Marmura, granit, travertin, calcar

INTRODUICERE

Lucrarea de fata reprezinta o analiza detaliata, atat cantitativa cat si calitativa, structurata in șase capitole, care incearca sa trateze fiecare component al bazinului hidrografic Sasauș, mai ales prin prisma relațiilor care se stabilesc intre componentele fizico-geografice (climatice, geologice, pedologice etc.) și influența acestora in peisajul actual.

Prima parte a acestei lucrari trateaza aspecte generale ale bazinului, legate de

caracteristicile geologice, morfometrice și morfografice. Cea de-a doua parte trateaza intr-un mod original diferite aspecte ale reliefului, printr-o analiza complexa a principalilor factori morfodinamici, proceselor și formelor intalnite pe suprafața bazinului. Capitolul V-Modelarea actuala a reliefului, reprezinta cea mai extinsa parte a studiului prezent.

In ultima parte a acestei lucrari, au fost prezentate aspectele legate de populație, așezari cat și o serie de modificari aparute in peisajul natural și agricol, datorate in mare parte intervențiilor antropice.

Elaborarea și definitivarea acestei lucrari, a fost realizata sub indrumarea permanenta a conducatorului stiințific, prof. univ. dr. Florina Grecu, de la Facultatea de Geografie a Universitații din București, careia ii aduc cele mai sincere mulțumiri pentru sprijinul acordat.

Pe teritoriul Romaniei,de-a lungul timpului, cunoasterea si utilizarea „pietrei” au evoluat

progresiv, conditionandu-se reciproc, iar implicatiile sociale in dezvoltarea societatii sunt

demonstrate de cercetarile arheologice careau relevat date si descoperiri importante in acest sens. Incepand cu perioada preistorica, existadovezi ale uneltelor obtinute prin prelucrarea sumaraa galetilor de rau, a silexului, a unor roci de provenienta

locala. Limonitul a fost folosit ca si colorant in Banat, hematitul pentru ornamente, chihlimbarul (ambra) ca piatrade leac, cult sau podoaba.

O alta substanta utila valorificata din vechi timpuri pe teritoriul tarii noastre a fost sarea, iar sfarsitul antichitatii si perioada medievalaindicasi utilizarea resurselor locale de materiale de constructie, extragerea cuprului din zacaminte locale pentru confectionarea depodoabe

si a fierului pentru confectionarea uneltelor agricole, producerea de obiecte ceramice.

ROMAN David, CODARCEA Alexandru(1926): Bibliografia geologica

a Romaniei, Bucuresti: Cultura Nationala, [vol.I], 155 p.

SIMIONESCU Ion (1906-1910):Geologia Romaniei: literatura geologica

, consideratiuni generale asupra tectonicei si stratigrafiei Romaniei. In:

Publicatiunile Fondului Vasile Adamachi, tom IV, p. 37-66, Bucuresti

POP Emil (1943): Vechi note naturaliste despre Romania. In: Analele Academiei Romane, Memoriile Sectiunii Stiintifice

Un alt exemplu este marmura fiind materialul cel mai apreciat inca din antichitate pentru multiplele sale variante de culoare si moduri de a fi utilizata: sculpturi, pardoseli si placaje verticale, mozaicuri, elemente de arhitectura (coloane, arce, ancadramente ), edificii grandioase, etc.

Marmura alaturi de granit, continua sa fie la nivel mondial pricipalul material solicitat si utilizat, fapt mult influentat si de dezvoltarea deosebita a industriei de extractie si prelucrare in tari fara traditie in domeniu pana acum 10-15 ani.

In toate marile orase ale lumii marmura isi gaseste locul in marile spatii publice: piete, ansamble de cladiri monumentale din zonele centrale si nu numai, mari edificii publice si/sau private: aeroporturi, gari, banci, restaurante, hoteluri, baruri si cafenele, sedii de institutii si multe, multe altele.

In egala masura, spatiile private ofera infinite posibilitati de utilizare a marmurei: fatade, scari si cai de acces, ancadramente, pardoseli si placaje la interior .

Granitul este materialul  care in ultimii ani a egalat si tinde sa depaseasca marmura ca utilizare, atat datorita variantelor multiple de culoare cit si caracteristicii de rezistenta deosebita la uzura cauzata de trafic sau factorii atmosferici. Datorita evolutiei tehnicii in ultimii 10-15 ani, cantitatile de granit comercializate in lume au crescut spectaculos anuland distanta care il separa de marmura cu mai multi ani in urma datorita dificultatilor de extragere-exploatare.

Granitul, datorita caracteristicilor de mai sus si in egala masura datorita marii diversitati de modalitati de prelucrare; lucios, semi-lucios, mat, fiamat, buciardat, etc. nu are practic domeniu in care sa nu poata fi utilizat.

Document online: Geografia fizica a Romaniei - atestat - caracterizare generala: Clima, vegetatia, fauna Proiect: Proiect didactic geografie - structura populatiei

In prezent in lume sint peste 500 de tipuri de granit cunoscute, zonele de provenienta acoperind toate continentele: Europa (Sardinia, Italia, Spania, Norvegia, Belgia, etc.), America de Sud (Brazilia), America de Nord (SUA si Canada), Africa (Namibia, RSA), Asia (India si China), gama coloristica fiind pracic nelimitata..
In Romania, granitul este slab exploatat, zacamintele existente fiind folosite cu preponderenta pentru pavaje.

TRAVERTIN

Sint putine lucruri in lume, care pot singure, sa reprezinte milenii de istorie, arta si viata cotidiana, travertinul fiind unul din acestea. Azi, intr-o epoca aflata intr-o continua si rapida evolutie a proceselor sociale, economice si tehnice, travertinul reuseste sa-si mentina propria imagine de soliditate si frumusete in aproape orice domeniu de activitate legata de infrumusetarea ambientului.

Peste tot in lume, travertinul s-a impus ca un material facut sa puna in valoare ideile arhitectilor si designerilor prin legatura indisolubila pe care o creaza intre resursele patrimoniului natural si cele legate de activitatea omului.

Din pacate, aspect deja amintit, la noi travertinul este privit ca un material de mana a doua, putin rezistent la uzura si factorii atmosferici, unii dintre noi facind o fobie din a gasi defecte acestui material.

In fapt, travertinul are caracteristici, inclusiv fizico-chimice si mecanice, de invidiat, superioare de multe ori marmurelor
- este disponibil in mai multe game de culoare/nuanta, dublate de o excelenta uniformitate a gamei alese;
- disponibilitate in cantitati si dimensiuni comparabile cu marmura si granitul;
- are o foarte buna rezistenta la compresiune, la solicitari mecanice, la uzura si factorii atmosferici (umiditate, cicluri inghet-dezghet, raze UV).

Gama coloristica si aspectul sunt foarte variate, iar prelucrarea suprafetei poate fi in varianta lucioasa, mata sau chiar anticata, cu sau fara stucare (chituire) anterioara.

Bine selectionat, prelucrat si dupa caz tratat, travertinul nu are limite de utilizare
- pardoseli si placaje la interior (inclusive in bai) si exterior, alei, terase, scuaruri, fatade, ancadramente, trepte, coloane, seminee, etc.;

In ultimii ani productia carierelor italiene a scazut foarte mult fiind din fericire suplinita de ofertele din Turcia, Iran si multe alte zone, in Romania fiind cunoscute carierele Carpinis si Geoagiu.

CALCARE SI GRESII

Ca sa incadram o gama atat de vasta de roci ornamentale, propun sa le denumim ’’pietre’’, fie ca ele sunt calcare, gresii naturale si chiar roci vulcanice, cu duritate mai scazuta sau mai ridicata, dar care de regula nu prind lustru la prelucrare.

Sunt rocile cele mai accesibile si deci cele mai utilizate incepand de la constructia piramidelor si pana azi, iar faptul ca exploatarea acestora este mai facila a facut sa nu existe tara sau regiune din lume in care sa nu existe una sau mai multe cariere pentru acest materiale.

Fireste, ca pentru a pune in valoare aceste calitati care tin mai ales de latura artistica trebuie neaparat sa cunoastem si mai ales sa tinem cont de unele limite impuse de caracteristicile fizico-chimice si sa incercam sa folosim aceste roci tinand cont de caracteristicile lor fizico-chimice care satisfac utilizarea lor in ambientele unde se preteaza.

Sa incercam sa enumeram cele mai cunoscute ’’pietre’’, ar fi practic imposibil deoarece sunt peste 1000 catalogate/utilizate si pentru ca fiecare tara din lume are sursele ei de astfel de materiale, toti sustin ca ale lor sunt cele mai frumoase si mai bune si din aceste motive prezentarea materialelor din aceasta gama exploatate, peste tot in lume, nu-si are rostul in continuare.

Utilizarea acestor roci nu are limite: zidarii din masiv sau aparente, placaje interioare si exterioare, elemente de arhitectura, etc., cu tenta rustica, clasica sau moderna.