Gaura cu musca

GAURA CU MUSCA

Sinonimii. Pestera cu Muste, Pestera Golubat, Pestera Coronini.

Localizare si cai de acces. Intrarea in pestera se afla in versantul stang al Defileului Dunarii, in marele abrupt calcaros situat in apropierea stancii Babacai din albia Dunarii, la 3 km in aval de localitatea Pescari. Altitudinea 92 m (28 m deasupra apei Dunarii).

Pentru a ajunge la pestera se merge 12 km din orasul Moldova Noua pe soseaua asfaltata pana la Pescari (vezi nota Defileul Dunarii si fig. 60). Se poate locui la hotel in Moldova Noua.

Date istorice. Numele pesterii este legat de cel al mustei columbace, care, dupa legenda, s-a nascut aici din capul balaurului rapus de Iovan Iorgovan si despre care se mai afirma (chiar in publicatii) ca s-ar inmulti in pesterile din aceasta zona. In realitate, specia Simulium colombaschense nu are nimic comun cu pesterile, dezvoltarea ei facandu-se numai in apa Dunarii.

In 1875, J. A. Schonbauer este primul care se ocupa de Pestera cu Muste. Primele, cercetari faunistice dateaza inca de la inceputul acestui secol (L. Mehely, 1900). In 1929 este descrisa sumar si partial de R. Jeannel. Cercetarea complexa a pesterii si ridicarea planului topografic s-au facut in perioada 1962-1969 de catre A. Negrea si St. Negrea.

Descriere. Pestera este dezvoltata in cea mai mare parte pe un sistem de diaclaze in calcare jurasice. Sistemul de galerii active si fosile totalizeaza 254 m. Urcand de la sosea, din dreptul unui izvor cu apa buna de baut, pe o poteca taiata in stanca sub forma de trepte ajungem la intrarea lata de 7 m si inalta de 4,5 m, de unde se deschide o priveliste larga spre Cetatea Golubat de dincolo de fluviu. Printr-o spartura practicata in zidul vechi (se pare ca pestera a fost fortificata prin anul 1800) patrundem in dreapta in Galeria Uscata, luminata de o "Fereastra" naturala imensa prin care se vede Dunarea. Dupa un urcus de 40 m pe argila ajungem la capat.Revenind la intrare putem inainta la stanga pe Galeria cu Apa inundata de paraiasul subteran. Trecand cu cizmele prima dorna adanca de pana la 70 cm si pe al carei fund s-a acumulat mult guano de la doua mari colonii de miotisi, ajungem sub cupola inalta de 8 m a Salii Liliecilor care adaposteste o colonie de rinolofi. In dreapta, sub tavanul tot mai lasat, o dorna adanca de 2 m face imposibila inaintarea fara barca de cauciuc, in imediata apropiere, tot in Sala Liliecilor, observam un prag lunecos din cauza guanoului imbibat cu apa de picurare. Daca reusim sa urcam cei 2 m ai pragului, printr-o galerie scunda (pana la 0,5 m) dam din nou in Galeria cu Apa, unde paraul curge printre plaje de nisip si pietris fin catre dorna pe care am evitat-o. Urcand pe langa parau ajungem in dreptul Galeriei cu Argila, foarte .ascendenta si bogat concretionata in partea ei finala, in sfarsit, inca un cot, o dorna putin adanca si avem in fata o scurgere parietala inalta de vreo 8 m care practic bareaza sectiunea galeriei si de sub care apare cursul subteran (originea acestuia nu se cunoaste). Dupa ce iriga pestera, el iese la lumina zilei, coboara panta abrupta printre stanci si se infiltreaza intr-o firida de tuf calcaros de la baza peretelui, captusita cu muschi matasosi si complet concretionata (nu lipsesc gururile cu perle de caverna) ; langa sosea paraul este captat intr-un "valau", chiar langa micul izvor cu apa de baut.

Galeriile pesterii nu sunt lipsite de concretiuni spectaculoase de calcit. Dintre ele ne atrag atentia gururile si barajele de travertin. Mai retinem prezenta pe preti a "laptelui de piatra" (mondmilchul) si a buzunaraselor de calcit suprapuse (odontolite). Dar nota specifica a pesterii e data de mirosul foarte penetrant de amoniac ce se degaja din marea cantitate de guano cazut in apa sub numeroasele si marile colonii de lilieci, precum si de la liliecii insasi, care la apropierea omului se desprind din colonie si zboara, cu sutele, falfaind din aripi moi ca niste aratari din alta lume.

Fauna guanoului este, bineinteles, dominanta ; nu exista specii cu adevarat de pestera, in apa paraiasului subteran traiesc latausi din genul Niphargus.

Conditii de vizitare. Pestera este practic neamenajata. Niste trepte de piatra ne conduc in Galeria Uscata, singura vizitata si degradata. Pentru parcurgerea Galeriei cu Apa sunt necesare cizme de cauciuc lungi (la viituri, pentru turistii antrenati, barca de cauciuc), casca, salopeta si flanela (temperatura este de 12 -13,5° vara si toamna, iar umiditatea 96-100%). Durata vizitarii : l ora.

Bibliografie. J. A. Sconbauer (1875), C. Mehely (1900), L. Botosaneanu, A. Negrea si St. Negrea (1967), A. Negrea si St. Negrea (1971), St Negrea si A. Negrea (1968, 1972, 1977), M. Bleahu, V. Decu, St, Negrea, C. Piesa, I. Povara si I. Viehmann (1976), L. Botosaneanu si St. Negrea (1976).