Flora deltei dunarii

FLORA DELTEI DUNARII

Delta Dunarii este zona cea mai bogata in biodiversitate din Romania, dar si din Europa. In Rezervatia Biosferei Delta Dunarii pot fi intalnite aproximativ 1839 specii de flora in diferite medii: ape curgatoare, ape statatoare, terenuri inundabile, grinduri, dune si plaje.

Exista o legatura deosebita intre plante si mediu si intre plante - e vorba de asa numitele asociatii de plante carte se tolereaza unele pe altele si se ajuta intre ele. De exemplu, plantele de la suprafata tempereaza valurile, micsorand viteza, plantele cu tulpini inalte tin adapost, apara alte plante cu tulpini mai mici si mai fragile. Plaurul este o formatiune caracteristica Deltei, reprezentand o asociatie de nu mai putin de 20 de plante (sageata apei , feriga de apa , macrisul de apa , papura , pipirigul , sulfina ) care pluteste datorita unei saltele de rizomi (radacinile stufului). Pe plaur se gasesc mii de animale mici si microscopice, iar multe specii de pasari isi fac cuib pe plauri fara grija ca puii lor vor avea de suferit din cauza inundatiilor.

Stuful acopera o mare parte a Deltei Dunarii, avand si o importanta economica deosebita - stuful este folosit chiar si in constructii ca material izolant termic si fonic. Pentru o mare parte a pasarilor, stuful constituie un bun adapost, unde ele pot sa-si asigure hrana, sa-si faca cuibul, sa-si creasca puii. La marginea stufariilor poate fi vazut nufarul alb si nufarul galben . Mecanismul nufarului actioneaza ca un ceasornic: florile se deschid intotdeauna dimineata la 6-7 si se inchid dupa amiaza la 4-5, preferand un soare puternic.

In apele linistite se afla lintita , o planta plutitoate care are forma unor banuti verzi, si pestisoara care este formata din trei frunze, doua la suprafata si una sub apa ca o radacina. Mai rar intalnite in Delta sunt doua plante carnivore, otratelul de balta si aldrovanda . Otratelul de balta seamana cu o ramurica printer ale carei frunze se pot distinge mici umflaturi, capcanele in care sunt prinse micile animale si din care acestea nu mai pot scapa.

Terenurile mlastinoase sunt si ele acoperite de stufarii, dar spre uscat se pot gasi si zone cu papura si rogoz. Alte plante prezente aici sunt stanjeneii galbeni , mana apei , izma de balta - pe care pecarii o folosesc la ceaiuri, precum si salcia cenusie.

Pe grinduri cresc plopi albi si specii de salcie (Salix alba, Salcia pentandra, Salcia purpurea), precum si plante cum ar fi catina , trifoiul , pelinul , volbura de nisip , iar pe coroanele copacilor apar formatii de vasc , o planta parazita folosita cu scop decorativ de sarbatori, dar si ca planta medicinala pentru combaterea hipertensiunii aerteriale.

Deosebit de interesante sunt grindurile Letea si Caraorman, cu vegetatia lor luxurianta specifica zonelor tropicale. Ceea ce da un aspect tropical padurii Letea sunt plantele agatatoare: vita salbatica , lunga pana la 25 m, iedera , curpenul de padure , volbura . Arborii intalniti in padurea Letea sunt frasonul pufos , plopul alb , plopul negru , plopul tremurator si salcia alba.

Delta adǎposteste si specii rare de plante, care nu se gasesc in alte locuri din tarǎ:

- zarnǎ - cunoscuta doar in Africa de Sud, rarǎ, trǎieste pe nisipurile din Delta Dunǎrii (Sulina, Sf. Gheorghe, Caraorman)

- vanilie sǎlbaticǎ - originara din America, rarǎ, cǎrnoasǎ si taratoare, trǎieste pe nisipuri umede si sǎrate in Delta Dunǎrii (Sulina, Letea)

- petimbroasǎ, rujinǎ - cu origine ponticǎ, rarǎ - grindul Letea, Sf. Gheorghe - Grindul Sǎrǎturile

- Periploca graeca, de origine mediteraneanǎ, lianǎ rarǎ in pǎduri si zǎvoaie, folositǎ ca plantǎ ornamentalǎ. In tara noastrǎ, aceasta specie prezinta cea mai nordicǎ parte a arealului ei de rǎspandire

- Iris sintenisii cu origine ponto-balcanicǎ

- Ononis pusilla, cu origine submediteraneana, specie rarǎ raspanditǎ in Dobrogea.

Acestea sunt specii venite din tinuturi mai calde si care au gasit aici mediul de viata necesar pentru crestere si dezvoltare. Sunt specii rare pe teritoriul tarii. Cunoscandu-le, vom sti cum sa le protejam. Disparitia lor ar saraci fondul genetic si biodiversitatea zonelor in care acestea traiesc, ar saraci lumea de frumusete si candoare, ar face intreaga Delta un loc mai sarac.

Speciile care traiesc pe nisipuri care ziua se supraincalzesc si noaptea se racesc, cu apa putina sau/si sarata pot fi un exemplu de supravietuire in conditii de mediu dure. In zilele noastre, schimbarile climatice globale, despaduririle, schimbarile in modul de folosinta al terenurilor etc. sunt factori care isi pun amprenta asupra raspandirii speciilor de plante si animale, asupra existentei lor. Speciile prezentate sunt numai unele dintre speciile care ar putea sa supravietuiasca in situatia desertificarii care s-ar putea instala pe zone mai extinse. Este foarte important faptul ca aceste specii nu supravietuiesc singure, ci impreuna cu vecinii lor, fiecare planta si animal (nevertebrat sau vertebrat) avand rolul ei, stabilit de milenii in mentinerea zonelor in care traiesc.

Toate acestea fac ca Delta Dunarii sa fie un adevarat muzeu viu al biodiversitatii, un loc unic in lume protejat pe plan national, cat si international.