Functiile si structura functionala a asezarilor omenesti

Asezarile omenesti indeplinesc functii diferentiate in cadrul teritoriului, de la dimensiunile cele mai mici ale acestuia pana la nivelul intregii planete. Functiile asezarilor omenesti reprezinta acele activitati care deservesc anumite asteptari ale populatiei si care individualizeaza modul specific in care fiecare asezare omeneasca (urbana sau rurala) contribuie la desfasurarea activitatilor economice si sociale.

A. Functiile asezarilor urbane

Functiile asezarilor urbane au un pronuntat caracter istoric. Formarea si aparitia initiala a oraselor este rezultatul unui ansamblu de conditionari si factori care s-au manifestat in relatiile dintre populatie si natura intr-un anumit moment istoric dat. Ele s-au dezvoltat ulterior in timp datorita unor succesiuni de conditionari (politice, economice, istorice, naturale) care le-au imprimat anumite fizionomii si functii in teritoriu.

Asezarile urbane actuale pot avea una sau mai multe functii predominante.

Principalele functii urbane sunt: comerciala, industriala, culturala, universitara, religioasa, financiara, administrativa, politica, de servicii, portuara si agroindustriala. In general insa orasele mari au functii complexe, care imbina aceste functii elementare. (DOC 1)

B. Functiile asezarilor rurale

Principalele categorii de functii care se pot intalni in cazul asezarilor rurale sunt:

functia agricola, predominanta, care da si caracteristica principala a asezarilor rurale;

functia industriala, mai frecvent agroindustriala (de prelucrare a produselor agricole) si miniera (de exploatare a resurselor din apropiere);

functiile mixte, imbinand elemente ale unor functii diferite (agricola, industriala, balneo-climaterica) in cadrul aceleiasi localitati rurale;

functii specializate, de exemplu: piscicultura, balneoclimaterice, turistice.

Asezarile rurale au, preponderent, o functie agricola. Anumite asezari rurale pot avea si functii asemanatoare oraselor, cum este cazul asezarilor rurale cu caracter turistic, localitatilor miniere, sau de prelucrare industriala.

C. Structura functionala a asezarilor omenesti

Structura functionala a asezarilor omenesti se refera la identificarea si delimitarea in interiorul unei anumite localitati, a unui perimetru care are o anumita functie predominanta. Existenta acestei functii este vizibila in aspectul urban, structura, activitatile predominante care se realizeaza in acel spatiu (Fig. 1). In general, zonele functionale ale asezarilor se imbina teritorial astfel incat in fiecare zona pot fi intalnite simultan mai multe functii. Totodata trebuie sa aratam ca structura functionala a asezarilor difera foarte mult in functie de tipul de asezare (urbana sau rurala), nivelul general de dezvoltare, vechimea, marimea si importanta asezarii.

Principalele zone functionale ale asezarilor urbane sunt:

nucleul central, in general centru istoric al asezarii respective, cu o structura functionala complexa (administrativa, culturala, comerciala, financiara);

zonele rezidentiale, destinate in mod preponderent activitatii de locuire permanenta;

: Olimpiada de Biologie - clasa a VII a, faza judeteana : Anatomia aparatului locomotor

zonele industriale, situate atat in perimetrele oraselor, cat si la periferia acestora, care se remarca prin peisajul si activitatile lor; in cazul oraselor din tarile dezvoltate, aceste zone industriale se intalnesc la oarecare distanta de centrul urban, pentru a diminua efectul de poluare; de asemenea, exista anumite zone industriale noi, cu activitati legate de tehnologia inalta (arealele de tip tehnopol). In tarile subdezvoltate, activitatile industriale se desfasoara si in perimetrul interior al orasului.

zonele de agrement, cuprinzand spatiile verzi situate in cadrul orasului, in pozitii foarte diferite;

zonele de transport, cu anumite spatii specializate: intersectii rutiere, gari, triaje feroviare, porturi, aeroporturi.

Dictionar

Centru agroindustrial - centru rural sau urban in care activitatile agricole se imbina cu prelucrarea industriala a produselor agricole.

Functie - o anumita activitate economica sau sociala specifica pe care o indeplineste un anumit spatiu concret (rural sau urban).

Structura functionala - modul in care sunt reprezentate diferitele functii economice si sociale pe care le desfasoara o anumita comunitate umana pe un teritoriu concret (oras sau asezare rurala).

Zone functionale - zone sau areale in care predomina o anumita activitate economica sau sociala.

Aplicatii:

1.      Precizati functiile si structura functionala a localitatii natale.

2. Analizati DOC1 si precizati modul in care se reflecta functiile asezarilor in aspectul lor.

Fig. 1 - Atlanta - structura functionala a spatiului urban

Doc 1. Functiile asezarilor urbane

■       Functia comerciala, care este foarte veche, face parte, intr-un fel, din insasi definitia initiala a orasului, ca loc de intalnire intre oamenii dintr-o anumita regiune, pentru facilitarea schimbului produselor. Un exemplu in acest sens poate fi al oraselor grecesti din Antichitate (Atena, Milet, Efes), care si-au dezvoltat legaturi comerciale multiple, pe mare, cu teritorii relativ indepartate.

In Evul Mediu, functia comerciala a fost generatoare de orase, fiecare cu anumite elemente specifice: orasele hanseatice (care desfasurau un activ schimb comercial pe mare), orasele situate la Marea Mediterana (Genova, Venetia) si cele situate in interiorul continentului european (Leipzig, Lyon).

In prezent, functia comerciala este cvasi-generalizata, fiind o functie urbana fundamentala.

■       Functia industriala a aparut o data cu geneza industriei moderne. Cu aceasta ocazie au aparut orase noi (indeosebi centre miniere) sau au cunoscut o dezvoltare importanta alte orase, deja existente.

In prezent, exista orase miniere (numarul lor este evident foarte mare) si orase in care s-au dezvoltat una sau mai multe ramuri industriale; aceste orase pot fi profilate pe industria siderurgica, industria chimica, industria alimentara etc. Functia industriala a oraselor este evidentiata teritorial prin asa-numitele zone industriale situate de obicei la periferie, multe dintre ele si cu un anumit specific teritorial.

■       Functia culturala caracterizeaza marea majoritate a oraselor mari si atesta nivelul ridicat de civilizatie si cultura la care au ajuns (ea cuprinde institutii si activitati de natura culturala). Unele orase au o traditie culturala cunoscuta: Viena, Roma, Florenta, Venetia. Exista, de asemenea, orase unde aceasta functie are elemente de specificitate: pentru concerte simfonice (Bayreuth, Salzburg), concursuri muzicale (San Remo), de film (Cannes, Monte Carlo).

■       Functia universitara este prezenta in orasele mari, dar este specifica si in cazul centrelor universitare, situate in general in orase mici si mijlocii, care reprezinta o categorie aparte de asezari urbane foarte bine individualizate. Este cazul centrelor universitare cunoscute din Europa (Cambridge, Oxford, Heidelberg, Tubingen) si al noilor centre universitare americane.

■       Functia religioasa

O categorie speciala o constituie centrele religioase (Ierusalim, Mecca, Qom, Islamabad, Lhassa, Banares).

■       Functia de servicii este foarte evidenta la majoritatea oraselor. Exista anumite servicii generale (caracteristice oraselor mari) si anumite servicii specializate: balneoclimaterice (Vichy, Karlovy Vary), turistice (pentru turismul de iarna sau turismul litoral) si orase care au functia unor noduri de transport si comunicatie.

■       Functia administrativa si politica este cea mai evidenta in cazul capitalelor de state. In cazul in care capitalele sunt si orase mari, aceasta functie este incorporata in cadrul functiilor generale ale orasului. In cazul unor orase construite special pentru a fi capitale, aceasta functie este predominanta: Canberra, Astana (noua capitala a Kazahstanului), Washington.

■       Functia agroindustriala caracterizeaza orasele mici si foarte mici; aceasta este mult mai evidenta in cazul tarilor subdezvoltate.

■       Majoritatea oraselor mari au insa o functie complexa, imbinand multe dintre functiile mentionate mai sus.

■       Functia financiara este evidenta in cazul unor orase cu o mare concentrare bancara.

■          Functia portuara (o varietate a functiei de servicii este predominanta in unele orase-porturi, determinand fizionomia si activitatea acestora. Exemplele sunt foarte numeroase si cunoscute (Constanta, Yokohama, Singapore s.a.)