LEXIC  SPECIALIZAT  MINERALOGIC PIETRE  (SEMI)PRETIOASE/LEXIC  INTERDISCIPLINAR

ACVAMARIN,  s.

LS–min.psp.

A.

DEX

DPSP

B.

acvamarin brazilian (topaz*), ~-crisolit (beril de culoare maslinie), ~oriental (safir*), ~ siamez (zircon*),

LSI                                      

M

 (chim.) –            Be₃ Al₂ [Si₆O₁₈]

D.Art.  

(arta) –   ”1. Varietate de beril nobil  albastra-verzuie, folosita in antichitate ca piatra pretioasa pentru obiecte de podoaba, gravate cu chipuri de divinitati marine.

Produs ceramic albastru-dechis sau verzui, obtinut prin fuziunea nisipului cu potasiu si soda, amestecat cu oxid de plumb. Utilizat in sec.18 la decorarea portelanului moale, produs de manufactura franceza Sčvres [ . ] ”

AGAT(A), s.

LS–min.psp.psp.

A.

DEX

DPSP

”Varietate de calcedonie fin stratificata, alcatuita din paturi succesive divers colorate . ”

B.

agat asiatic (sin. agat Djevani, ~ de Kazahstan), ~ carneolic
(sin. carneol-agat), ~ dendritic (Sin. dendrit, Mokkastein, piatra de Mokka, ~ muschiform), ~ nebulos, ~ negru (Sin. piatra samanilor, piatra vrajitorilor), ~ ocular, ~ -peisaj, ~ pestrit, ~ -piele de tigru (sin. agat tigrat), ~-ruine, ~ safirinic, ~ stelat

LSI                                      

DEX

(poligr.) –  ”(In forma agata) Litera cu corpul de 5,16 puncte tipografice”

DE

(chim.) –         ”Varietate fin cristalina de silice (SiO₂)”

M

(chim.) – SiO₂

D.Art.

(arta) –   ”Varietate de cuart translucid, format din benzi plane, concentrice sau cu contur neregulat, purtand diverse denumiri, dupa colorit: crisopraz (verde), cornalina, heliotrop (rosu), safirina (albastru), sardonix (portocaliu), calcedonie (alb), obsidiana (negru). Folosit ca piatra semipretioasa pentru sigilii si piese de podoaba. Grecii si romanii au gravat agata atat sub forma de camee, cat si de intalie, ce vor fi imitate cu predilectie in Renastere. In sec. 18, din agata se confectioneaza obiecte de vesela si casete. Agate renumite sunt: cupa Ptolemeilor – agata orientala cu scene in basorelief, reprezentand o bacanala (Paris, Bibliothčque Nationale), cameea ”Gonzaga” din sec. 3–2 i.H. (Sankt Petersburg, Muzeul Ermitaj), o cornalina semnata Michelangelo (Paris, Bibliothčque Nationale), un sardonix de 5 kg reprezentand ”Apoteoza lui Napoleon, dupa un desen de Dominique Ingres (Paris, Bibliothčque Nationale), cameea ”Orghidan” – un sardonix roman din sec. 3–, reprezentand o apoteoza imperiala (Bucuresti, Muzeul National de Istorie)” etc.[ . ]

ALEXANDRIT,  s.

LS–min.psp.

A.

DEX

”(Min) Crisoberil”

DPSP

Varietate de crisoberil cu continut de crom, vanadiu si fier  ca elemente disperse, caracterizata printr-un exceptional dicroism: albastru-verzui, verde, verde de smarald, galbui sau verde inchis la lumina zilei si rosu, rosu-violet, violet de ametist la lumina artificiala

B.           alexandrit albastru   (safir*)

LSI         

M

(chim.) – Be[Al₂O₄] + Cr

D.Art.  

(arta) –   ”Sticla obtinuta in Anglia, la inceputul sec.20, de Thomas Webb III (1865–1925) si de fabrica Stevens and Williams Ltd., prin incalzirea treptata a piesei, astfel incat cea mai mare parte sa fie colorata in galben-chihlimbar, iar spre extremitati, in albastru sau rosu.Uneori se indeparteaza stratul de culoare pentru a lasa sa apara un motiv detasat pe fondul galben. ”

ALMANDIN,  s.

LS–min.psp.

A.

DEX

”Aluminosilicat de fier din grupa granatelor de culoare rosie-bruna frecvent in sisturile cristaline si in aluviuni folosit uneori ca abraziv sau ca piatra semipretioasa ”

DPSP

Varietate de granat  de culoare rosie, rosu-bruna, violacee (cand contine cantitati mari de crom), roz, neagra.

B.           almandin-rubin (spinel*), ~- spinel (almandin, spinel nobil*), ~ stelat (sin. Sternalmandin)

LSI

M

 (chim.)– Fe₃ Al₂ [SiO₄]₃

AMETIST,  s.

LS–min.psp.

       A.

DEX

DPSP

B.           ametist-cuart , ~ de litiu (kunzit*), ~ occidental, ~ oriental (varietate de corindon de culoare violet)

LSI                                      

 M

(chim.) – SiO₂

DSAC

(simb.) – [ . ] Este piatra purtata de episcopi, ca pastori ai sufletelor, care trebuie sa vegheze impotriva oricarei betii, inclusiv a celei spirituale. In crestinism, datorita faptului ca, privit din trei parti diferite, ametistul isi schimba culoarea, este si simbolul Sf. Treimi [ . ]     

D.Art.  

(arta) –   ”Varietate violeta de cuart, prezentand uneori striatiuni ondulate sau concentrice [ . ] Folosit ca piatra semipretioasa in gliptica si in giuvaergerie [ . ] Se taie si se slefuieste in forma de caboson, in plan dreptunghiular sau in trepte. Adesea gravat (scene mitologice, personaje istorice) serveste si ca inel sigilar [ . ]”

ARAGONIT,  s.

LS–min.psp.

A.

DEX

”Mineral alcatuit din carbonat de calciu cristalizat din care se fac obiecte ornamentale”       

DPSP

Carbonat de calciu de culoare alba, alba-galbuie, verde pal, verde-galbuie, violeta, cenusie, rosie sau neagra

B.           aragonit de Corund  (varietate de calcit), ~ de Luncani (varietate de calcit), ~ italian (amestec de aragonit si calcit), ~ pakistanez

LSI                                      

M

(chim.) –             CaCO₃

BERIL,  s.

LS–min.psp.

       A.

DEX

”Piatra pretioasa de diferite culori reprezentand un silicat natural de aluminiu”

DPSP

Silicat de aluminiu si beriliu [ . ] Piatra pretioasa cunoscuta inca din Antichitate. Berilul are numeroase varietati colorate: verde (smarald), albastru-verde ca marea (acvamarin), incolor, roz (vorobievit), galben si galben-verzui (heliodor), roz-rosu (morganit), galben (beril de aur), verde-albastru la rosu-violet (alexandrit), incolor (goshenit), verde intens, verde de iarba, alb-verzui, verde-masliniu (acvamarin-crisolit), rosu de agrisa (bixbit).

B.           beril de aur, ~ nobil (smarald si acvamarin)

LSI                          

M

(chim.) – Be₃ Al₂ [Si₆O₁₈]

D.Art.  

(arta) –   ”Silicat natural de aluminiu si beriliu [ . ] incolor sau colorat. Berilul poarta diferite denumiri dupa colorit: smarald (verde), heliodor, crisoberil sau  Goldberyl (galben), acvamarin si safir (albastru), morganit (roz). Folosit din antichitate pentru confectionarea unor obiecte de podoaba [ . ]”

CALCEDONIE,  s.

LS–min.psp.

A.

DEX

”Varietate (colorata sau translucida) de bioxid de siliciu natural folosita ca piatra semipretioasa la confectionarea unor obiecte de arta, ca abraziv etc. ”

DPSP

Varietate criptocristalina, cu structura fibroasa de dioxid de siliciu SiO₂

B.           calcedonie ametistica, ~ comuna, ~ dendritica, ~ muschi-forma, ~ neagra, ~ sagenitica  

LSI                                      

M

 (chim.) –            SiO₂

D.Art.  

(arta) –   ”Varietate cristalina sau fibroasa de cuart, cu striatiuni [ . ] Poarta diferite denumiri dupa colorit: cornalina (rosie), sardonix (brun), crisopraz (verde), agat (cu striatiuni de diverse nuante) etc. [ . ] Piatra semipretioasa folosita din antichitate pentru cilindri cu inscriptii si pentru giuvaeruri, in special sub forma de camee. Calcedonia este utilizata si in prezent pentru obiecte de podoaba (inele, bratari etc.) si pentru confectionarea mojarelor [ . ]”

CHIHLIMBAR,  s.

LS–min.psp.

A.

DEX

”Rasina fosila divers colorata (mai ales in nuante de galben), provenita din mai multe specii de pini si intrebuintata la fabricarea unor obiecte de podoaba; ambra”

DPSP

Gema de natura organica (nu este un mineral propriu-zis)[ . ]

Varietatile de chihlimbar din Romania se numesc rumanit, muntenit, cele din Asia burmit si bucharmangit, cea din Sicilia simetit..

B.           chihlimbar de Baltica , ~ presat, ~ occidental (sin.), ~ oriental (varietate de corindon de culoare violet)

LSI

DSAC

(simb.) – [ . ] Este piatra care face legatura dintre spiritul universal si cel individual. Este, de asemenea, simbolul fortei de atractie a cerului si a legaturilor sufletesti dintre oameni.

D.Art.  

(arta) –   ”Rasina fosila, maleabila si electrizanta [ . ] contine, uneori, resturi de plante si insecte bine conservate. Chihlimbarul se prezinta sub forma unor bucati dure, casante, translucide, colorate in tente galbui-aurii, nuantate spre brun. Varietatea galbena este considerata ca secretia unui conifer, varietatea cenusie, ca o concretiune formata in stomacul casalotului [ . ] chimia moderna o considera practic insolubila. Dizolvata totusi la rece, dupa metode ramase necunoscute, era folosita curent de vechii maestri flamanzi si de succesorii lor pentru prepararea verniurilor. Chihlimbarul poate fi lustruit, dar nu se preteaza unor sculpturi de mare finete, fiind prea moale. Cunoscut din preistorie, este utilizat in Europa in tot Evul Mediu, pentru statuete, casete, rame de oglinzi etc.; in sec. 16–18, pentru podoabe si aplicatii pentru mobile. In prezent, din chihlimbar se confectioneaza bijuterii, matanii, obiecte decorative [ . ]”

CRISOLIT,  s.

LS–min.psp.                 

A.

DEX

DPSP

B.           crisolit cehesc   (pirop), ~ de apa (moldavit*), ~ de Brazilia

(demantoid*)

LSI                                      

M

 (chim.) –            Mg₂ [SiO₄] . (Fo)  10–30% Fa

D.Art.  

(arta) –   ”Piatra pretioasa (varietate de peridot), de culoare verde aurie
sau verde galbuie [ . ]; se slefuieste in forma de briliant, de rozeta sau in plan cu trepte. Cunoscut din antichitate, crisolitul este introdus in Europa de cruciati; folosit in giuvaiergerie [ . ]”

Document online: Geografia fizica a Romaniei - atestat - caracterizare generala: Clima, vegetatia, fauna Proiect: Proiect didactic geografie - structura populatiei

CUART,  s.

LS–min.psp.

A.

DEX

”Bioxid natural de siliciu care se gaseste in  roci in stare neconsolidata (ca nisip) sau in forma de cristale hexagonale transparente si incolore (in stare pura) sau diferit colorate (cand contine si substante straine) utilizat in tehnica, in industria optica, in industria materialelor refractare, la bijuterii etc.”

DPSP

”Dioxid de siliciu SiO₂”

B.           cuart albastru (safir-cuart), ~ auriu de Boemia (citrin), ~ -aven-turin (aventurin), ~ cu sageti de amor, ~ feruginos, ~ fumuriu,
~ hialin (cristal de stanca), ~ laptos, ~ de Nil (jasp), ~ nobil, ~ -ochi de pisica, ~ -ochi de soim, ~ roz, ~ roz stelat, ~ safir, ~ sagenitic  (sin. parul lui Venus, rutil-cuart), ~ -topaz  (citrin)

LSI                                                      

M

(chim.) – SiO₂

DIAMANT,  s.

LS–min.psp.

A.

DEX

”s. 1. Varietate cristalina de carbon de obicei transparenta si cu luciu puternic avand cea mai mare duritate dintre toate mineralele si folosita ca piatra pretioasa sau la diverse unelte de slefuit, de taiat si zgariat. Sin. Adamant.”

DPSP

”Este mineralul cu cea mai mare duritate (10 pe scara lui Mohs) si cea mai simpla compozitie (C-carbon pur)[ . ]”

B.           diamant bleu-blanc , ~ de Alaska  (cristal de stanca*), ~ de Arkansas (cristal de stanca*), ~ cehesc (cristal de stanca*), ~ de Ceylon (zircon incolor*), ~ de Harkimer (cristal de stanca), ~ de Maramures (cuart hialin), ~ de Matara (zircon incolor sau alb), ~ mexican (cristal de stanca*), ~ nemtesc (cristal de stanca*), ~ sasesc (cristal de stanca*), ~ sintetic, ~-strass, diamantul robilor (topaz incolor*)

LSI                      

DEX

(tehn.) – ”Unealta pentru taiatul sticlei, alcatuita dintr-un diamant (1) comun fixat intr-un suport metalic cu maner.”

(poligr.) – ”Cel mai mic corp de litera de tipar.”

M

(chim.) –   C

DSAC

 (simb.) – Aceasta piatra pretioasa este simbolul limpezimii, perfectiunii, inteligentei, fiind asimilata in alchimie cu piatra filozofala. Datorita duritatii sale, este simbolul tariei si puterii spirituale: tronul lui Budha este de diamant. In traditia occidentala e simbolul suveranitatii universale, al incoruptibilitatii si al realitatii absolute. Este un talisman universal, ferind de toate bolile si nenorocirile [ . ] In basme, eroul solar, dupa ce omoara un zmeu sau balaur, gaseste in stomacul sau in teasta lui fie diamante, fie alte pietre pretioase, simbolizand o izbanda spirituala si putere supraumana.

D.Art.

(arta) –   ”Carbon nativ pur, cristalizat [ . ]; colorit frecvent: galben deschis, verzui, nuante de roz, liliachiu, cafeniu, negru: rar; alb cu o nuanta albastruie (diamant bleu-blanc); extrem de rar: roz sau albastru inchis. [ . ] Procedee de taiere: in plan cu trepte (cel mai vechi procedeu), in roza simpla (catre 1520), in roza  de Brabant sau de Anvers (6–18 fatete si partea superioara plata), in roza olandeza (24 de fatete in partea superioara si 18 in cea inferioara), in briliant (catre 1640), briliant dublu (32 fatete si 2 planuri) si briliant triplu (32 fatete si 3 planuri), in stil modern sau Amsterdam (56 fatete si 3 planuri), in stil american (72 fatete si un plan), in stil sec.20 (88 fatete) etc. Se taie si in forma de stea, de para, de cruce de Malta etc. [ . ]”

JAD,  s.

LS–min.psp.

A.

DEX

”Piatra semipretioasa compusa din silicat natural de aluminiu, calciu si magneziu de culoare alba-verzuie pana la verde inchis cu luciu sticlos folosita la confectionarea unor obiecte de arta”

DPSP

Nume generic acordat atat piroxenului jadeit, cat si amfibolului nefrit

B.           jad american  (vezuvian verde*), ~ coreean ( serpentin*), ~ de Transvaal (hidrogrossular*), ~ -granat (hidrogrossular*), ~ imperial, ~ indian (aventurin*), ~ mexican (calcit verde*),
~ pakistanez (vezuvian*)

LSI                                      

M

 (chim.) –              NaAl[Si₂O₆] 

D.Art.  

(arta) –   ”Denumire comuna pentru doua varietati de minerale dure semipretioase, nefritul si jadeita [ . ] Prelucrat cu mare dificultate cu ajutorul unor instrumente simple din os, lemn, bambus sau metal si a materialelor abrazive, jadul a fost utilizat inca din perioada neolitica pentru producerea unor obiecte necesare desfasurarii ritualurilor religioase si mai rar ca obiect de podoaba cu rol simbolic. Din sec.10, jadul incepe sa fie apreciat tot mai mult pentru valoarea sa ornamentala, fiind folosit in special pentru confectionarea unor obiecte de podoaba, recipiente, sculpturi de mici dimensiuni, iar din sec.17, jadul este utilizat pentru producerea unui larg evantai de obiecte, de la podoabe la recipiente de uz cotidian, sculpturi, panouri decorative, si chiar pentru ornamentarea unor piese rare de mobilier si la confectionarea bijuteriilor [ . ]”

JASP,  s.

LS–min.psp.

A.

DEX

”Roca silicioasa compacta variat colorata alcatuita din calcedonie si compusi ai fierului intrebuintata ca piatra semipretioasa ”

DPSP

”Piatra semipretioasa si decorativa opaca [ . ]”

B.           jasp brecios, ~ egiptean (cuart de Nil), ~ de sange (heliotrop), 

~-leopard, ~-opal, ~ orbicular, ~-peisaj, ~-portelan, jaspurile lui Budha, ~ rubanat, ~ tarcat, ~-zebra, ~ marmorat, ~ arbo-rizat, ~ sangvin

LSI                                      

M

(chim.) – SiO₂

D.Art.  

(arta) –   ”Varietate opaca de cuart din grupa calcedoniei [ . ] colorata in galben, verde, rosu, brun si negru, cu vine de diferite nuante [ . ] In antichitate se executa din jasp, coloane, vase, bijuterii; romanii il folosesc in mozaic, marchetarie, pentru sigilii si casete. Incepand din Evul Mediu, este utilizat pentru podoabe. In prezent nu se mai lucreaza decat sporadic [ . ]”

ONIX,  s.

LS–min.psp.

A.

DEX

”Varietate neagra de agat fin adesea cu striatii de diferite culori (albe, rosii, cenusii etc.) folosita ca piatra semipretioasa la confectionarea unor obiecte ornamentale; p.ext. obiect facut din acest material ”

            DPSP

”1. Varietate de agat cu structura concentric-zonara, cu paturi alternante, alb-negru (onix arab), alb cu brun (sardonix), alb cu rosu (carneol-onix).

        2. Varietate de agat de culoare neagra, adesea cu dungi albe, cenusii sau rosii.

B.           onix-alabastru (impropriu, onix de marmura), ~ arab, ~-carneol, ~ de marmura, ~ mexican (aragonit, calcit*), ~ sarder

LSI                                              

M

 (chim.) –            SiO₂

D.Art.  

(arta) –   ”1. Varietate transparenta de agat [ . ] de diferite tonuri de negru, cu zone concentrice sau ondulate: onix arab (negru cu alb), carneol (negru cu dungi rosii si cu zone de alb si negru), calcedonix  (negru cu dungi gri, albastru si albe), sardonix (negru cu dungi de un rosu-brun). Se slefuieste in caboson. Se poate grava sub forma de camee. Folosit in antichitate pentru obiecte de podoaba si de arta decorativa.

      2. Sticla care imita onixul, obtinuta prin amestecul, inainte de suflare, al unor paste sticloase, de diferite culori, tehnica cunoscuta de romani si raspandita in Italia, Germania etc., incepand din sec.16 [ . ]”

OPAL,  s.

LS–min.psp.

A.

DEX

”Piatra semipretioasa cu luciu sticlos incolora sau variat colorata (verde, albastru, rosu, alb etc.) transparenta sau opalescenta”

DPSP

”Hidrogel solid, respectiv dioxid (natural) hidratat de siliciu, amorf, cu aspect sticlos sau opalescent,incolor sau foarte variat colorat [ . ]”

B.           opal-cameleon, ~ comun, ~ de apa, ~ de Ceylon   (piatra Lunii-feldspat*), ~ de foc, ~ de ceara, ~ de miere, ~ dendritic, ~ de scoica, ~ laptos, ~ lemnos, ~ matrix, ~ muschiform, ~ negru, ~ pretios, ~ nobil, ~ unguresc, ~ vitros (hialit)

LSI                      

DEX

 (textile) – ”Tesatura de bumbac subtire si stravezie, alba sau colorata in nuante deschise din care se fac bluze, camasi, batiste etc.”

M

 (chim.) –            SiO₂ ˇnH₂O

D.Art.  

(arta) –   ”Varietate de  bioxid natural de siliciu hidratat, asemanator cuartului [ . ] cu aspect sticlos, transparent sau opalescent. Colorit: alb-laptos, galben deschis, albastru deschis, portocaliu, verde, gri, brun, negru, uneori incolor si transparent, avand si reflexe irizate. Se slefuieste in caboson. Utilizat in giuvergerie ca piatra pretioasa. Foarte pretuit in antichitate; mult folosit de artistul sticlar René Lalique [ . ]”

PERLA,  s.

LS–min.psp.

A.

DEX

”s.1 Piatra semipretioasa, aproximativ sferica, de culoare argintie, cu luciu sidefiu, produsa de anumite scoici, de unde este extrasa si folosita ca podoaba; margaritar.”

DPSP

Produs compus (organic + anorganic), depus prin secretie in interiorul unei scoici (in jurul unui corp strain dar si in lipsa acestuia)

B.           perla Antila, ~ artificiala, ~ baroca, ~-basica, ~ blister, ~ buton, ~ de apa dulce,~ de cultura de apa dulce, ~ de cultura de ape marine, perla de coaja, ~ de est, ~ de imitatie, ~ dugong, ~ hemisferica, ~ japoneza, ~-lacrima, ~ Mikimoto, ~-nasture, ~ orientala, ~-picatura, ~-Takara, ~Tekla/~ naturala, ~de cultura, ~ falsa

LSI                      

DEX

(arhit.) – ”Element ornamental de forma sferica, folosit la decorarea unor muluri arhitecturale.”

DE

 (viticult.) – perla de Csaba

DSAC

(simb.) –             In credintele mediteraneene si austroasiatice, perla, nascuta dintr-o scoica [ . ] in adancurile marii, poseda un simbol bogat ce reuneste lumina, feminitatea, apa, luna, fecunditatea. [ . ] In Orient i se atribuie proprietati afrodiziace si terapeutice [ . ] Chinezii o considera piatra a imortalitatii. [ . ] In crestinism este asociata lui Isus Hristos, cel nascut fara de pacat. In folclorul si in literatura persana, perla intacta e simbolul virginitatii [ . ] insiratul perlelor este o alegorie a compunerii versurilor [ . ]

D.Art.

(arta) –   ”1. Concretiune sferica sau piriforma, de dimensiuni mici (depasind rareori 10 mm), formata in corpul molustei Melegrina margaritifera, prin combinarea carbonatului de calciu cu o substanta organica – sideful – secretata de molusca [ . ] Colorit: alb-laptos, alb-argintiu, galben, rar verde, albastru, roz, foarte rar negru [ . ]

. Motiv ornamental format dintr-un sir de mici sfere aplicate pe o mulura, folosit mai ales in arhitectura si ebenisterie [ . ]”

PIATRA,  s.

LS–min.psp.

A.

DEX

”sI.1 (la sg) Nume generic pentru orice roca solida, dura si casanta raspandita la suprafata sau in interiorul pamantului; (si la pl.) fragment de dimensiuni si de forme diferite dintr-o astfel de roca; p.ext. material fabricat pe cale artificiala pentru a inlocui, cu diverse intrebuintari, roca naturala. ” (vezi mai jos)

LSI                                      

DEX

 (min., arta) – piatra pretioasa (sau scumpa, nestemata):

”mineral cristalizat cu aspect frumos in culori variate cu duritate foarte mare de valoare deosebita care se gaseste rar in natura si se foloseste de obicei la confectionarea bijuteriilor”

piatra semipretioasa: ”mineral cristalizat cu aspect frumos in culori variate cu duritate mare de valoare deosebita relativ putin raspandit in natura si intrebuintat de obicei la confectionarea bijuteriilor de mai mica valoare

(min.)^d –      piatra-lunii

(tehn.) –      piatra de incercare, ~de ascutit , ~  de moara.

(constr.) –   piatra de talie

(poligr.) –    piatra litografica     

(chim.) –     piatra-iadului, piatra-acra, ~ -vanata , ~- de- var, ~-pucioasa

DE

(ist.) –         epoca pietrei

(stomat.)  – ”Tartru dentar; detritus”

(med.) ^d –    ”Calcul.”

(constr.) ^d –   piatra de constructie, ~ de constructie artificiala

(tehn.) ^d –    piatra abraziva

(jocuri) –     ”Piesa folosita la unele jocuri, confectionata din piatra sau din os, din lemn etc.”

(filoz.) –      piatra filozofala

D.Art.  

 (arta) –  ”1. Roca dura folosita ca material de constructie [ . ]

2. Folosite ca podoabe, pietrele se impart in: dure sau pretioase (diamant, smarald, safir, rubin, topaz) si semidure sau semipretioase (varietati de cuart, calcedonie, turmalina)[ . ]

3. Piatra poate constitui si unul dintre suporturile rigide ale picturii [ . ]

4. Una dintre denumirile vechi ale pietrei de frecat culorile.

5. In grafica, piatra constituie suportul pe care se imprima litografia [ . ]

RUBIN,  s.

LS–min.psp.

A.

DEX

”Varietate rosie de corindon, utilizata ca piatra pretioasa si in mecanica de precizie.”

DPSP

”Varietate de corindon de culoare rosie datorata  prezentei cromului ca element cromofor [ . ]”          

B.           rubin-alabanda (almandin*), ~ american (pirop*), ~-balas (spinel nobil), ~ brazilian (topaz roz-roscat*) ~-blenda (sfalerit rosu-brun), ~ cehesc (pirop*), ~ californian (grossular*), ~ de Adelaide (pirop*), ~ de Arizona (pirop*, ~ de Boemia (cuart roz*), ~ de Cap (pirop*), ~ de Ceylon (almandin*), ~ de Montana (grossular*), ~ de Siberia (turmalina rosie), ~-ochi de pisica, ~ siberian, ~- sange de porumbel, ~-spinel (spinel rosu), ~ stelat, ~ trandafir (rubin-balas),/ ~ siberian

LSI                                      

DEX

 (tehn.) – ”In ceasornicarie sunt mult utilizate rubinele artificiale.”

M

(chim.) – Al₂ O₃

DSAC

(simb.) – ”Piatra pretioasa de culoarea sangelui; i se atribuie proprietati vivificatoare; alunga tristetea si melancolia, apara de venin si de anumite boli, opreste hemoragiile, intareste memoria, limpezeste sangele.Cand se intuneca la culoare, prevesteste o nenorocire; se limpezeste cand pericolul a trecut. E o piatra a dragostei si a norocului.”

D.Art.  

(arta) –   ”Varietate de corindon, de culoare rosie in diferite nuante [ . ]; se taie si se slefuieste in caboson, in stea cu 6 sau 12 colturi, in briliant, in roza sau in rozeta. Cunoscut din antichitate, rubinul este folosit ca piatra de podoaba [ . ] Sin. spinel”

SAFIR,  s.

LS–min.psp.

A.

DEX

s.1 ”Varietate de corindon de culoare albastra, transparenta, folosita ca piatra semipretioasa.”

DPSP

Varietate de corindon colorat (datorita prezentei titanului si fierului) in albastru

B.           safir alb  (leucosafir), ~ brazilian (turmalina verde*), ~-cuart (cuart verde-bleu), ~ de apa (cordierit albastru), ~ de Meru (tanzanit), ~ fals (safir de apa), ~ galben (corindon), ~ inselator (safir de apa), ~ oriental (safir galben*), ~-spinel (spinel albastru*), ~ stelat

LSI                                      

DEX

(vest.) – ”Varietate de blana nurca de culoare albastrie.”

M

(chim.) – Al₂ O₃

D.Art.  

(arta) –   ”Varietate de corindon (oxid de aluminiu) [ . ] Colorit: diferite nuante de albastru. Se taie si se slefuieste in caboson, in stea, in roza. Se poate grava. Cunoscut din antichitate, se foloseste ca piatra de podoaba; din sec.17, devine piatra traditionala a inelelor episcopale [ . ]”

SMARALD,  s.

LS–min.psp.

A.

DEX

”Piatra pretioasa stralucitoare (varietate de beril), de culoare verde, foarte transparenta.”

DPSP

”Varietate de beril   de culoare verde specifica (verde de smarald), considerata una din cele mai scumpe pietre pretioase . ”

B.           smarald african  (fluorit verde*), ~-cuart (prazem), ~ de Brazilia (verdelit* sau topaz albastru*), ~ de cupru (dioptaz), ~ de litiu (hiddenit), ~ de Ural (demantoid), ~ oriental (corindon verde* sau turmalin albastru*), ~ siberian (verdelit*)

LSI                          

M

(chim.) – Be₃ Al₂ [Si₆O₁₈]

DSAC

(simb.) –         ”Piatra pretioasa cu virtuti benefice si regeneratoare, datorate mai ales culorii sale verzi [ . ] Romanii o consacrau zeitei Venus (i se atribuiau virtuti afrodiziace). In India era un simbol al imortalitatii. In legendele Graalului se considera ca acest vas miraculos a fost facut dintr-un imens smaragd. Este o piatra consacrata stiintelor secrete, una din emblemele lui Hermes, iar stiinta sacra a alchimiei, patronata de acest zeu, ar fi  insemnata pe o tabula de smargd (Tabula smaragdina se numeste si tratatul alchimist atribuit lui Appolonius de Tyana). Dragonul ucis de Sf. Gheorghe e uneori de smaragd []”

D.Art.  

(arta) –   ”Varietate verde de beril transparenta [ . ] Coloritul (diferite nuante de verde) se datoreste unui continut variabil de crom. Se taie si se slefuieste in caboson, in plan cu trepte, mai rar in forma de briliant. Se poate grava. Una din pietrele pretioase de mare valoare. Contine deseori impuritati, deunumite in gemologie cu termenul francez ”jardinage”, Cunoscut cu 3000 de ani i.H., serveste ca piatra de podoaba [ . ]”

TOPAZ,  s.

LS–min.psp.

A.

DEX

DPSP

B.      topaz atriu (citrin artificial*), ~cehesc (citrin artificial*), ~-cuart (citrin), ~de argint , ~ de Bahia (citrin), ~ de Madeira (citrin artificial), ~ de Palmira (citrin artificial), ~ de Rio Grande (citrin), ~ de Salamanca (citrin artificial), ~ de Serre (citrin artificial), ~ de Ural (citrin artificial), ~ fumuriu (cuart fumuriu), ~ indian (citrin artificial), ~ oriental (safir galben sau verde*), ~ regal (corindon galben-roscat*), ~ -safir (safir galben*), ~ scotian (citrin), ~ siberian, ~ spaniol (citrin artificial)

LSI                                      

M

(chim.) – Al₂ [SiO₄] (OH,F)₂

D.Art.  

(arta) –   ”Silicat natural de aluminiu [ . ] de culoare galbena, verde, albastruie, rosie, roz, bruna; uneori incolor. Frecat, degaja electricitate. Se taie si se slefuieste in plan cu trepte, rareori
in forma de roza sau de briliant. Cunoscut din antichitate, topazul este folosit ca piatra de podoaba. Sin. crisolit, piatra
de aur [ . ]”

TURCOAZ(A),  s.,adj.

LS–min.psp.

A.

DEX

 DPSP

LSI                           B. turcoaz  de Hamburg (tucoaz fals),  ~fals,  ~ matrix, persan,~vienez(turcoaz fals), ~Reese(turcoaz fals);              

DEX

(cromatica) – ”adj.invar. (Livr.) De culoare albastra-verzuie (ca peruzeaua).”

M

(chim.) –CuAl₆ (PO₄) ₄(OH) ₈ ˇ 4H₂O

DSAC

(simb.) – ”[Peruzea] Piatra aceasta semipretioasa de culoarea cerului senin sau a apelor oceanului sclipind in soare se asociaza cerului, luminii divine. Scarabeul sacru al egiptenilor era confectionat din peruzea. In China, ea ocupa un loc important, fiind considerata a doua piatra nationala (dupa nefrit) a acestei tari, unde este numita ”piatra copacului verde”. Este divinizata in Tibet si extrem de pretuita la popoarele amerindiene [ . ] Dupa credintele persane, aceasta piatra s-a format din oasele oamenilor care au murit din dragoste. Se considera ca inelele si alte bijuterii din peruzea aduc fericire. In randul cavalerilor si husarilor europeni bantuia credinta ca piatra aceasta apara de caderea de pe un cal naravas.”

D.Art.  

(arta) –   ”Fosfat natural hidratat de aluminiu si de cupru [ . ] Se taie si se slefuieste in caboson. Se poate si grava. Cele mai pretuite turcoaze sunt cele de origine orientala. A fost folosita la confectionarea obiectelor de cult de peste 5000 de ani; egiptenii gravau turcoaza in forma de scarabeu, pentru a o oferi divinitatii Osiris, iar populatiile stravechi din Mexic foloseau turcoaza la confectionarea podoabelor. In Europa, turcoaza este introdusa de turci (de unde si numele). Din antichitate si pana in prezent, aceasta piatra semipretioasa este utilizata pentru podoabe [ . ]”

Abrevieri, simbolri: LS–min.psp. = Lexic stiintific; mineralogie, pietre (semi)pretioase

(termen*) termenul reprezinta o denumire comerciala

(termen) termenul din paranteza desemneaza un alt mineral (transfer, in general, pe baza culorii caracteristice)

SURSE:

DPSP:    Ionescu, Corina, Pietre pretioase, semipretioase si decorative. Dictionar, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995

M:          Ianovici, Virgil; Stiopol, Victoria; Constantinescu, Emil, Mineralogie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979

DSAC:    Evseev, Ivan, Dictionar de simboluri si arhetipuri culturale, Editura ”Amarcord”, Timisoara, 1994

LEXIC  SPECIALIZAT /LEXIC  INTERDISCIPLINAR

CONCLUZII

TERMINOLOGIILE  STIINTIFICE DIN  PERSPECTIVA  INTERDISCIPLINARA

Corpusul prezentat anterior poate constitui baza obiectiva a unor analize din diferite puncte de vedere. In cele ce urmeaza vom intreprinde o analiza comparativa dupa o grila comuna, unitara[1]: (1) identificarea si justificarea interdisciplinaritatilor in functie de criterii cantitative si calitative, (2) caracteristicile semantice ale LSI din fiecare domeniu (identitati si diferente de sens de la un domeniu la altul, tipuri de modificari), (3) gradul de determinare contextuala a LSI din perspectiva fiecarui lexic specializat studiat, dupa cum termenii apar in sintagme specializate sau sunt relativ/total liberi de context, (4) cum se realizeaza marcarea diastratica pentru fiecare domeniu in dictionarele generale.

La modul general rezulta ca unele dintre domenii (lingvistica, filozofie, artele plastice, mineralogie) prezinta un lexic stiintific interdisciplinar (LSI) limitat cantitativ, spre deosebire de stiintele politice si matematica, care se remarca printr-un numar mai mare de termeni utilizati in mai multe terminologii. Perspectiva cantitativa nu trebuie interpretata strict, fiind conditionata de felul in care dictionarele inregistreaza interdisciplinaritatile, de multe ori limitat sau defectuos[2].

1.1. Lingvistica (LSL) are numerosi termeni comuni cu matematica: adiacent, arie, camp, compus, entropie, functie, model, operator, recursiv s.a.; din informatica are cod, decodare, feedback. Bine reprezentati sunt si termenii comuni cu logica si filozofia: categorie, continut, forma, model, subiect, predicat, obiect (iv), pacient s.a.

Interferentele cu alte domenii stiintifice sunt mai limitate cantitativ: cu literatura, artele plastice si muzica (accent, acord, continut, forma, madrigal, semn (plastic), tema), cu fizica si chimia (acord, acustic, camp, compus, intensitate, nucleu, amalgamare), cu stiintele social-politice si juridice (acord, etic(a), forma, regim, cod, norma), cu medicina (diagnostic, functie).

1.2. Filozofia (LSF) are un numar reprezentativ de termeni comuni cu lingvistica (cum s-a vazut la 1.1), interferente al caror punct de plecare e greu de stabilit[3].  O alta grupa importanta este alcatuita din termeni comuni filozofiei si matematicii (aditie, analiza, baza, conector (conectiv), functie, model, simbol s.a.) pentru a se desemna concepte de baza in stiintele fundamentale. Alte interferente importante apratin domeniului umanist (filozofie, literatura si arte): actiune, antiteza, continut, forma, sincretism, structura, subiect s.a.

Alte interferente au un caracter mult mai limitat (ca numar si ca importanta), cu domeniul social-politic si economic (categorie, structura, semn s.a.), cu geologia si geografia (agent, sistem s.a.), cu stiintele naturii, biologia, anatomia (functie, structura, substanta s.a.).

Rezulta ca mai multi termeni filozofici se intalnesc in mai multe domenii intrunind un carcater cu adevarat interdisciplinar: actiune, agent, analiza, sinteza, structura, categorie, model, substanta s.a.

1.3. Artele plastice (LSA_p) au numerosi termeni comuni cu chimia, mine-ralogia, tehnica: abraziv, acid, alaun, anilina, azurit, bitum, ocru, sicativ s.a.

Bine reprezentati sunt si termenii comuni cu fizica: acromatism, complementar, culoare, refractie, transparenta, ultraviolete, saturatie s.a. In aceeasi situatie avantajate sunt si termenii matematici preluati de artele plastice: divizare, perspectiva, plan, proiect, proiectie, punct, raport, romb, suprafata s.a. In toate aceste situatii, interdisciplinaritatea este justificata prin relatii de continut importante in aceste domenii.

Alte interferente bine reprezentate se stabilesc intre artele plastice si stiintele umaniste –lingvistica (accent, acord, expresie, forma, continut, paratactic), literatura, muzica (compozitie, disonanta, gama, tema).

Tangentele artelor plastice cu alte terminologii[4] sunt cu totul izolate: economia (acord), medicina, psihologia (automatism), cinematografia (plan, proiectie).

1.4 Stiintele politice (LSP) se remarca printr-un LSI bogat, situatie la care contribuie faptul ca e un domeniu dinamic, mobil si insasi delimitarea lui sufera diferite interpretari in functie de perioadele istorice.

O interdisciplinaritate propriu-zisa determina termenii comuni cu economia: capital, cartel, concurenta, forta, putere, regim, sursa, unitate, valoare[5] s.a.

Lexicul social-politic imprumuta (aproape cu acelasi sens) o serie de termeni filozofici desemnand categorii generale: analiza, dezvoltare, forma, idee, principiu, raport, ratiune, spirit, alienare. In aceeasi situatie sunt si termenii juridici[6]: arbitraj, capacitate, coercitie, competenta, confirmare, conflict, contract, conventie, disciplina, procedura, succesiune.

Nu sunt putini termenii din matematica utilizati in stiintele politice mai ales prin transfer metaforic[7]: centru, echidistanta, egalitate, formula, grup, incompatibilitate, indicator, ordin, ordine, raport, regula, valoare, unitate, variabila.

LSI din stiintele politice este constituit si din interferente cu multe alte domenii, termenii putand fi preluati si prin intermediul limbii comune din: lingvistica (dialog, comunicare, alternanta, actualizare), biologie (adaptare, celula, centru, asociatie), geografie (cartografiere, clivaj, resursa, geografie politica), fizica (agregare, echilibru, forta, putere, polarizare, stare), militarie (conflict, front, garda, ordin, campanie), medicina (imunitate, incompatibilitate, apatie), psihologie (comportament, ratiune, reprezentare), literatura si arte (actiune, actor, valoare), sport (echipa, arbitraj), meteorologie (climat)[8] .

Majoritatea termenilor LSI din stiintele politice antreneaza interferentele numai a doua domenii, ceea ce reprezinta un tip determinat de interdisciplinaritate.

1.5 Matematica (LSM) se remarca prin cel mai bogat LSI dintre terminologiile investigate.

Un numar mare de termeni este comun cu fizica: absorbtie, acceleratie, camp, coerenta, con, constanta, corp, dinamica, dispersie, divergenta, echilibru, factor, faza, forta, frecventa, impuls, inductie, oscilatie, vector, versor, vibratie, viteza, volum s.a.

Bine reprezentati cantitativ sunt si termenii comuni cu filozofia (analiza, axioma, element, forma, principiu, lege, metoda, model, sistem, teorie, unitate), logica (argument, calcul, demonstratie, diferenta, diviziune, echivalenta, functie, postulat s.a.), lingvistica (afix, analiza, argument, cod, coordonata, domeniu, entropie, figura, functie, matrice, model, radical, radacina, tranzitivitate s.a.), biologia sau medicina (aderenta, analiza, baza, centru, operatie, piramida, segment, selectie, acceleratie, acces)[9] .

O alta categorie a LSI din matematica este mai limitata cantitativ; sunt reprezentati termeni din chimie (baza, dispersie, ecuatie, experienta s.a.), astronomie (cerc, coordonata, deplasare, faza, modul, orbita, plan, rotatie s.a.), economie (baza, concurenta, corespondenta, cota, dobanda, echilibru, forta s.a.), stiinte politice (conditie, control, directie, diviziune, grup s.a.), stiinte juridice (anulare, lege, norma, proces, raport, substitutie, titlu), geografie-geologie (axa, centru, cerc, camp, con, coordonata, curba, focar, latitudine, longitudine, paralela, retea, sfera s.a.), arte plastice (centru, distanta, forma, model, plan, simbol), arhitectura (plan, structura, modul), psihologie (control, demonstratie, piramida, structura), militarie (baza, camp, corp, linie, piramida, miscare)[10].

1.6 Mineralogia (LSMin) a fost investigata sub aspectul interferentelor pornind numai de la denumirile pietrelor (semi)pretioase, motiv care determina un LSI mai limitat cantitativ.

Denumirile de pietre (semi)pretioase intereseaza chimia, artele vizuale (nu neaparat plastice)[11]si limba comuna. Cu chimia (ca si in restul mineralogiei) interdisciplinaritatea se stabileste in sens strict, fiecare denumire admitand si o definire prin formula chimica, de exempl: ametist – SiO₂, acvamarin – Be₃Al₂ (Si₆O₁₈). (Spre deosebire de artele vizuale, unde definita (cu sau fara formula chimica) adauga elemente privind interesul, destinatia si, eventual, valoarea simbolica.)

Cu totul izolate sunt interferentele cu alte domenii: agat (poligrafie), opal, safir (industria textila), diamant (tehnica, poligrafie, chimie, simbolistica), perla (arhitectura, viticultura, simbolistica).

2.0 In continuare vom urmari in ce masura pentru termenii din LSI  se stabilesc diferente si/sau identitati de sens de la o terminologie la alta, cu consecinte asupra tipurilor de interdisciplinaritate.

2.1 Analiza sensurilor LSI din lingvistica arata ca putini termeni au acelasi sens ca in alte terminologii (entropie, feedback). O apropiere a sensului pana la identitate se mai constata si in situatiile in care lingvistica este sursa transferului in alte domenii, cum este cazul unor termeni ca semnificat, semnificant, paradigma, preluati de filozofie[12].

In toate celelalte situatii in care termenii din LSI par sa provina din alte stiinte se produc adaptari lingvistice ale sensului, cu distante semantice mai mari sau mai mici ca la: continut/forma, model, obiect, recursiv, variabil, varianta, valenta, diagnostic s.a. Manifesta acelasi comportament semantic si termenii interdisciplinari care au tangente cu limba comuna (acord, compus, camp).

2.2 In majoritatea cazurilor, LSI din filozofie isi pastreaza o parte a sensului in orice terminologie sub forma unei medii semantice, la care se adauga specializari mai mari sau mai mici in functie de domeniu, de ex. analogie, aditie, baza, substanta s.a.

2.3 Analiza sensurilor LSI din artele plastice pune in evidenta ca mai ales termenii imprumutati din chimie si mineralogie sunt utilizati cu acelasi sens in cele doua domenii (acid, azurit, cazeina, carmaz, saturatie). Sunt in aceeasi situatie si unii termeni matematici utilizati in artele plastice (suprafata, plan, punct, perspectiva).

Numerosi alti termeni ai LSI prezinta adaptari ale sensului din perspectiva interesului pentru artele plastice (in multe cazuri contextul fiind un mijloc suplimentar de precizare a sensului). In aceasta situatie sunt termeni fundamentali precum culoare, culori complementare[13].

Modificarile semantice ale LSI din artele plastice se realizeaza, de multe ori, prin metafora, subliniata contextual: disonanta sau gama cromatica, camp vizual, reproducere de arta, ~ a tabloului.

Se remarca faptul ca LSI din artele plastice este unidirectional, neinregistrandu-se extinderea termenilor din acest domeniu la alte terminologii.

2.4 Analiza sensurilor LSI din terminologia politica arata ca, in principiu, nu exista nici un termen care sa se utilizeze identic semantic cu alte domenii. Modificarea semantica este explicit desemnata prin utilizarea in sintagme fixe cu diferiti determinanti, dintre care adjectivul politic este preponderent (v. la 3.4). In aceasta situatie sunt termeni ca alienare, atitudine, apatie, capital, analiza, competenta s.a.

Transferul termenilor din diferite domenii in terminologia politica se face,  de multe ori, prin intermediul limbii comune (de exemplu actualizare, adaptare, asimilare s.a.) sau prin metafora (cartografiere electorala, climat politic, bloc parlamentar, celula de criza, polarizare social-politica, echipa guvernamentala s.a.).

2.5 Analiza sensurilor LSI din matematica arata situatii destul de variate.

Unii termeni comuni cu logica, fizica si, mai rar, cu alte domenii (precum lingvistica) manifesta identitate semantica: ipoteza, lege, demonstratie, entropie.

Multi termeni preluati din matematica de alte terminologii isi modifica sensul in directia unei specializari proprii (de ex. functie, grup, valoare s.a.).

Unele interferente ale termenilor matematici cu alte domenii se stabilesc prin intermediul limbii comune (cu sau fara transfer metaforic): actiune, adaptare, activitate, camp, inversiune, fus, radacina s.a.

2.6 Analiza sensurilor LSI din terminologia mineralogica (pietre semipretioase – psp) arata ca majoritatea termenilor comuni cu chimia isi pastreaza sensul identic.

Termenii utilizati in comun cu artele plastice si vizuale sau cu simbolistica sufera oarecari modificari de sens, produse de insistenta pe diverse aspecte descriptive sau pe destinatie (mai mult sau mai putin diferite de la un domeniu la altul), caracteristici vizibile in definitiile termenilor (de ex. alexandrit, acvamarin, aragonit, opal).

Putine denumiri de pietre (semi)pretioase isi modifica radical sensul cand se utilizeaza in alte domenii: agata (tipografie), diamant (tehnica, tipografie), perla (arhitectura, viticultura), safir (industria textila).

3.0 Utilizarea unui termen in mai multe terminologii (ceea ce duce la determinarea LSI) este, din principiu, un factor de ambiguitate semantica, care incalca principiul univocitatii sensului din comunicarea stiintifica. Din aceasta cauza, importanta contextului pentru LSI este remarcabila si poate fi o modalitate de diferentiere intre terminologiile investigate.

3.1 Multi termeni ai LSI din lingvistica presupun utilizarea in contexte relativ fixe: acordul subiectului cu predicatul, ~ prin atractie, arie lingvistica, ~ dialectala, camp lexico-semantic, cuvant compus, forma fonetica, functie a limbajului, ~ expresiva, ~ referentiuala, ~ sintactica s.a., mod de articulare, moduri personale,  s.a., norma lingvistica, ~ literara, ~ areala, obiect direct, ~ indirect, predicat verbal, ~ nominal s.a., simbol recursiv, valenta sintactica s.a.

Realizarea strict contextuala in constructii fixe este impusa pentru termeni precum: dativ etic, context diagnostic, semn lingvistic.

Liberi de context sunt termenii preluati din stiintele exacte precum rectiune, entropie, amalgamare s.a.

3.2 Majoritatea termenilor filozofici din LSI sunt relativ liberi contextual, exprimarea precisa a conceptelor nefiind conditionata sintagmatic[14]. Se inregistreaza totusi sintagme specializate in situatii determinate: exprimarea unor subtipuri ale categoriilor filozofice[15] (sau desemnarea unor forme concrete de manifestare a lor): camp epistemologic, ~ ideologic, semn conventional, ~ material, ~ social, sistem al stiintei, ~ axiomatic, ~ filozofic, ~ formal.

3.3 O parte destul de reprezentativa a LSI din artele plastice este strict conditionata contextual, termenii respectivi realizand sensul specializat din acest domeniu numai in sintagme fixe: acord cromatic, compozitie de gen, ~ istorica, disonanta cromatica, divizarea tusei, expresie artistica, gama cromatica, refractia luminii, gravura de reproducere, reproducere de arta, semn plastic.

Manifesta libertate contextuala termenii din LSI comuni cu chimia.

3.4 Importanta contextului pentru LSI din terminologia politica a rezultat din analiza sensurilor (v. la 2.4) dat fiind ca sensurile specializate se exprima numai prin sintagme specializate. Cel mai frecvent context este constituit dintr-o sintagma nominala, in care diferite substantive se combina cu adjectivul politic: capital politic, cartel ~, algoritm ~, contract ~, dialog, decizie politica, actiune ~, alternanta ~, echidistanta ~. O frecventa mare  au si sintagmele de acelasi tip in care determinantul este adjectivul social : clivaj social, contract ~, control ~, baza sociala, atractie ~, polarizare ~, indicatori sociali.

Sunt numeroase insa si sintagmele nominale fixe cu o componenta variata: celula de criza, agregare de interese, cartografiere electorala, conventie nationala, succesiune prezidentiala, sondaj de opinie, ~ electoral, alternanta la guvernare.

Se poate afirma ca nici un termen al LSI  din terminologia politica nu este total liber de context si ca destul de putini termeni au o relativa libertate de combinare: asimilare de limba/ ~ de religie/ ~ de teritoriu; conferinta statelor/ ~ organizatiilor politice; toleranta religioasa/ ~politica/ ~ social-economica; organ de specialitate/ ~ de stat/ ~ obstesc/ ~ reprezentativ.

Dependenta contextuala evidenta a terminologiei politice din LSI (dar si in general) reprezinta o caracteristica relevanta a ei.

3.5 Terminologia matematica este considerata, in mod firesc, una dintre cele mai precise; de aceea, majoritatea termenilor matematici sunt relativ liberi contextual (egalitate, distributie, identitate, paralelogram, volum s.a.). Existenta LSI (bine reprezentat cantitativ) ar putea afecta univocitatea sensului matematic si se pune intrebarea in ce masura, mai ales pentru termenii din aceasta categorie, determinarea contextuala mai este necesara.

O parte din termenii LSI exprima sensul matematic numai prin sintagme fixe, specializate: analiza (~ matematica, ~ numerica, ~ combinatorie), arc (~ capabil de un unghi dat, ~ de curba, ~ de cerc), axa (~ centrala, ~ de rotatie, ~ de simetrie, ~ radicala a doua cercuri s.a.), clasa (~ a unei curbe, ~ a unei suprafete, ~ de echivalenta, clase de resturi, clasele sistemului zecimal de numeratie), descompunere (~ in factori primi, ~ in fractii simple), forma (~ trigonometrica a numarului complex, ~ patratica, ~ canonica, formele fundamentale ale unei suprafete), sistem (~ de ecuatii, ~ de curbe pe o suprafata, ~ de numeratie,~ de referinta, ~ de vectori liniar dependenti, ~ informational s.a.), valoare (~ absoluta, ~ logica, ~ medie, ~ numerica s.a.). Se inregistreaza si cateva situatii in care termenul matematic se realizeaza numai printr-o sintagma fixa: calota sferica, coroana circulara, experienta aleatoare, postulatul paralelelor, proces stocastic, structura algebrica, unitate imaginara.

Numerosi termeni matematici din LSI se utilizeaza atat singuri, cat si in sintagme fixe: acces, cilindru, coordonata, corp, curba, deplasare, derivata, descompunere, diferenta, divergenta, echilibru, elipsa, factor, figura, linie, model, operatie, radacina, triunghi s.a. Pentru foarte multi dintre acesti termeni, realizarile contextuale exprima subdiviziuni, specializari ale sensului de baza, exprimat si independent de context. De exemplu triunghi isoscel este o specializare, un tip de triunghi; sintagmele calcul infinitezimal, ~ integral, ~ matricial, ~ numeric, ~ operational, ~ tensorial, ~ variational, ~ vectorial, calculul probabilitatilor s.a. exprima tipuri de calcul.

3.6 Importanta contextului pentru LSI din terminologia mineralogica este limitata. Nici o denumire de pietre (semi)pretioase nu este strict conditionata contextual (face exceptie piatra lunii). Majoritatea acestor denumiri admite insa si utilizari in sintagme fixe, cand se desemneaza subtipuri, varietati[16]: acvamarin (~ brazilian, ~ oriental, ~ sintetic, ~ siamez s.a.). agat (a) (~ asiatic, ~ carneolic, ~ dendritic, ~ nebulos, ~ negru, ~ tigrat s.a.), ametist (~ de litiu, ~ occidental, ~ oriental)  s.a.

4.0 Marcarea apartenentei la o anumita terminologie stiintifica este foarte importanta pentru termenii din LSI inregistrati in dictionarele generale; marcarea ar trebui sa fie explicita si sa nu se limiteze la specializarea definitiei. Mai ales atunci cand interferentele terminologice se stabilesc prin intermediul limbii comune (ca la camp, radacina, coroana s.a.) precizarea domeniului ar contribui la interpretarea si utilizarea corecta a sensului. Analiza marcarii diastratice in DEX este importanta din perspectiva dezambiguizarii exacte care se impune in LSI.

4.1 Numai o parte a LSI din lingvistica are in DEX marci diastratice explicite: acord, arie, baza, compus, forma, functie, intensitate, nucleu, operator, valenta. In general, inregistrarea termenilor si sensurilor specializate lingvistic este deficitara in DEX si insuficient actualizata. Marca (lingv.) apare destul de rar, fiind mai frecventa marca (gram.).

4.2  LSI din filozofie nu este clar diferentiat prin marci diastratice. Putini termeni au marci explicite pentru toate domeniile in care apar: conector (conectiv), functie, model si partial, simbol, structura. In toate celelalte cazuri apartenenta la o anumita terminologie este indicata doar de definitiile specializate in grade diferite.

4.3 Marca diastratica pentru domeniul artelor plastice este absenta in DEX, existand numai marcile subdomeniilor (pict.) si (sculpt.). Distributia explicita a acestor marci este, in majoritatea cazurilor, absenta, specializarea rezultand numai din definitie (ca la camp, compozitie, punct). Delimitarea explicita a domeniilor LSI apare numai la termenul forma.

4.4 Sensurile si termenii politici nu sunt inregistrati in DEX decat in mica masura si, de cele mai multe ori, aceasta apartenenta rezulta numai din definitie, ca la administratie, asociatie, bloc, centru, conferinta, fractiune, imunitate, incompatibilitate, ordine, platforma, regim. Marcarea prin (soc.-pol) sau (pol.) apare cu totul izolat in DEX la concentrarea puterilor si la lagar de concentrare. O mai buna reprezentare a terminologiei politice (cu sau fara relatii cu celelalte domenii) se constata in DE.

Delimitarea celorlalte domenii fata de sensul social-politic este redata cu rigurozitate la activitate, baza, capacitate, comunicare, concentrare, dezvoltare, egalitate, forma, polarizare.

4.5 Marcile diastratice care diferentiaza terminologiile reprezentand LSI din matematica sunt relativ bine distribuite in DEX. In aceasta situatie sunt: afix, concluzie, concurenta, coordonata, corespondenta, derivata, echivalenta, egalitate, emisfera, eveniment, factor, forma, functie, grad, identitate, ipoteza, matrice, plan, poligon, radical, raport, variabila s.a.

Exista insa destul de multi termeni matematici din LSI al caror sens matematic rezulta numai din definitie si nici marcile pentru celelalte sensuri specializate nu sunt prezente consecvent, ca la: algoritm, dinamica, paralela, patrulater, prisma, segment, stabilitate s.a.

Nu sunt inregistrate in DEX multe sensuri matematice realizate contextual, fiind mentionate (cu sau fara marca) numai sensurile din celelalte domenii, de exemplu: camp de evenimente (~ de probabilitate), complement algebric, proces stochastic, retea de curbe pe o suprafata s.a.

4.6 Termenii mineralogici-pietre (semi)pretioase au, cu totul izolat, marca diastratica generala (min.), ca la alexandrit sau piatra lunii. In toate celelalte cazuri, apartenenta la o terminologie specializata (mineralogie, chimie) rezulta numai din natura definitiei, din tipul de informatii date. Marcarea explicita a celorlalte domenii din LSI este deficitara, de asemenea; interferentele cu chimia nu rezulta din DEX, iar cele cu alte domenii sunt mentionate sporadic, ca de exemplu la piatra (med., constr., tehn.).

5.0 Corpusul din LSI poate constitui obiectul mai multor analize ale terminologiilor stiintifice[17]. Concluziile pe care le retinem aici privesc precizarea caracterului interdisciplinar, interpretat in sens larg la inceputul cercetarilor efectuate si in alcatuirea corpusului. In acelasi timp, vom incerca o caracterizare a terminologiilor investigate[18] tinand seama de toate aspectele analizate aici (cantitatea elementelor din LSI, natura lor, comportamentul semantic, dependenta contextuala, tratarea si marcarea in dictioanrele generale). Va fi posibila astfel delimitarea interdisciplinaritatilor de simplele interferente si, pe de alta parte, se poate stabili specificul fiecarei terminologii din acest punct de vedere.

5.1 Din perspectiva corelarii reprezentarii LSI printr-o cantitate mai mare de elemente cu natura lor mai mult sau mai putin omogena sub aspectul domeniilor de relatie si cu comportamentul semantic se constata diferente remarcabile intre domeniile investigate. Pe de o parte, filozofia in relatie cu lingvistica, logica, matematica, si pe de alta parte, matematica fata de fizica, tehnica, economie se caracterizeaza printr-un numar mare de termeni comuni[19] din domenii relativ restranse[20]. In cea mai mare parte a acestor situatii se exprima un sens aproximativ identic indiferent de terminologie (ca in relatia matematica/fizica, mineralogie/ chimie, arte plastice/chimie) sau un sens foarte apropiat prin exprimarea unei medii semantice la care se adauga valori specializate in grade diferite (ca in relatia lingvistica/filozofie, logica, matematica).

In situatiile in care se combina o buna reprezentare cantitativa pentru termeni care isi pastreaza in linii mari sensul putem considera ca exista interdisciplinaritati reale, ca in cazul filozofiei, logicii fata de matematica si lingvistica (sau alte discipline[21]) sau in cazul chimiei fata de artele plastice sau mineralogie.

Un numar relativ mic de termeni comuni care isi modifica sensul reprezinta mai curand interferente mai mult sau mai putin superficiale, ocazionale. Este cazul termenilor preluati prin transfer metaforic (eventual prin intermediul limbii comune: camp, coroana, radacina s.a.) sau al terminologiilor (cum ar fi cea social-politica) care se caracterizeaza prin ”imprumuturi” din domenii foarte diverse.

5.2 Situatiile considerate interdisciplinaritati reale se justifica printr-o motivare de continut, care nu este insa de acelasi tip in toate cazurile interpretate astfel. Exista o motivare care provine din realitatea obiectiva sau, mai precis, care e determinata de interpretarea aceluiasi referent sub aspecte si din puncte de vedere diferite, ca la relatiile dintre chimie, mineralogie[22]si artele plastice sau dintre mineralogie (pietre (semi)pretioase) si chimie[23].

In cazul termenilor filozofici sau matematici, utilizati in diferite alte terminologii (lingvistica, arte plastice s.a.), cu valori care pastreaza principalele coordonate ale sensului, motivarea transferului e de natura conceptuala. Necesitatea si importanta conceptelor respective justifica interdisciplinaritati reale[24] .

5.3 Motivarea de continut a relatiilor interdisciplinare pune si problema directiei din/in care se face miscarea termenilor. Exista situatii in care punctul de plecare e greu de stabilit, ca in cazul unor termeni lingvistici si filozofici[25], matematici si din fizica sau din matematica si logica[26].

Analiza directiei de extindere a unor termeni dincolo de un anumit domeniu arata insa ca exista cazuri in care punctul de plecare este precis; este cazul termenilor matematici si filozofici utilizati in diferite alte terminologii.

Exista insa si terminologii care nu constituie aproape niciodata punctul de plecare al extinderilor, toti termenii din LSI provenind prin �imprumutul” din alte domenii. In aceasta situatie sunt artele plastice (LSA_p) si stiintele politice (LSP), terminologii care, prin aceasta particularitate, alaturi de altele au un carcater mai aparte[27].

5.4 Determinarea contextuala a LSI poate fi si ea relevanta pentru caracterizarea terminologica. Matematica, filozofia si lingvistica au numerosi termeni relativ liberi contextual. Pe de alta parte, unii termeni din matematica si filozofie se utilizeaza in sintagme fixe care nu afecteaza independenta lor conceptual-semantica, ci desemneaza subtipuri ale aceleiasi categorii (v. la 3.2, 3.5, 3.6).

LSI din artele plastice si stiintele politice s-a dovedit in mare masura dependent de context[28], ceea ce constituie, din nou, o particularitate a acestor terminologii.

5.5 Analiza LSI in dictionarele generale (DEX) a pus in evidenta, aproape in toate cazurile, o tratare deficitara[29]: absenta marcilor diastratice, incoerenta si inconsecventa lor, valabila si pentru domeniile concrete investigate, dar si pentru relatia lor cu alte terminologii. Singura terminologie care apare mai precis tratata, mai ales prin notarea mai consecventa a marcilor diastratice este matematica (LSM). Alte domenii, cu o terminologie bine stabilita ca filozofia, lingvistica sunt tratate in maniera necorespunzatoare.

E mai putin surprinzatoare absenta unor marci diastratice clare, consecvent notate pentru LSI in cazul unor terminologii cu o serie de particularitati, precum artele plastice si stiintele politice. Dinamismul din stiintele politice poate constitui o justificare a acestei situatii[30] .

Reflectarea defectuoasa a interdisciplinaritatilor in dictionarele generale nu este fireasca, acesta fiind tocmai locul unde ele ar trebui sa se certifice si mijlocul prin care s-ar putea rezolva ambiguitatile provocate de utilizarea unui anumit termen in mai multe terminologii.

5.6   Varietatea comportarii si a problemelor puse de analiza LSI din perspectiva catorva terminologii, dar si degajarea unor caracteristici comune sustin interesul pentru extinderea analizei lingvistice la cat mai multe domenii.

SURSE LEXICOGRAFICE

DEX:       Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, Academia Romana, Institutul de Lingvistica, editia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1996 (colectiv sub coordonarea acad. Ion Coteanu, Lucretia Mares).

DE:         Dictionarul Enciclopedic Roman, Editura Politica, vol. I-IV, 1962-1966

                Dictionar Enciclopedic, vol. I, A-C, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1993

                Dictionar Enciclopedic, vol. II, D-G, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1996

Mic  Dictionar Enciclopedic, ed. a III revazuta si adaugita, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1986  

DF :                     Dictionarul de Filozofie, Bucuresti, Editura Politica, 1978

D.Art.:            Dictionar de arta. Forme, tehnici, stiluri artistice A-M, Editura Meridiane, 1995 si N-Z, Editura Meridane, Bucuresti, 1998 (colectiv coordonat de Mircea Popescu).

DM:            Dictionar de matematica, Editura Danubius, Bucuresti, 1995

DSL:       Bidu-Vranceanu, Angela; Calarasu, Cristina; Ionescu-Ruxandoiu, Liliana; Mancas, Mihaela; Pana Dindelegan, Gabriela;  Dictionar General de Stiinte. Stiinte ale limbii, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1997

DP:          Tamas, Sergiu, Dictionar Politic, editia a II-a revazuta si adaugita, Ed. Sansa, Bucuresti, 1996

DPSP:     Ionescu, Corina, Pietre pretioase, semipretioase si decorative. Dictionar, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995

M:           Ianovici, Virgil; Stiopol, Victoria; Constantinescu, Emil, Mineralogie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979

DSAC:            Evseev, Ivan, Dictionar de simboluri si arhetipuri culturale, Editura ”Amarcord”, Timisoara, 1994

Analiza lexicului stiintific interdisciplinar (LSI) din lingvistica, studiul de sinteza asupra cercetarilor efectuate, ca si coordonarea lucrarii au fost facute de Angela Bidu-Vranceanu.

Analiza LSI pe domenii a fost efectuata astfel:

–stiinte politice si mineralogie – Silvia Savulescu

– matematica – Alice toma

– filozofie – Claudia Ene

– arte plastice – Alexandra Vranceanu