PARCUL
NATIONAL DOMOGLED - VALEA CERNEI
Valea
Cernei este una dintre putinele vai longitudinale din Carpatii
Meridionali. Tinand seama de valoarea peisagistica si
botanica deosebita a acestei vai, naturalistii au propus
crearea Parcului national, Domogled-Valea Cernei. Acest parc va avea o
suprafata totala de 63 580 ha si va fi al treilea parc
national ca marime din tara, dupa Delta Dunarii
si Muntii Rodnei.
Sa
pornim pe Valea Cernei de la Orsova, fosta Dierna a romanilor si
Rasava contemporanilor nostri mai batrani. Lasand in
urma orasul nou cu siluetele cladirilor sale moderne reflectate
in oglinda golfului cu acelasi nume al lacului de baraj "Portile de
Fier", ne angajam pe cursul inferior al Cernei. Linia ferata si
soseaua serpuiesc impreuna cu raul printre inaltimile
domoale ale Muntilor Mehedinti la est si ale Muntilor
Almajului la vest. Dupa 12 km suntem la Toplet, unde se pot
inca vedea vechi instalatii de morarii cu turbina de apa.
In punctele Sub Iorgovan si Podu Turcilor remarcam resturile unui
apeduct turcesc construit in 1739, destinat sa dreneze apele Cernei.
Imediat dupa Toplet se zareste dincolo de rau binecunoscuta
stanca a Sfinxului banatean. Este vorba de un bloc de
sist cristalin, inalt de 10 m, care aminteste un profil uman cu capul
tesit, in dreptul frumoasei cladiri a garii Herculane
asezata langa confluenta Cernei cu Belareca, o luam la
dreapta, pe soseaua marginita de trandafiri pana la
Baile Herculane.
Bine
cunoscuta statiune este situata doar la 160-170 m altitudine, dar
intr-un magnific decor montan. Cladirile, plasate intr-o ingusta
depresiune, sunt indeaproape incinse de Muntii Cernei pe dreapta si
de cei ai Mehedintilor pe stanga. Mai ales acestia din urma ii
creeaza un falnic meterez, abruptul de calcare mezozoice al Muntilor
Domogled, Suscu si Hurcu, care se ridica dintr-o data
cu 800 pana la 1 100 m deasupra fundului vaii ; Varful Domogled
domina statiunea Herculane cu cei 1 105 m ai sai. Acest abrupt
nu e taiat decat de despicaturi foarte inguste. Tancurile calcaroase
salbatice sunt incununate de podoaba negrelor siluete "in umbrela"
ale pinului banatean. O padure densa de fag cu
iedera si curpen luxuriant dezvoltate imbraca poalele
muntilor calcarosi, acoperind in intregime spinarile mai domoale
cu substrat de roca eruptiva metamorfica. Toate acestea te fac
sa uiti cu desavarsire altitudinea mai mult decat
modesta la care te afli.
Climatul cu puternice nuante meridionale e un element
esential in intelegerea fenomenului de concentrare in muntii din
imediata apropiere a Herculanelor (si mai ales a Domogledului) a celui mai
mare numar de specii de plante si animale meridionale din tot
ansamblul muntilor Banatului. Se stie astfel ca Baile
Herculane se inscriu printre cele mai "calde" puncte ale Romaniei. Pe
langa clima dulce a vaii, reteaua deasa si bogata
a apelor, varietatea reliefului si substratelor litologice au favorizat
aparitia si conservarea unor specii sudice si orientale, rare
sau unice in tara. Padurile actualei rezervatii Domogled
cuprind esente forestiere de clima blanda, elemente
submediteraneene ca stejarul pufos, garnita, cerul, nucul salbatic,
carpinita, mojdreanul, dar mai ales visinul turcesc, alunul turcesc
si liliacul. Intre etajele gorunului si al fagului creste, cu
trunchiul drept, faimosul pin negru banatean, o subspecie
locala (Pinus nigra banatica). Rezervatia mai cuprinde cateva
raritati de o deosebita frumusete coloristica : inul
galben de Banat, intalnit numai in Retezat si Langa Campulung,
ciubotica cucului banateana, pojarnita lui Rochel
care mai creste doar pe Valea Timocului si altele. Mai merita
amintite tulpinile taratoare pentru a nu fi smulse de vant, frunzele cerate
pentru a impiedica evaporarea apei, coloritul si parfumul florilor care
atrag de la mari distante insectele.
Fauna rezervatiei Domogled nu este nici ea mai prejos,
fiind la fel de originala. Pe stancile golase se insoresc viperele cu
corn si potarnichea de stanca, iar in padure si printre
pietre putem intalni broasca testoasa de uscat, soparle de nisip
si de lunca, precum si scorpionul carpatic. Dintre mamifere
traiesc aici caprioare, mistreti si pisici salbatice,
iar ca aparitie noua semnalam dihorul patat. Dar gloria de
necontestat a Domogledului o reprezinta fauna sa de fluturi, muntele fiind
recunoscut drept una din zonele Europei cu cea mai bogata si
remarcabila fauna de lepidoptere, isi da seama de aceasta
si drumetul care colinda poienile Domogledului intr-o
frumoasa zi de vara sau care innopteaza acolo cu un felinar
aprins. Uluitoarea revarsare de "petale zburatoare" se compune din l
500 de specii, adica 45% din numarul total de lepidoptere al
tarii noastre. Datorita tuturor acestor frumuseti, Muntele
Do-mogled a fost declarat inca din 1932 rezervatie naturala,
fiind printre primele rezervatii forestiere din tara. Incluzandu-se
ulterior stancariile abrupte, rezervatia are astazi aproape 6
000 ha.
Atat
in Domogled cat si in versantul drept al Cernei, opus acestuia, se
afla fenomene carstice importante. Dintre ele prezentam in acest ghid
Pestera Mare de la Soroniste (cea mai mare din zona), Gaura
Ungurului, Pestera Hotilor si Pestera lui Adam
(incalzita de aburi fierbinti pana la 45°, veniti din
adancuri). Toate acestea sporesc atractia Vaii Cernei la Herculane.
Parasind Baile Herculane ne putem continua calatoria pe
superba Vale a Cernei care are o directie impresionant de rectilinie pe
cea mai mare parte a lungimii sale. In cale, dupa cascada Bobot, intalnim
cele Sapte Izvoare Calde, rudimentar captate, dominate de mogaldeata
pietroasa a Pietrei Banitei. Apoi vine peretele calcaros al
Ineletului, fisurat, incununat de pini si sprijinit de
grohotisuri la poale, iar mai incolo cele Sapte Izvoare Reci. Dincolo
de podul Tesna trecem prin dreptul gurii salbaticei Vai a
Presacinei si, dupa 24 km, ajungem in Cerna-Sat. Aici se impune o
oprire pentru a admira salbaticele Chei ale Corcoaiei, ocolite de
soseaua asfaltata. Mai departe urcam pe serpentine stranse
si poposim la confluenta Cernei ci Ivanu unde s-a construit in
ultimii ani un impunator baraj : apa lacului format e dirijata
printr-un tunel spre Motru. Drumul ce ingana malul drept ne duce la coada
lacului unde, in imediata apropiere, tasneste de sub Godeanu cel
mai mare izvor carstic din tara, izvorul Cernei. Aici ia sfarsit
calatoria noastra imaginara prin viitorul Parc national
Domogled-Valea Cernei.
