interceptat pe intervalele: 35-42m si respectiv 48-58m. Depozitele intermediare,groase de circa 10-15 m s-au depus peste Nisipurile de Mostistea,fiind alcatuite din argile si argile nisipoase, uneori cu aspect loessoid.Acestea sunt considerate de E.Liteanu ca fiind depozitele unor terase Wurmiene ale raului Arges pe considerentul ca extremitatea lor coincide cu limitele actuale ale bazinului hidrografic aferent acestui rau. In continuare, urcand catre suprafata, peste depozitele apartinand Pleistocenului ,se dezvolta o alta categorie de depozite,de data aceasta apartinand Holocenului, teraselor raului Arges,fiind constituite litologic din pietrisuri si nisipuri.Formatiunile atribuite acestui interval statigrafic poarta numele de Pietriurile de Colentina, dezvoltandu-se pe o grosime intre 5-10 m avand varsta cataglaciarului Wurm.

Depozitele loessoide sunt alcatuite din prafuri argilo-nisipoase si argile-prafoase galbui spre roscat-brune cu concretiuni calcaroase avand grosimi cuprinse intre 10-20m,considerate din. punct de vedere genetic ca fiind proluviale si avand varsta Pleistocen superior.Nivelul apei freatice in conditi de an normal este situat la 4-6m adancime de la suprafata terenului (in conditiile lunii ianuarie 1995 era situat la 6 m) iar in timpul unui an cu exces de umiditate la 2,5 m.

In zona studiata descrierea si caracteristicile stratelor in care cantoneaza apa sunt urmatoarele:

Pleistocenul inferior

Cuprinde stratele de Fratesti formate din pietrisuri nisipuri si argile, aceste strate au fost deschise in doua foraje in teritoriul administrativ al comunei Afumati. Mai la sud in zona Voluntari ele incep la peste 225m si au acoperisul la 170m, ele sunt impartite in trei orizonturi A, B, si C, dintre care pentru alimentarea cu apa potabila orizontul A este cel mai bun. El are aproximativ 50m grosime sieste situat deasupra orizonturilor B si C.

Pleistocenul mediu

Are in baza complexul marnos format din marne si argile cu intercalatii discontinui de nisipuri.

Pleistocenul superior

Acesta cuprinde o alternanta de nisipuri si pietrisuri in baza, denumite nisipurile de Mostistea. Grosimea lor este de 10-15m si au deasupra un nivel de argile continui de circa 10m. Peste acestea se gasesc pietrisurile de Colentina de 10m grosime ce sunt formate de pietrisuri si nisipuri c7u intercalatii discontinui marnoase-argiloase. Deasupra lor stau loess-urile. Solul formeaza stratul superior al succesiunii.

Eelemente structurale

Cuvertura Platformei Moesice cuprinde o succesiune de roci de laCarbonifer pana la Cuaternar. Discontinuitati apar la baza Jurasicului, a Baremianului, a Senonianului, si uneori a badenianului. Formatiunile Mio-Pliocene sunt transgresive de la N la S. 0 scurta privire asupra caracteruliu seismic al zonei Bucuresti releva faptul ca aceasta poate fi afectata de doua feluri de cutremure:

• cutremure intermediare(cele care au focarul sub scoarta terestra, in mantaua superioara.la adancimi de 80-180 km);aceastea elibereaza o cantitate enorma de energie putand fi uneori distrugatoare; Acretia se produce la limita nordica a Placii Marii Negre si Central Dobrogene,a carei frunte se scufunda pe un plan de peste 60 grade sub Microplaca Transilvana,care avanseaza relativ, la Curbura Carpatilor peste prima.
• cutremure normale(cu focarul in scoarta,pe o serie de falii,la adanciini de 5-30 km);acest tip de cutremiire au o energie mai mica/dar pot fi distrugatoare datorita adancmui relativ mici a focarelor de pe faliile Flatformei Valahe.

HIDROGEOLOGIE

Din analiza documentatiei de specialitate rezulta ca in teritoriul administrativ al comunei Afumati sunt identificate trei complexe acvifere dupa cum urmeaza:

Complexul acvifer freatic, acoperit de loessuri, are in forajul F CAP Afumati 7m grosime si se gaseste la 10m adancime. Varsta acestui complex este Holocena. Apa ere un caracter usor ascensional. Nivelul hidrostatic fiind situat la 5m adancime. Acest complex al pietrisurilor de Colentina este discontinuu, el fiind cunoscut doar in nord vestul si nord estul localitatii in doua foraje. Alimentarea stratului freatic se face din precipitatii si rauri. Debitul pompat din acest complex la 1-1,6m denivelare este de 3,5-6 l/s. Apa din acest complex se incadreaza in limitele de potabilitate dar este orcand posibila o poluare mai mult sau mai putin accidentala. In prezent oamenii folosesc inca aceasta apa prin puturi sapate in gospodarii.

Complexul acvifer de medie adancime de varsta Pleistocen superioara, constituit din nisipuri cu rare pietrisuri se dezvolta de regula intre 25-si 110m. Nisipurile de Mostistea sunt separate de pietrisurile de Colentina de 8-15m de argile si marne. Apa are un caracter ascensional. Nivelul hidrostatic variaza intre 7 si 9m adancime. Acest complex a fost deschis de forajul de la IAS Afumati intre 39 si 50m adancime. Se mai cunosc doua foraje ce exploateaza apa de la acest nivel. In aceste doua foraje stratul acvifer este situat intre 31 si 53m. Alimentarea stratului acvifer se face prin capetele de strat din nordul platformei Moesice sau din precipitatii. Debitul pompat din aceste nisipuri este de 4-5,5 l/s la o denivelare de 5-8m. Cel mai apropiat foraj ce exploateaza acest coplex este la 600m V de zona studiata la „Expomarket Doraly”.Intervalul exploatat este 31,1m si 50,8m la o denivelare de 2,7m.Permeabilitatea este de 11m/zi,iar transmisivitatea de 152 mp/zi. Debitul maxim este de 8,5l/s Apa se incadreaza in limitele de potabilitate dar uneori prezinta depasiri la ionii de fier si mangan.

Complexul acvifer de mare adancime (stratele de Fratesti). Acest complex a fost deschis in cateva foraje sapate doua in apropiere de Afumati si doua in Voluntari. Varsta complexului este Pleistocen inferior. In acoperis se gaseste o intercalatie marnoasa numita complexul Marnos. 'Stratele de Fratesti' sunt impartite de intercalatii argiloase, in trei orizonturi, A, B si C, incepand de la suprafata. Ele prezinta inclinare slaba nordica si alimentare meteorica si subcarpatica. Stratele de Fratesti au o granulatie ce scade spre Nord Est. Orizontul A al stratelor de Fratesti se gaseste la 160 m-180m adancime, grosimea orizontului A fiind de aproximativ 30m. Acest orizont este folosit pentru alimentarile cu apa datorita calitatilor de potabilitate a apei si are un caracter ascensional cu nivel hidrostatic la cca. 60m adancime. Debitul pompat din acest orizont este de 5-8l/s la o denivelare de 5-8m.

GEOTEHNICA

Din punct de vedere geotehnic aproape intreaga suprafata a intravilanului comunei se amplaseaza in zona de platou cu conditii optime sau bune de fundare, exceptie face numai o portiune situata in malul drept al paraului Pasarea dea lungul acumularii piscicole Afumati II intre cele doua baraje ce o delimiteaza. Aici panta mare plaseaza zona in categoria versantilor cu conditii dificile de fundare in plus toata suprafata intravilanului prezinta loessuri ca roca de fundare. Se recomanda fundare directa cu fundatii pe talpi sau radier in cazul cladirilor inalte.

In zona cu conditii de construire dificile terenul se cere imbunatatit, fundarea indirecta cu fundatii continue, cu suprastructuri pe cadre si conditii speciale de hidroizolare si drenare. Adancimea de inghet maxima este de 110 cm. Coeficientul seismic Ks=0,2 iar perioada de colt Tc=1,5s.

CONCLUZII SI PROPUNERI DE LUCRARI.

In urma analizarii contextului geologic si hidrogeologic pentru alimentarea cu apa a comunei Afumati se propune saparea a unui foraj cu adancime de 70 m, asezat dupa cum se vede in locatia M1 dep. Acesta va exploata apa din Nisipurile de Mostistea. Caracteristicile constitutive ale acviferului ce urmeaza a fi exploatat sunt:

Adancimea –70m

Grosimea stratului acvifer –circa 35m.

Caracteristicile constructive ale forajelor sunt:

Slituirea – 30m

Debitele – 5,5 l/s

Raza de influenta a forajului-100m.

Forajul se va executa pe amplasamentul specificat in anexa in sistem rotativ prin circulatie inversa si va fi investigat geofizic pana la adancimea finala. Dupa interpretarea diagrafiilor geofizice si coroborarea datelor cu informatiile obtinute in timpul forajului si cu datele geologice si hidrogeologice generale ale regiunii, se va stabili programul de tubaj. Constructia estimativa a forajelor este prezentata in anexa grafica.

Se recomanda de asemenea instituirea unei zone de protectie sanitara severa, de 10 x 10 m, in jurul forajului.

Pozitionarea forajului a fost aleasa astfel inca sa indeplineasca urmatoarele necesitati:

• -acces rapid dintr-un drum public;
• distanta maxima posibila fata de sursele de poluare;
• -instituirea unei zone de protectie sanitara in jurul forajului de captare pentru a asigura calitatea apei.

Intocmit

ing. Petre PAIDIU

BIBLIOGRAFIE

Bandrabur T., Patrulius D.,Ana Ghenea :Harta geologica Scara 1:200 000, 43-Neajlov, L-34-XXXII, Comitetul de stat al geologiei - Institutul Geologic, Bucuresti 1967

Cineti A. :Resursele de ape subterane ale Romaniei, Editura Tehnica, Bucuresti 1990

Cotet P. :Geomorfologia Romaniei, Editura Tehnica, Bucuresti 1973

Rosu A. :Geografia fizica a Romaniei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1973

Pascu M. Stelea V. :Cercetarea apelor subterane, Editua Tehnica, Bucuresti, 1968

Paraschiv D. Geologia zacamintelor de hidrocarburi din Romania, Institutul de geologie si geofizica, Studii tehnice si economice, Bucuresti 1975

Planul Urbanistic General al comunei Afumati 2000

Petrica N. Studiu Hidrogeologic-Alimientarea cu apa potabila din puturi de mare adancime in comuna Afumati -1999

Petrica N. Studiu Hidrogeologic preliminar pentru alimientarea cu apa potabila din sursa proprie a comunei Pantelimon, judetul Ilfov

Gastescu P. Iordan I. Judetul Ilfov.