1.1. Date generale

Judetul Braila este situat in campie, in sud-estul Romaniei ocupand o parte din Lunca Siretului inferior, o parte din Campia Baraganului, mici portiuni din campia Salcioara si Campia Buzaului. In est, judetul Braila cuprinde Insula Mare a Brailei.

Pozitia pe harta Romaniei este data de urmatoarele coordonate:

28 grade si 10 minute longitudine estica, punct extrem fiind comuna Frecatei;

27 grade si 5 minute longitudine vestica, punct extrem comuna Galbenu;

45 grade si 28 minute latitudine nordica, punct extrem comuna Maxineni;

44 grade si 44 minute latitudine sudica, punct extrem comuna Ciocile.

Judetul Braila are ca vecini judetul Galati la nord, judetul Tulcea la est, judetul Ialomita la sud si judetul Buzau la vest.

Suprafata judetului este de 4.766 km², resedinta sa fiind municipiul Braila care reprezinta 2 % din suprafata intregii tari.

Reteaua de localitati cuprinde municipiul Braila, trei orase - Faurei, Ianca si Insuratei si 39 (treizeci si noua) comune.

Braila se afla in zona climatica continentala, in tinutul climei de campie, la contact cu clima specifica Luncii Dunarii. Verile sunt secetoase, calduroase si uscate, iar iernile sunt reci si au zapada putina. Regimul precipitatiilor are o foarte mare variabilitate in timp si spatiu, reflectand tipul de climat continental.

In cursul anului 2009, temperaturile medii lunare inregistreaza o crestere continua din luna ianuarie pana in luna iulie, apoi o descrestere din august pana in decembrie, evidentiind contrastele termice dintre iarna si vara.

Valorile temperaturii aerului, inregistrate in anul 2009, si cantitatile de precipitatii se regasesc in tabelul de mai jos:

Tabel 1.1.1. 

Sursa : Administratia Nationala de Meteorologie - Bucuresti

Temperatura minima inregistrata in anul 2009 a fost -16,9°C, mai scazuta fata de minima din anul 2008 (-15.1°C),  insa mai ridicata fata de minima absoluta inregistrata in ianuarie 1943 (-26,5°C).

Temperatura maxima s-a inregistrat in luna iulie avand o valoare de 38,0°C, mai scazuta fata de maxima anului 2008 (38,5°C), fata de maxima din anul 2007 (41,5°C) si fata de maxima absoluta inregistrata pana in anul 2007, (40,5° in iulie 1943). 

Temperatura medie a fost mai ridicata iar cantitatea de precipitatii mai scazuta fata de normala climatologica.

Cantitatea anuala de precipitatii

Regimul precipitatiilor are o foarte mare variabilitate in timp si spatiu, reflectand tipul de climat continental.

In anii 2006-2008 prelevarea precipitatiilor s-a realizat doar din trei puncte: CET Chiscani, Statia Meteo si Baza SGA

In anul 2009 APM Braila a monitorizat precipitatiile printr-o retea formata din 5 puncte de recoltare a probelor, amplasate dupa cum urmeaza:

• Sediul Agentiei pentru Protectia Mediului Braila.

• Statia Braila 1- Statia de monitorizare a calitatii aerului de tip - trafic, care este amplasata pe Calea Galati, nr. 53
• Statia Braila 3 - Statia de monitorizare a calitatii aerului de tip - suburban, care este situata in Comuna Cazasu, jud. Braila;
• Statia Braila 4 - Statia de monitorizare a calitatii aerului de tip - industrial, care este amplasata pe Soseaua Baldovinesti (Statia Nord).
• Statia Braila 5 - Statia de monitorizare a calitatii aerului de tip - industrial, care este amplasata in Comuna Chiscani, in vecinatatea SC. CET S.A.

: Epifiza sau glanda pineala - organogeneza epifizei : Tendoanele - organe conjunctive ce leaga muschii

In tabelul de mai jos sunt prezentate cantitatile de precipitatii din decursul anilor 2006 -2008 prelevate in trei puncte (CET Chiscani, Statia Meteo si Baza SGA). In anul 2009 s-au schimbat punctele de prelevare si precipitatiile s-au prelevat din cinci puncte (Sediul APM Braila, Statia BR.1, Statia BR. 3, Statia BR. 4 si Statia BR. 5).

Cele mai mari cantitati de precipitatii s-au inregistrat in luna septembrie a anului 2006 si cele mai mici in luna aprilie a anului 2009.

In anul 2009 cantitatea medie anuala de precipitatii a fost de 141,75 l/mp, cu o medie lunara de 25,87 l/mp.

Apele din precipitatii au inregistrat valori ale pH - ului care s-au situat in intervalul 5,6 - 7,46 unitati de pH in anul 2006, 5,7-7,54 unitati de pH in anul 2007, 5,6 -6,73 unitati de pH in anul 2008 si 6,30 - 7,88 unitati de pH in anul 2009, valori ce indica faptul ca in decursul acestor ani nu s-au inregistrat precipitatii acide.

Hidrogeologia judetului

Principalele formatiuni geologice care poseda proprietati hidraulice conductive si capacitare (de transmisivitate si inmagazinare), prezentand astfel importanta practica din punct de vedere hidrogeologic, sunt formatiunile:

cuaternare ce apartin pleistocenului inferior (stratele de Fratesti), prezente in zona de vest, nord si est a judetului Braila;

cele de varsta pleistocen superior (nisipuri de Mostistea si pietrisurile din Terasele Dunarii);

formatiunile holocene (aluviunile grosiere ale raurilor Siret, Buzau, Calmatui si Dunare).

Din analiza datelor geologice si hidrogeologice de care s-a dispus de-a lungul timpului, rezulta ca in teritoriul judetului Braila sunt prezente in formatiunile cuaternare, in raport cu adancimea, trei tipuri de acvifere si anume:

o       acviferul situat in depozitele loessoide;

o       acviferul freatic propriu-zis din vaile fluviatile si din zona de campie (primul strat cu permeabilitate ridicata sub depozitele loessoide);

o       acviferul de adancime.

Resursele naturale

Resurse naturale neregenerabile

In judetul Braila, zacamintele de titei si gaze se afla situate in doua unitati geologice distincte si anume:

- in zona sud-estica a Platformei Moesice

- in zona nordica a Promontoriului Nord Dobrogean.

In cadrul zonei sud-estice a Platformei Moesice sunt puse in evidenta si se afla in exploatare o serie de zacaminte de titei si gaze pe aliniamentul structural orientat sud-vest nord-est Urziceni-Garbova-Braganeasa-Padina-Jugureanu-Oprisenesti-Plopu-Bordei-Verde-Liscoteanca-Stancuta-Bertesti.

Luand ca obiect de studiu zacamintele de hidrocarburi din cadrul Promontoriului Bordei Verde - Insuratei au fost puse in evidenta zacamintele de titei de la Oprisenesti, Plopu, Bordei Verde Est, Bordei Verde Vest, Filiu, Liscoteanca, Bertesti, Stancuta.

In zona vestica a ridicarii Bordei Verde -Insuratei, intr-o zona delimitata conventional, intre aceasta ridicare si raul Dambovita, se intalnesc zacaminte de titei si gaze asociate in lungul anticlinalului principal Moara Vlasiei - Urziceni - Jugureanu. Dintre acestea sunt exploatate zacamintele de titei Jugureanu si Padina.

Zacamintele de gaze libere in zona de sud-est a Platformei Moesice au fost puse in evidenta si se afla in exploatare la Oprisenesti, Bordei Verde, Liscoteanca, Bertesti, Stancuta, Jugureanu, Padina, Gradistea, Balta Alba.

In judetul Braila exista zacaminte de argila aluvionara cu intercalatii nisipoase si granule de CaCO₃ la Baldovinesti, argila prafoasa nisipoasa la Braila, cu rezerve de bilant de circa 1200 mii t si argila marnoasa cu inalt grad de refractaritate la Faurei - rezerve de bilant de circa 8200 mii t. Depunerile loessoide formeaza materia prima pentru ceramica inferioara, aceste argile fiind utilizate la fabricarea caramizilor.

O importanta categorie a apelor de suprafata o constituie lacurile terapeutice sarate, cu namol sapropelic. Acestea sunt: Lacu Sarat I si II Braila, Caineni Bai, Movila Miresii, Batogu.

Rezervele de namol au fost estimate numai pentru Lacu Sarat I Braila, singurul lac terapeutic ale carui resurse sunt valorificate la ora actuala. Rezervele din perimetrele Lacul Sarat I estic si vestic, sunt de 129 mii mc. Rezerva de namol a fost estimata pe doua perimetre de exploatare concesionate de cei doi agenti economici care exploateaza aceasta resursa. Perimetrul de exploatare concesionat de catre S.C. Traian S.A. Braila conform Licentei de concesiune a exploatarii emisa de ANRM , are o suprafata de 88,6 ha si este situat in sectorul central vestic. Perimetrul de exploatare al UTB este situat in sectorul estic si are o suprafata de 34,8 ha.