Comitetele de bazin. Managementul apei la nivel de bazin hidrografic.

Comitetele de bazin. Managementul apei la nivel de bazin hidrografic.

Comitetele de bazin – parlamente ale apei

Dupa anul 1989, in Romania, in noile conditii social-economice, a fost elaborata si promovata Legea nr.107/1996, cunoscuta si ca Legea Apelor, care a introdus principii noi de gospodarire a apelor, pe baza implicarii mai mari in managementul bazinului hidrografic. Astfel legea prevede infiintarea unei structuri care sa permita o mai buna cunoastere a problemelor de gospodarire a apelor la nivelul bazinului hidrografic si de catre principalii beneficiari ai activitatilor si serviciilor specifice de gospodarire a apelor.

Pentru crearea mecanismelor de consultare la toate nivelele, cum ar fi colectivitatile locale, utilizatorii  din bazinul hidrografic, beneficiarii serviciilor de gospodarirea apelor, s-a prevazut crearea Comitetelor de bazin, organizate teritorial la nivelul Directiilor de Ape ale Administratiei Nationale «Apele Romane». Obiectivele fundamentale care au stat la baza crearii acestor structuri au fost: implicarea in activitatea decizionala a beneficiarilor din teritoriu, respectiv colaborarea eficienta a organismelor teritoriale de gospodarirea apelor cu organele administratiei publice locale, pentru mentinerea echilibrului intre conservarea si dezvoltarea durabila a resurselor de apa.

Din Comitetele de bazin, care numara fiecare cate 15 membri, in afara responsabililor din domeniul gospodaririi apelor, mai fac parte reprezentanti ai Prefecturilor, Consiliilor judetene, Inspectoratului de Protectia Mediului, Directiilor de Sanatate Publica, Oficiilor de Protectie a Consumatorilor, Primari, Utilizatori relevanti din industrie si agricultura, dar si Organizatii neguvernamentale.

Participarea diferitelor grupuri de interese la luarea deciziilor confera o mai mare responsabilitate asupra activitatii fiecaruia in parte. Astfel poate fi redus impactul negativ al activitatilor umane pe intregul bazin hidrografic. Descentralizarea activitatii, sporirea autonomiei decizionale ofera o abordare pragmatica si la obiect a tuturor problemelor ce necesita rezolvare; colaborarea organelor mentionate implicate conduce si la eficientizarea activitatii legate de calitatea si cantitatea resurselor de apa.

In vederea atingerii scopurilor pentru care a fost creat, Comitetul de bazin are urmatoarele atributii :

avizeaza schemele cadru, inclusiv pe cele locale,

avizeaza planurile de dezvoltare,

avizeaza planurile de prevenire a poluarilor accidentale,

avizeaza planurile de gospodarire integrata a cantitatii si calitatii apelor,

aproba incadrarea in categorii de calitate a cursurilor de apa din bazinele hidrografice,

recomanda prioritati privind finantarea programelor de dezvoltare,

propune revizuirea normelor si standardelor, in sensul de a fi mai exigente decat cele existente la nivel national,

PROIECT: Pestera din valea fundata PROIECT: Vegetatia, fauna si solurile- test

asigura:

informarea publicului privind actiunile organizate, cu cel putin 30 de zile inainte de data desfasurarii acestora,

dezbateri si audieri publice asupra tuturor problemelor propuse spre aprobare,

accesul publicului la sedinte si la documentele lor oficiale.

Aceasta din urma atributie si-o indeplineste pe baza legislatiei interne existente, respectiv :

Ordinul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr.281/1997, MO 100/26.05.1997, privind mecanismul de acces la informatia de gospodarire a apelor,

Ordinul Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr.282/1997, MO 100/26.05.1997, privind participarea utilizatorilor de apa, riveranilor si publicului in activitatea de consultare.

Necesitatea participarii comitetelor de bazin

la implementarea Directivei cadru privind apa 2000/60/EC

Activitatea Comitetelor de bazin asigura gestionarea cantitativa si calitativa a apelor prin implementarea strategiei si a politicii nationale in domeniu.

In vederea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, se afla in curs de adoptare acquis-ul comunitar, privind inclusiv legislatia in domeniul apelor. Ca urmare, Romania si-a asumat data de 1 ianuarie 2007 pentru incheierea pregatirilor de aderare la Uniunea Europeana, avand astfel printre obiective si implementarea Directivei Cadru privind Apa, pentru stabilirea unui cadru de actiune comunitar in domeniul politicii apei.

Directiva prevede ca “pentru a asigura participarea publicului general, inclusiv participarea utilizatorilor de apa, si pentru a actualiza planurile de gestionare a bazinelor hidrografice, se impune furnizarea de informatii corespunzatoare cu privire la masurile planificate si prezentarea de rapoarte privind evolutia punerii in aplicare a acestora, astfel incat publicul general sa fie implicat inainte de adoptarea deciziei finale referitoare la masurile care trebuie adoptate”.

De altfel, informarea si consultarea publicului reprezinta un articol special al acestei Directive:

Articolul 14 - Informarea si consultarea publicului

1.     Statele membre incurajeaza implicarea activa a tuturor partilor interesate in punerea in aplicare a prezentei directive, in special in elaborarea, revizuirea si actualizarea planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice. Statele membre se asigura ca, pentru fiecare unitate hidrografica, publica si pune la dispozitia publicului, inclusiv a utilizatorilor, pentru comentarii:

(a)   un orar si un program de lucru pentru elaborarea unui plan, inclusiv declararea masurilor consultative care trebuie luate, cu cel putin trei ani inainte de inceputul perioadei la care se refera planul;

(b)   un rezumat interimar al problemelor importante identificate in legatura cu gestionarea apelor, cu cel putin doi ani inainte de inceputul perioadei la care se refera planul;

(c)    copii ale proiectelor planului de gestionare a bazinului hidrografic, cu cel putin un an inainte de inceputul perioadei la care se refera planul;

La cerere, se permite accesul la documentele si informatiile de fond utilizate la elaborarea proiectului planului de gestionare a bazinului hidrografic.

2.     Statele membre acorda un termen de minim sase luni pentru comentarea in scris a documentelor respective, pentru a permite implicarea si consultarea activa.

3.     Alin. (1) si (2) se aplica si planurilor actualizate de gestionare a bazinelor hidrografice.”

Ca urmare, realizarea participarii publice, implicarea tuturor factorilor la nivelul bazinului hidrografic va fi un adevarat exercitiu pentru Comitetul de bazin implicat in implementarea Directivei Cadru privind Apa .

Prin Ordin al ministrului apelor si protectiei mediului nr.913/2001 a fost aprobat continutul cadru al Planului de gospodarire a apelor la nivel de bazin hidrografic, precum si planul de actiune in vederea implementarii Directivei Cadru. Planul de gospodarire a apelor contine actiuni, masuri, responsabilitati si termene de realizare. Planurile de gospodarire a apelor, elaborate pe fiecare bazin hidrografic, vor fi supuse spre avizare Comitetelor de bazin.

Trebuie mentionat ca in intelesul Directivei Cadru privind Apa, notiunea de bazin hidrografic reprezinta “suprafata de pamant de la care orice curgere de apa converge, printr-o retea de rauri, fluvii si eventual lacuri, in mare, printr-o singura gura de varsare, un singur estuar sau o singura delta”.

Ca urmare pentru regiunea in care se afla situata Romania, este considerat un singur bazin hidrografic, respectiv bazinul Dunarii. Astfel, trebuie elaborat un singur Plan de management la nivelul bazinului Dunarii. Se impune deci o foarte buna cooperare internationala in vederea armonizarii contributiilor nationale la Planul de management.

Pentru bazinul hidrografic al Dunarii, Comisia Internationala pentru Protectia fluviului Dunarea reprezinta platforma de coordonare a implementarii Directivei cadru privind apa.

Comisia Internationala pentru protectia fluviului Dunarea a stabilit la Plenara de la Sofia, din 27–28 noiembrie 2000, un grup permanent de experti in gospodarirea apelor, format din reprezentantii tarilor dunarene, care are ca scop principal coordonarea elaborarii Planului de gospodarire a apelor in bazinul hidrografic al Dunarii.

Dimensiunea internationala a Planului de management confera inclusiv “participarii publicului” aceasta caracteristica.

De aceea Statele Membre ale Uniunii Europene, Norvegia, si Comisia Europeana au dezvoltat, in comun, o strategie pentru sprijinirea implementarii Directivei 2000/60/EC privind stabilirea unui cadru pentru actiunile comunitatii in domeniul politicii apei (Directiva Cadru privind Apa).

Scopul principal al acestei Strategii este acela de a permite o implemetare coerenta si armonioasa a acestei Directive. Accentul este pus pe integrarea de metodologii pentru ajungerea la o intelegere comuna a implicatiilor de ordin tehnic si stiintific al Directivei Cadru privind Apa.