Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografie

LUCRARE DE LICENTA:

ANALIZA RELIEFULUI DIN BAZINUL RAULUI PRUT PRIN MODELARE ALTITUDINALA DIGITALA

Introducere

Tematica lucrarii de fata se refera la analiza reliefului bazinului hidrografic al raului Prut, din punct de vedere fizico-geografic, uman si al asezarilor omenesti situate in perimetrul studiat, utilizand metode digitale. In cadrul lucrarii am surprins si unele aspecte referitoare la cadrul socio-uman, istoric, economic, acestea avand caracter orientativ in analizarea regiunii studiate.

Lucrarea are la baza hartile topografice scara 1:50 000, in proiectie UTM: L-33-137-A,B,C,D; L-33-138-A,B,C,D; L-03-006-A,B,C,D; L-03-018-A,B,C,D; L-04-007-A,B,C,D; L-04-019-A,B,C,D; L-10-031- A,B,C,D; L-10-032-A,B,C,D; L-10-043- A,B,C,D; L-10_044- A,B,C,D; L-11-033- A,B,C,D; L-11-045- A,B,C,D; L-16-055- A,B,C,D; L-16-056- A,B,C,D; L-16-067- A,B,C,D; L-16-068- A,B,C,D; L-17-057- A,B,C,D; L-17-069- A,B,C,D; L-22-080- A,B,C,D; L-22-092- A,B,C,D; L-23-081- A,B,C,D; L-23-093- A,B,C,D, uneori au fost consultate si hatile topografice la scara 1:25 000  . Pentru a intregii informatiile oferite de hartile utilizate ca baza cartografica, am mai folosit un bogat material bibliografic de specialitate, date statistice, rapoarte si observatii directe efectuate predominant pe cursul inferior al vaii Prutului, precum si informatii le culese in format digital.

Motivatiile care m-au determinat sa aleg aceasta zona pentru realizarea acestui studiu au avut un caracter preponderent subiectiv, la inceperea cercetarilor; vizitarea zonei, cercetarile efectuate pentru obtinerea datelor si informatiilor, istoricul acestei regiuni mi-au trezit sentimente de curiozitate - de a  afla cat mai multe elemente caracteristice ei, pe care am si incercat apoi sa le prezint si in lucrarea de fata.

PARTEA INTAI

ELEMENTE DE CADRU GENERAL

Capitolul  Pozitia geograficǎ, matematicǎ si administrativǎ

Prutul constituie limita de N si NE a Romaniei cu Republica Moldova.

Raul Prut, lung de 953 km (din care 716 km se aflǎ pe teritoriul Romaniei), izvoraste din Carpatii Padurosi din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe directia sud-est. Se varsa in Dunare langa Reni, la est de orasul Galati. Formeaza granita intre Romania si Republica Moldova. In perioada interbelica, raul era navigabil pana la Ungheni, insa in perioada comunista navigatia pe rau a fost treptat abandonata, cursul nemaifiind intretinut. Principalii afluenti pe partea dreapta sunt Ceremus si Jijia (cu afluentii Bahlui si Baseu). Exista pe Prut amenajari hidroenergetice (la Stanca-Costesti) realizate impreuna cu Uniunea Sovietica (actualmente Republica Moldova). Raul Prut face parte din grupa esticǎ a raurilor din Romania. Grupa estica cuprinde doua rauri principale: Siretul, cel mai mare ca debit mediu dintre raurile tarii (222 m3/s), si Prutul, care, desi mai lung, are ape mai putine. Siretul aduna toate apele de pe versantul estic a) Carpatilor Orientali (Suceava, Moldova, Bistrita, cel mai mare dintre afluenti, Trotusul, Buzaul). Prutul are afluenti mici si regim de scurgere foarte variabil, de unde necesitatea construirii lacului de acumulare de la Stanca, langa Stefanesti, pentru alimentari cu apa si regularizarea cursului.

Din punct de vedere administrative, pe teritoriul Romaniei, Prutul dreneazǎ apele urmǎtoarelor  judete: Botosani, Iasi, Vaslui, Galati si Tulcea. Cel mai mare oras din calea sa este Cernauti, in Ucraina. Alte orase apropiate de cursul sau sunt: Saveni, Iasi si Husi, in Romania, si Ungheni si Cahul, in Republica Moldova.

Coordonatele matematice ale teritoriului pe care se intinde valea raului Prut pe teritoriul tǎrii nostre sunt date de paralelele de 48^o11'1.94" latitudine nordica (la intarea Prutului pe teritoriul Romaniei ), 45^o28'8.29" latitudine nordica (cel mai sudic punct aflat la confluenta Prutului cu Fluviul Dumarea ) si de meridianele de 26^o20'7.72" longitudine estica (in partea de nord) si 28^o12'26.72" longitudine estica (in partea sud). Astfel valea raului Prut  se desfasoara pe 3^o42'53.65" latitudine nordica si 1^o52'19"  longitudine estica.

Capitolul Limitele geografice ale vǎii Prutului

Pe teritoriul Romaniei, valea Prutului reprezintǎ limita esticǎ pentru urmǎtoarele forme de relief apartinǎtoare teritoriului Romaniei: campia Moldovei cu subunitǎtile : campia Jijiei Superioare si campia Jijiei Inferioare, Coasta Iasilor; Podisul Cental Moldovenesc, dealurile Crasnei, podisul Vasluiului, Podisul Barladului , dealurile Fǎlciului, depresiunea Elan-Horincea, podisul Covurlui, campia Covurlui.

Bazinul hidrografic Prut se invecineazǎ in partea de vest cu bazinul raului Siret.

Capitolul  Aspecte privind efecte si influente ale asezarii geografice

Pe teritoriul Romaniei rǎul are o lungime de 742 km, un bazin hidrografic de 10990 km² si un debit mediu multianual de 110 m³/sec (inainte de varsarea sa in Dunare). Pe o portiune de 39,4 km marcheaza frontiera romano-ucraineana, pe o portiune de 681,3 km (din care 73,9 km sunt alcatuiti din lacul Stinca-Costesti) marcheaza frontiera dintre Romania si Republica Moldova.

Raul Prut era cunoscut in antichitate sub numele Pyretus iar scitii il numeau Porata adica apa furtunoasa. In cursul sau inferior este un rau tipic montan, valea lui e ingusta cu versanti inalti si abrupti, curgerea rapida, iar in albie se intilnesc multe praguri. In cursul de mijloc Prutul formeaza meandre in lunca sa, are viteza 1,5m/s iar pe un sector mic unde intretaie sirul de recife, valea Prutului se ingusteaza pana la cateva sute de metri capatand forma de chei.

Mai spre sud valea raului se largeste pi=ana la 5-6 km, cursul devine linistit, malurile nu sunt inalte, capata forma simetrica pe versanti sunt bine exprimate terasele. In cursul sau inferior valea raului Prut se largeste considerabil pana la 8-10 km raul formeaza meandre, se ramify in brate versantii devin mai domoli pe alocuri fragmentati de ravene, latimea albiei variaza intre 50 si 180 m, adancimea maxima e de 6-7 m iar viteza se micsoreaza pana la 0,7 m/s.

Odata cu cresterea nivelului apelor Dunarii, Prutul isi inceteaza scurgerea, se revarsa, inundand suprafata vasta a luncii sale. Lunca raului este partial inmlastinita. Inca in prima jumatate a sec. 20-lea o parte a luncii Prutului era ocupata de balti, mlastini, lacuri in care vietuia o lume animala acvatica foarte bogata (pesti, pasari, mamifere). Acest sector al luncii Prutului reprezenta un minunat si miraculos paradis al naturii.

Mihail Sadoveanu vizitand Basarabia ne-a lasat urmatoarea descriere: "Apele acelea nesfirsite care domneau pretutindeni intr-un tinut intreg alcatuiau o stapanire a necunoscutului si a tainei. De la mistretul ce dormiteaza pe plavii, de la lebedele si pelicanii care inspumeaza noaptea inegrul ghiolurilor pina la popoarele de pasarele, pana la puzderia de pesti, pina la nesfarsitele miliarde de ganganii - toate traiesc din apele acestea care au intins o bogata imparatie, care aduc namolul plin de hrana din muntii si cimpiile departarii . "

In ultimele decenii cea mai mare parte din baltile, lacurile si mlastinile Prutului au fost desecate. Fostele mlastini au devenit terenuri agricole. In 1976 langa localitatile Stinca si Costesti, Republica Moldova impreuna cu Romania au construit un baraj, un lac de acumulare si o hidrocentrala. Odata cu acestea au incetat viiturile si inundatiile periodice ale luncii Prutului. Daca anterior terenurile de lunca erau alimentate de malul manos adus de apele riului in timpul inundatiilor si viiturilor, fostele soluri fertile ale luncii s-au degradat si au devenit salinizate. Nivelul apei in Prut a scazut considerabil in scopuri economice. Acesta a limitat aprovizionarea cu apa a lacurilor, baltilor, mlastinilor care au ramas, dar a caror suprafata continua sa se micsoreze. Scurgerea anuala a Prutului de la izvor pina la varsare este de 2,9 km cubi de apa.

Iata ce scria despre apa Prutului Dimitrie Cantemir: "Apa Prutului, dintre cele cunoscute noua este cea mai sprintena si cea mai sanatoasa, desi apare tulbure din cauza nisipului pe care il tiriie cu sine. Oservata totusi intr-un vas de sticla se precipita, ramanand lichid foarte limpede . ".

In prezent calitatea apei Prutului nu se mai aseamana cu cea a raului de pe timpul lui D. Cantemir. Ea este poluata de diferite substante chimice si organice. Insa dupa epurare apa Prutului se foloseste ca apa potabila in localitatile riverane. Ea se intrebuinteaza de asemenea pentru irigare in industrie si in alte domenii ale economiei nationale. Prutul este navigabil numai in cursul sau inferior. Apa raurilor mici este foarte poluata din cauza evacuarii in ele a apelor reziduale, deseurile de la diferite intreprinderi industriale si a apelor murdare din canalizatiile localitatilor urbane si rurale. Unele dintre aceste rauri sau transformat in simple canale de scurgere.

Pozitia geograficǎ (in partea de est a Romaniei) constitue o infuentǎ majorǎ asupa climatului intregului bazin hidrografic Prut. Climatul are un aspect temperat continental de tip deal si de cǎmpie, cu influente estice si nordice (scandinavo-baltice) in Nord.  Specifice acestui tip de climat sunt viscolele in lunile de iarnǎ si secetele in lunile de varǎ.

Tot o consecitǎ a pozitiei geografice o constitue si alcǎtuirea fundamentului geologic  : fundamentul este de tip cristalin, format in Precambrian (el fiind o prelungire a Platformei Est-Europene); sedimentul aflat desupra fundamentului este gros, cel mai important fiind din perioada neogenului , alcǎtuit din marne, argile, gresii, calcare, conglomerate); a inceput sǎ devinǎ uscat in Sarmatian, cand marea se retrage treptat cǎtre sud; in Cuaternar devine podisul Moldovei se definitiveazǎ, iar vǎile se adancesc si creeazǎ terase si lunci.

Capitolul Unele date privind metodologia utilizata pentru

 alcatuirea lucrarii

Pentru alcatuirea lucrarii am folosit diferite materiale cartografice, in functie de tematica fiecarui capitol si subcapitol abordat, dupa cum urmeaza:

Pentru  hartile geomorfologice (figurile 6 si 7) si pentru determinarea elementelor specifice bazinului hidrografic s-a utilizat ca baza de lucru "Harta topografica",la scara 1:50 000  si 1:25 000 aceasta respectand cerintele metodologiei de elaborare a hartilor;

Hartile  solurilor (fig. 16 si 17) a fost realizata folosind ca baza de lucru "Hartile solurilor: M-35-XXXIII-Dorohoi, L-35-III-Suceava, L-35-IV-Stefǎnesti, L-35-IX-Piatra Neamt, L-35-X,XI- Iasi, L-35-XVI, XVII- Barlad, L-35-XXII, XXVIII-Focsani", scara 1:200 000, realizate in anii 1971, 1986;

Baza de lucru a Hartii  geobotanice (fig. 15) a fost realizata din unirea Hartilor geobotanice, scara 1:500 000, aflate pe Hartile solurilor, prezentate mai sus;

Harta geologica (fig. 18) - s-a cartografiat baza realizata din unirea Hartilor geologice "M-35-XXXIII-Dorohoi, L-35-III-Suceava, L-35-IV-Stefǎnesti, L-35-IX-Piatra Neamt, L-35-X,XI- Iasi, L-35-XVI, XVII- Barlad, L-35-XXII, XXVIII-Focsani ", realizate in perioada 1967-1968, la scara 1:200 000;

Datele statistice referitoare la populatie au fost preluate din Recensamantul populatiei, din ani diferiti, aflate la Institutul de Statistica din cadrul judetelor Botosani, Iasi, Vaslui, Galati si Tulcea si Institutul de Statistica National. Datele meteorologice si climatologice au fost furnizate de catre Institutul National de Meteorologie si Hidrologie.

Pentru realizarea lucrarii am parcurs mai multe etape:

I. etapa documentarii, care a inclus documentarea bibliografica si cartografica;

II. etapa studiilor efectuate pe teren precum si obtinerea datelor si informatiilor de la autoritatile teritoriale din cadrul bazinului hidrografic al raului Prut;

III. etapa studiilor preliminarii a constat din prelucrarea datelor, analizarea informatiilor si sistematizarea lor, intocmirea reprezentarilor grafice si cartografice specifice tematicii studiului, analizarea reprezentarilor si a datelor, intocmirea lucrarii. Intocmirea lucarii a presupus un proces complex de prelucrare a reprezentarilor grafice si cartografice computerizat, procesul a presupus intr-o prima etapa s-a efectuat achizitia si stocarea in SIG a datelor specifice .

Pentru realizarea imaginii aflate pe copertǎ, s-au folosit imaginile de tip SRTM, ele fiind prelucarate cu ajutorul programului Global Mapper. SRTM (Shuttle Radar Topography Mission) este o misiune internationala de realizare a unui model numeric altimetric global utilizand datele colectate in februarie 2000 de un senzor radar montat pe naveta spatiala Endeavour. Proiectul coordonat de NASA (National Aeronautics and Space Administration) si NGA (National Geospatial-Intelligence Agency) a urmarit realizarea si distributia datelor la rezolutii de 90 metri (SRTM90 - datele sunt disponibile date pentru America de Nord, America de Sud, Europa, Asia si Africa) si 30 metri (date disponibile momentan doar pentru Statele Unite). In timpul zborului de 11 zile, s-au obtinut date ce acopera 80% din suprafata Pamantului (excluzandu-se Polul Nord si Polul Sud) si 95% din zonele rezidentiale.

A fost folositǎ versiunea doi a modelului numeric altitudinal SRTM, pentru  reprezentarea reliefului bazinului hidrografic Prut .

Hartile topografice - reprezinta o sursa de date foarte importanta in popularea bazelor de date SIG, in special in domeniul geomorfologiei, importanta lor venind din faptul ca ofera posibilitatea achizitiei de date initiale privind relieful. Prin procedeele de scanare si georeferentiere, hartile topografice la scara 1:50 000, 1:25 000 au permis crearea unui ansamblu de teme in functie de introducerea datelor geografice.  Hǎrtile topografice utilizare sunt: L-33-137-A,B,C,D; L-33-138-A,B,C,D; L-03-006-A,B,C,D; L-03-018-A,B,C,D; L-04-007-A,B,C,D; L-04-019-A,B,C,D; L-10-031- A,B,C,D; L-10-032-A,B,C,D; L-10-043- A,B,C,D; L-10_044- A,B,C,D; L-11-033- A,B,C,D; L-11-045- A,B,C,D; L-16-055- A,B,C,D; L-16-056- A,B,C,D; L-16-067- A,B,C,D; L-16-068- A,B,C,D; L-17-057- A,B,C,D; L-17-069- A,B,C,D; L-22-080- A,B,C,D; L-22-092- A,B,C,D; L-23-081- A,B,C,D; L-23-093- A,B,C,D, uneori au fost consultate si hatile topografice la scara 1:25 000  .

Proiectia stereografica, in care au fost georeferentiate hartile, este o proiectie perspectiva conforma.

Proiectia stereografica 1970 (Stereographic 70) este o varianta a proiectiei stereografice pentru Romania. Valorile constante de decalare (translatare) a originii coordonatelor fata de centrul proiectiei (coordonatele centrului proiectie fata de originea decalata False Northing=500 000 si False Easting=500 000);

Longitudinea centrului proiectiei (25°00'00'');

Latitudinea centrului proiectiei (46°00'00');

Factorul de reducere a scarii in centrul proiectiei (0.9975).

Desi se tinde - pentru conformitate cartografica cu Europa - spre datum-ul "WGS84" (sferoidul GRS80), recomandat de Asociatia Internationala de Geodezie (Badut M., 2004) in Romania majoritatea datelor, atat planuri cadastrale cat si ortofotoplanurile au ca proiectie Stereografic 1970, astfel incat toate datele din cadrul SIG vor fi in aceasta proiectie, in proiectie comuna pentru ca ele sa fie compatibile si sa nu survina erori in suprapunerea stratelor bazei de date. Proiectia utilizata a fost "UTM"-" WGS84".

Realizarea hartilor in format digital a presupus delimitarea spatiului de lucru , georeferentierea  bazei cartografice, vectorizarea elemetelor de pe baza cartograficǎ georeferntiatǎ, folosind programe de lucru specfice ( Ocad, Global Mapper, Map Info, Surfer, 3DEM , Arc Gis  etc.). 

Referat: Celula - esenta vietii (fenomene biotice) Eseu: Tesuturile - tesutul epitelial, tesutul conjunctiv, tesutul nervos

PARTEA A DOUA

PARTICULARITATI  FIZICO-GEOGRAFICE

DE ANSAMBLU REGIONAL SI LOCAL

Relieful

                        Ca unitate relief, bazinul Prutului se incadreazǎ Podisului Moldovei, acesta fiind cel mai mare podis al Romaniei, altitudinile situandu-se intre 200m , in sud, si 500-600m in subunitatea Podisul Sucevei.

Capitoul Date generale privind bazinul hidrografic Prut

Regimul anual al scurgerii lichide in lungul raului Prut

Capitolul Alcǎtuirea pedologicǎ

Solurile din cadrul bazinului hidrografic Prut

7.2.1.Factori pedogenetici

 Diversitatea litologica, geomorfologica, a conditiilor climaterice si a vegetatiei a dat nastere unei game variate de soluri in cadrul bazinul hidrografic al vaii Prutului. Evolutia solurilor este influentata atat de timp cat si/mai ales de om.

Clima

Reteaua hidrografica -este formata din

Apa freatica

Vegetatia. Vegetatia din bazinul hidrografic Prut  este puternic antropizata, locul celei naturale, specifice zonei de relief si climatice, a fost luat de culturi. Predominant apar: culturi in locul vegetatiei de lunca, local se intalnesc pajisti in care domina asociatii de Poa silvicola, Medicago hispida, Trifolium hybridum, Echinochloa crus-galli, Cirsium arvense. Paduri de Quercus cerris, Quercus frainetto, local cu Quercus petraea, Poemia perregrina, Fagus silvatica. Culturi si pajisti in locul vegetatiei forestiere in care apar Hibiscus ternatus, Ranunculus arvensis, culturi in locul vegetatiei de anastepa, vegetatie mezofila cu asociatii de Agrostis tenuis, local si de Festuca rubra, vegetatia xerofila cu asociatii de Andropogon ischaemum cu Trifolium striatum, Poa bulbosa.

Relieful.

Omul. Omul, prin activitatea sa influenteaza evolutia solului, cel mai adesea in sens negativ. Calitatea solului se poate diminua prin in mod direct sau indirect datorita interventiei omului. In mod direct prin realizarea lucrarilor agricole incorect, prin neintroducerea amendamentelor, atunci cand este cazul, sau prin aplicarea unor cantitati eronate, prin defrisarea padurilor etc.

Prin  defrisarile efectuate in bazinul de receptie al Prutului si al afluentilor acesteia a dus la dezvoltarea proceselor de eroziune, marind astfel diferenta de nivel dintre albia minora si panza de apa freatica. Defrisarile si efectuarea lucrarilor agricole gresit pe versanti au determinat pornirea alunecarilor de teren.

Omul mai poate afecte solul prin poluarea acestuia directa (infestarea solului cu diferite substante) sau prin poluarea aerului (substantele nocive putand ajunge pe sol prin depunerea pulberilor uscate sau prin ploi acide).

Timpul este factorul decisiv in formarea si evolutia solului, stiut fiind faptul ca solul se formeaza foarte greu dar se poate altera foarte repede. Anumite procese care determina pierderea calitatilor solului, de exemplu defrisarile, pot determina efecte negative intr-un timp mai indelungat (alunecari de teren) sau imediate (eroziunea in adancime si in suprafata).

Sistematica si raspandirea solurilor

In cadrul bazinului hidrografic al vaii Prutului intalnim urmatoarele clase de soluri impreuna cu subclasele specifice:

Clasa argiluvisolurilor

                                       -    soluri brun - roscate;

soluri cenusii

Clasa cambisoluri, intalnite mai rar

Soluri azonale de luncǎ si halomorfe, acestea intalnindu-se in S si E.

Calsa molisolurilor (arealele de silvostepǎ si stepǎ), acesta fiind dominantǎ:

       -cernoziomuri

       -cernoziomuri levigate

Clasa solurilor hidromorfe

           -     solurile gleice.

Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate

protosoluri aluviale;

soluri aluviale.

Raspandirea acestora in cadrul teritoriului studiat este prezentata in figura nr. 17

Solurile brun-roscate

Definitie. Solurile brun-roscate prezinta orizontul B argiloiluvial (Bt), avand nuantele roscate (7,5 YR) in partea inferioara, sau sub forma de pete, pe cel putin 50% din volumul orizontului, atat in interior cat si pe fetele agregatelor structurale. Solurile brun-roscate tipice au formula Ao-Bt-Cca sau C.

Conditii de formare. Climatul din arealul solurilor brun-roscate se caracterizeaza prin temperaturi medii multianuale de 10-11°C, prin precipitatii medii cuprinse intre 560-680 mm si indice de ariditate intre 25-30. In acest areal, verile sunt calde si relativ secetoase, au deficit de umiditate estivala (70-180), dar cu precipitatii suficiente pentru a satisface exigentele minime ale vegetatiei forestiere. Regimul hidric al solurilor brun-roscate este periodic percolativ.

Vegetatia sub care s-au format solurile brun-roscate este alcatuita din paduri de cvercinee (stejar, cer, garnita) sau cvercinee in amestec cu tei, ulm, frasin, amestec cunoscut sub denumirea de sleau de campie. Dintre arbusti mentionam paducelul, macesul, cornul, iar ca flora erbacee amintim Pulmonaria officinalis, Anemone nemorossa, Asperula odorata, specii care indica troficitate ridicata si umiditate relativ normala in sol.

Areale mai mari cu soluri brun-roscate sunt ocupate in prezent de culturi agricole si numai pe suprafete reduse prezinta utilizare silviculturala.

Materialul parental este alcatuit din loessuri si depozite loessoide, luturi, nisipuri si uneori argile.

Solurile brun-roscate s-au format in zonele slab inclinate ale piemontului Getic.

Apa freatica se gaseste de obicei la adancimi mari, ridicandu-se in profilul solului numai in zonele microdepresionare.

Procese pedogenetice. In conditiile fitoclimatice amintite, are loc un proces de bioacumulare relativ activ, dar orizontul humifer este mai subtire, decat in cazul cernoziomurilor cambice si argiloiluviale.

Carbonatii sunt spalati la adancimi mai mari de 130 cm.

Raspandire. Solurile brun roscate ocupa o suprafata

Fertilitate, folosinta, ameliorare. Solurile brun-roscate sunt soluri biologice active cu bioacumulare de tip mull (sub padure), profunde, de textura mijlocie sau grea, frecvent compactizate si greu permeabile in orizontul Bt. Pe terenurile asezate in microdepresiuni, fara drenaj lateral, solurile brun-roscate pot fi afectate de exces de umiditate pluviatila sau freatica.

Continutul mare de argila coloidala in orizontul Bt poate conduce la scaderea fertilitatii solului, datorita regimului aerohidric defavorabil.

Solurile brun-roscate sunt soluri forestiere cu fertilitate ridicata pentru paduri de sleau de campie, iar pentru culturile agricole (mai ales porumb) sunt soluri care cer o agrotehnica si cantitati sporite de ingrasaminte si minerale.

Din cauza orizontului Bt compact unele soluri brun-roscate necesita masuri de ameliorare hidrofizica si de inlaturare a excesului de umiditate.

Soluri brune eu-mezobazice

Sunt soluri cambice cu gradul de saturatie in baze (V) ≥3,5 si orizontul Bv care prezinta nuante galbui (5 YR si mai galbene cel putin in pete, pe >50% din orizontul Bv). Solurile brune eu-mezobazice au urmatoarea succesiune de orizonturi: Ao-Bv-C.

Conditi fizico-geografice. Datorita arealului lor larg de raspandire, si conditiile de formare a acestor soluri sunt diferentiate. Ca valori medii multianuale ale elementelor climatice amintim pentru tempereturi 5-9°C, iar pentru precipitatii 600-1000 mm. Media precipitatiilor depaseste, de regula, evapotranspiratia potentiala si deci regimul hidric este de tip percolativ.

Ca materiale parentale mentionam rocile sedimentare consolidate sau neconsolidate, bogate in minerale calcice; se pot intalni, de asemenea, si roci magmatice bazice sau neutre .

Caracteristica generala a depozitelor pe care se formeaza solurile brune eu-mezobazice este reprezentata prin paduri amestecate de foioase (sleau de deal) si fagete premontane. Uneori pe soluri eu-mezobazice se pot intalni si livezi, pajisti  secundare (pasuni, fanete) si chiar culturi agricole.

Procese pedogenetice. Solurile brune eu-mezobazice sunt soluri biologice active, cu humificare de tipul mullului slab-moderat acid, in care acizii fulvici sunt partial neutralizati de ionii de calciu si magneziu, iar acizii huminici bruni favorizeaza aparitia complexelor argiloferihumice stabile, care contribuie la formarea unei bune structuri a orizonturilor superioare.

Solurile brune eu-mezobazice se caracterizeaza printr-o argilizare activa, si prin precipitarea pe loc a argilei formate (datorita prezentei in materialele parentale a elementelor bazice cu rol coagulator), din care cauza acestea sunt slab diferentiate textural pe profil (Idt ≤1,2). Migrarea coloizilor argilosi fiind franata, se creeaza conditiile aparitiei orizontului cambic (Bv).

In general, solurile brune sunt soluri profunde, bine structurate si afanate, permeabile si cu aerisire normala.

Raspandire. Solurile brune eu-mezobazice

Fertilitate, folosinta, ameliorare. Cu toate modificarile de la un subtip la altul, solurile brune eu-mezobazice se pot considera soluri biologice active, bogate in baze de schimb si substante nutritive, slab-moderat acide. Sunt de obicei soluri de textura mijlocie, slab diferentiate textural pe profil, cu volum edafic mare, bine aprovizionate cu apa accesibila vegetatiei.

Solurile brune eu-mezobazice prezinta o productivitate ridicata pentru paduri de sleau, gorunete sau stejereto-sleauri, precum si pentru fagetele premontane si montane.

In agricultura pot fi valorificate pentru culturi pomicole, pajisti secundare (pasuni, fanete), cu valoare nutritiva ridicata precum si pentru culturi de camp. In acest ultim caz sunt utile doze mici pana la mijlocii de ingrasaminte organice si minerale.

Regosolurile

Definitie. Regosolurile sunt soluri neevoluate, tinere, formate dintr-un orizont A (care poate avea caracter de Ao, Am sau Au), urmat de materialul parental, provenit din roci neconsolidate, mentinut aproape de suprafata prin eroziune lenta geologica.

Regosolurile evolueaza pe roci neconsolidate sau provenite din dezagregarea rocilor magmatice granulare, a gresiilor sau remanierea loessului.

Conditii fizico-geografice. Datorita raspandirii lor largi (sub forma insulara) in intreaga tara, regosolurile se formeaza in conditii de mediu accentuat diferentiate.

Climatul este caracterizat prin temperaturi variind in limite largi (6-10°C), precipitatii 600-1000 mm, regim hidric de la periodic percolativ pana la percolativ, indici de ariditate 34-55.

Materialul parental (C) este alcatuit din depozite neconsolidate provenite din roci calcaroase sau necalcaroase (nisipuri, luturi, depozite lőessoide remaniate etc.).

Relieful general este cel de dealuri, podis, piemonturi, iar cel local reprezentat de culmi late, interfluvii in piemonturi slab inclinate.

Vegetatia naturala este alcatuita in general din paduri de gorun si stejar, pure sau in amestec cu alte specii, arborete provizorii de mesteacan, salcie capreasca si alte specii pioniere. De asemenea, se pot intalni pajisti secundare, cu diferite compozitii floristice.

Procese pedogenetice. Evolutia regosolurilor este influentata determinant de prezenta depozitului neconsolidat, excesiv permeabil, mentinut aproape de suprafata, prin eroziunea lenta geologica.

Precizam ca solurile care se formeaza sub actiunea eroziunii rapide, actuale, nu se incadreaza la regosoluri, ci la tipul erodisol.

Humificarea difera in functie de conditii fito-climatice, determinand formarea unui orizont Ao, Am sau Au. Orizontul humifer este in general scurt, datorita eroziunii lente de suprafata (eroziune geologica).

Argilizarea este lenta, iar profilul este in general scurt, datorita materialului parental si eroziunii geologice, care franeaza procesele de solificare.

Carbonatii pot fi prezenti sau pot lipsi pe profil.

Raspandire. Regosolurile  se afla localizate

Fertilitate, folosinta, ameliorare. Regosolurile sunt in general soluri cu fertilitate scazuta, din cauza proceselor pedogenetice putin evoluate, a volumului edafic scazut si a drenajului excesiv.

Sunt soluri de productivitate redusa pentru paduri de cvercinee si pajisti secundare, dar se pot valorifica prin culturi de vita de vie si livezi. Pentru culturile intensive sunt necesare lucrari de terasare, aplicarea de ingrasaminte si uneori amendamente, iar pentru completarea rezervelor de apa sunt utile irigatiile prin aspersiune.

Solurile gleice

Definitie, sinonimii. Solurile gleice sunt solurile freatice hidromorfe avand ca orizont de diagnostic orizontul Gr, a carui limita superioara se situeaza in primii 125 cm adancime. Orizontul Ago are culori mai deschise decat lacovistile (valori si crome >3,5). Spre deosebire de lacoviste, apa freatica este lipsita sau saraca in carbonati. Sunt caracteristice zonei forestiere cu o clima mai umeda si mai racoroasa si cu materiale parentale sarace.

In clasificarile anterioare, solurile gleice au fost cunoscute si sub denumirea de lacoviste forestiera, lacoviste necarbonatica, sol dernogleic etc. . Profilul solurilor gleice este de tipul Ao-AGo-Gr-C.

Conditii fizico-geografice. Climatul solurilor gleice este cel caracteristic zonei forestiere, avand temperaturile medii anuale de 6-7°C si precipitatii medii multianuale de 600-800 mm. Regimul hidric este de tipul freatic-stagnant.

Materialul parental al solurilor gleice este alcatuit din depozite sarace sau lipsite de carbonati (luturi, depozite aluviale stratificate, depozite piemontane), cu apa freatica necarbonatica, osciland intre 0,8-1,5 m.

Relieful caracteristic solurilor gleice este reprezentat prin campii joase, depresiuni, lunci neinundabile, terase inferioare etc., in general lipsite de drenaj lateral.

Vegetatia naturala care se intalneste pe solurile gleice este reprezentata atat prin specii lemnoase caracteristice padurilor (stejar, ulm, frasin), cat mai ales prin asociatii ierboase din care nu lipsesc specii ca: Deschampsia caespitosa, Carex lesporina, Agrostis tenuis etc.

Procese pedogenetice. Procesul de gleizare al acestor soluri se desfasoara in conditiile apei freatice lipsite de carbonati. Humificarea este relativ slaba, de tip hidromorf, cu acumularea in orizontul superior a unui humus acid nesaturat de tip mull-moder sau moder. Solul nu face efervescenta pe profil.

Raspandire.

Fertilitate, folosinta, ameliorare. Solurile gleice se aseamana cu lacovistile, dar sunt mai sarace (mezotrofe), slab moderat acide, humus nesaturat si slab structurate. Factorul limitativ principal ramane prezenta nivelului freatic si a orizonturilor Go si Gr, la mica adancime, determinand reducerea corespunzatoare a grosimii fiziologice. Regimul aerohidric defavorabil, pe cea mai mare parte a profilului, ramane de asemenea un factor limitativ.

Solurile gleice sunt soluri cu un caracter forestier mai pronuntat decat lacovistile, speciile caracteristice fiind stejarul, frasinul, ulmul sau amestecurile de tipul sleaurilor. O alta utilizare o reprezinta pasunile si fanetele. Utilizarea agricola este redusa din cauza excesului de umiditate.

Pentru ameliorarea solurilor gleice sunt necesare lucrari de drenaj si lucrari agrotehnice speciale prin care sa se activeze circuitul biologic al orizonturilor superioare.

Aplicarea de amendamente calcice pentru reducerea aciditatii si ridicarea continutului de baze de schimb (Ca++ ,Mg++), corelat cu folosirea ingrasamintelor minerale si organice, este necesara atunci cand se urmareste utilizarea in agricultura.

Protosoluri aluviale.

Definitie, sinonimii. Protosolurile aluviale sunt soluri neevoluate cu un orizont Ao slab exprimat, avand grosimi mai mici de 20 cm, urmat de materialul parental avand cel putin 50 cm grosime, constituit din depozite fluviatile ± stratificate, fluvio-lacustre sau recente, inclusiv pietrisuri de orice textura.

Protosolurile aluviale sunt sinonime cu aluviunile din vechile clasificari.

Conditii fizico-geografice. Formarea protosolurilor aluviale este in directa legatura cu regimul de inundatii si cu umezirea freatica specifica cursului respectiv de apa.

Procese pedogenetice. Protosolurile aluviale se formeaza pe depozitele aluviale din lunca de langa albie, in care revarsarile sunt anuale sau periodice, iar solificarea este intrerupta de depunerea unui nou strat de aluviuni. In aceste conditii humificarea este slaba, acumulandu-se pe profil cantitati variate de substante organice in diferite stadii de descompunere.

Datorita suprapunerii succesive de aluviuni de diferite texturi si nuante coloristice, protosolul aluvial are un profil cu o stratificare caracteristica litogena.

Frecvent protosolurile aluviale sunt afectate la baza profilului de procese de gleizare (orizonturile gleizate se recunosc dupa nuanta cenusie uniforma sau cenusie cu pete ruginii a orizonturilor respective).

In functie de provenienta aluviunilor si de natura chimica a apei freatice solul poate face sau nu efervescenta pe profil.

Subtipuri existente.

In bazinul hidrografic Prut se gaseste protosolul aluvial tipic: Ao-C. Se caracterizeaza printr-un orizont Ao sub 20 cm grosime, urmat de materialul parental de cel putin 50 cm grosime, de orice textura.

Raspandire. Protosolurile aluviale se afla localizate de-a lungul vaii Prutului  precum si a afluentilor acesteia, dar suprafetele sunt reduse.

Fertilitate, folosinta, ameliorare. Protosolurile aluviale au fertilitate foarte diferita in functie de textura, de continutul in humus si substante nutritive, de regimul de inundatii.

Protosolurile aluviale din lunca de langa albie sau zona dig-mal a Dunarii, sunt folosite in cultura forestiera (plop, salcie) si in cultura agricola, mai ales ca fanete si pasuni.

In cazul protosolurilor aluviale cu apa freatica situata la adancimi de peste 2,5 m se recomanda aplicarea irigatiilor pentru a compensa seceta fiziologica din orizonturile mijlocii ale solului.

In cazul subtipurilor salinizate se va evita salinizarea secundara si se vor aplica amendamente cu gips.

Pentru culturi agricole este necesara aplicarea unei doze mijlocii de ingrasaminte organice si minerale.

Soluri aluviale

 Definitie, sinonimii. Solurile aluviale sunt soluri neevoluate, cu un orizont Ao mai gros de 20 cm (ceea ce le deosebeste de protosolurile aluviale cu Ao<20 cm) urmat de materialul parental cel putin 50 cm grosime, format din depozite recente fluviatile, fluvio-lacustre sau lacustre, de orice textura, inclusiv pietrisuri.

In clasificarile mai vechi solurile aluviale erau cunoscute fie sub aceeasi denumire, fie sub aceea de sol aluvionar de lunca, sol aluvionar carbonatic etc.

Conditii fizico-geografice. Conditiile de formare si evolutie a solurilor aluviale se aseamana cu cele ale protosolurilor aluviale, dar spre deosebire de acesta, regimul de inundatii nu mai este anual ci numai periodic, ceea ce face ca procesele de solificare sa fie mai avansate. De asemenea depozitele aluviale sunt mai fine si mai bogate in substante nutritive.

Procesele pedogenetice. Cu toate ca formarea solurilor aluviale se afla predominant sub influenta regimului de inundatii, poate fi resimtit in evolutia acestor soluri efectul etajului fitoclimatic in care este situata lunca respectiva. De pilda pe cursul superior al raurilor din regiunea montana sau de dealuri, materialul parental este in general mai grosier, uneori scheletic si lipsit de carbonati. Climatul rece si humificarea mai slaba poate determina formarea la suprafata solului a unui orizont A umbric, intens humifer si acid. Din contra, in cursul inferior al raurilor situate in silvostepa si stepa, aluviunile sunt mai fine (maluri si namoluri), sunt mai bogate si frecvent carbonatice, determinand formarea unui orizont incipient A molic.

Datorita faptului ca evolutia solului aluvial este mai rar intrerupta de depunerea unui nou strat de aluviuni, are loc un proces mai activ de humificare, un inceput de formare de structura si chiar un inceput de argilizare.

In esenta, cea ce deosebeste un sol aluvial de un protosol aluvial, este procesul mai avansat de solificare.

Subtipuri. In bazinul hidrografic al raului Prut intalnim urmatoarele subtipuri:

-Sol aluvial tipic.  Ao-C, are caracterele descrise anterior.

-Sol aluvial gleizat. Ao-Go-Gr, se deosebeste de cel tipic prin prezenta fenomenelor de gleizare la baza profilului (Go in primii 200 cm sau Gr cu limita superioara sub 125 cm).

Raspandire. De-a lungul

Fertilitate, folosinta, ameliorare. Fertilitatea solurilor aluviale poate fi foarte diferita in functie de continutul de humus, de textura, de structura si in functie de gradul de evolutie, caractere influentate evident de regimul de inundatie si nivelul apei freatice. Fertilitate relativ mai ridicata au subtipurile molice si gleizate. Iar cea mai scazuta o au subtipurile alcalizate, salinizate, litice si umbrice.

Solurile aluviale pot fi valorificate in silvicultura prin culturi cu specii repede crescatoare de plopi euramericani sau prin asociatii forestiere de tipul sleaurilor de lunca (amestec de stejar, plop, frasin, ulm etc.) inregistrand productivitate mijlocie sau ridicata. In agricultura, solurile aluviale pot fi valorificate prin culturi de camp sau legumicole, precum si prin pajisti secundare cu productivitate superioara (fanete, pasuni).

Masurile de ameliorare sunt necesare mai ales pentru solurile aluviale salinizate si alcalizate (irigatii de spalare, amendamente cu gips) iar pentru subtipul aluvial umbric aplicarea de amendamente calcaroase.

Ca masura generala de ameliorare a solurilor aluviale folosite in agricultura si in culturile forestiere intensive, se recomanda aplicarea de ingrasaminte organice si minerale si irigarea culturilor, cand nivelul freatic se afla la adancime mare, dar evitandu-se salinizarea secundara a solurilor.

Capitolul 8.Geologia si evolutia paleogeologicǎ

Teritoriul bazinului hidrografic al vǎii Prutului (aflat pe teritoriul Romaniei) reprezintǎ o parte din Platforma moldoveneascǎ caracterizatǎ in acest sector prin aparitia la zi numai a unei parti din depozitele neogene de cuverturǎ: Sarmatian (Bessarabian si Kersonian) si Meotian. Fundamentul precambrian si cuvertura paleozoic-inferioarǎ a Neogenului (Tortonian, Buglovian, Volhinian) sunt cunoscute numai prin foraje. Acestǎ regiune se mai caracterizeazǎ printr-o apreciabilǎ ingrosare a depozitelor neogene de cuverturǎ, mai accentuatǎ spre marginea de S si SV.

Analizand harta  ""  observǎm depozitele fluviatile care se afla in apropierea vǎii Prutului; in Nordul vǎii se afla depozite apartinand Kretaicului superior; sub forma insulara, rǎspandit pe tot teritoriul bazinului hidrogafic, intalnim Quaternar.

Fundamentul este cristalin, datand din Precambrian, el fiind o prelungire a Platformei Est-Europene. Stratul de sedimente este gros, cel mai important fiind neogenul, care este alcǎtuit din argile, marne, gresii, calare si conglomerate. Din punctul de vedere l evolutiei, Podisul Moldovei a inceput sǎ devinǎ uscat dupǎ Sarmatian, cand marea se retrage treptat cǎtre sud; in cuternar devine podis, iar vǎile se adances si creeazǎ terase si lunci.

PARTEA A TREIA

DATE DE GEOGRAFIE UMANA SI GEOGRAFIE

ECONOMICA

PARTEA A PATRA

PARTEA A CINCEA

Calitatea apelor

Directia Apelor Prut elaboreaza un cod de bune practici agricole destinat societatilor de profil si fermierilor, in scopul reducerii poluarii apelor cu nitriti sau nitrati rezultati din activitatile agricole si al limitarii efectelor poluarii asupra faunei acvatice si asupra populatiei.

'Codul de bune practici agricole, conform cu nomele Uniunii Europene, este in curs de elaborare, insa notiunile pe care acest document le va include au inceput deja sa fie aplicate de fermieri, de societatile agricole si de complexele agrozootehnice. Principalele obiective sunt reducerea poluarii cu nitrati sau nitriti, substante rezultate din activitatile agricole si zootehnice, precum si limitarea efectelor poluarii cu aceste substante', a declarat purtatorul de cuvant al Directiei Apelor Prut, Dan Buruiana.

Potrivit aceleiasi surse, fermierii si entitatile agroprofesionale participa cu propuneri in elaborarea codului, alaturi de institutiile responsabile cu implementarea si aplicarea legislatiei din acest sector.

In general, poluarea apelor cu nitrati sau nitriti are efecte negative asupra faunei acvatice si asupra populatiei. 'Daca vorbim de ape de suprafata, respectiv rauri sau lacuri, se poate ajunge la fenomenul de eutrofizare, adica scaderea concentratiei de oxigen, respectiv la mortalitate piscicola sau chiar la schimbari in componenta si abundenta speciilor. Daca poluarea este foarte intensa, se poate ajunge pana la imposibilitatea utilizarii apelor ca resurse. Mai grav este atunci cand sunt poluate apele subterane, care se reimprospateaza intr-o perioada foarte indelungata. Cu totii stim efectul nitratilor si nitritilor din fantanile situat in mediul rural asupra bebelusilor, de exemplu', a explicat Dan Buruiana.

Pana acum, Directia Apelor Prut a identificat 30 de zone vulnerabile la poluarea cu nitrati sau nitriti in bazinul hidrografic Prut. Cele mai multe, 19, se afla in judetul Iasi. In judetul Galati exista sapte asemenea zone: Cosmesti, Tecuci-Draganesti, Umbraresti, Fundeni, Ivesti, Tudor Vladimirescu si Schela. In judetul Botosani, au fost identificate patru zone vulnerabile la poluarea cu nitriti sau nitrati, potrivit lui Dan Buruiana. Conform aceleiasi surse, in toate aceste zone s-au inregistrat constant depasiri ale nivelului maxim admis de nitrati si nitriti, mai ales in panza freatica.

'Poluarea cu aceste substante este frecvent intalnita in apele subterane deoarece acestea, spre deosebire de apele de suprafata, au o capacitate de reimprospatare foarte redusa', a precizat Buruiana. De altfel, in multe cazuri, poluarea cu nitrati sau nitriti a panzei freatice este rezultatul agriculturii intensive practicate inainte de 1990, panza freatica nefiind curatata in procent de 100% nici acum, a argumentat oficialul Directiei Apelor Prut.

Sursele de poluare cu nitrati si nitriti sunt multiple: fermele zootehnice neconforme, stocarea si imprastierea necorespunzatoare a gunoiului de grajd, a fertilizantilor chimici si a pesticidelor, precum si utilizarea improprie a terenului.

In afara de agricultura, industria, aglomerarile umane si alterarile hidromorfologice constituie, de asemenea, surse poluatoare pentru apele de suprafata si de adancime. Pentru fiecare dintre acestea, Directia Apelor Prut si factorii direct implicati trebuie sa elaboreze programe de masuri avand drept obiectiv reducerea poluarii apelor din bazinul hidrografic Prut. Pe baza acestor programe de masuri va fi intocmit un Plan de Management la nivel de bazin hidrografic in scopul atingerii 'starii bune a apelor' pana in anul 2015.

Planul de Management este principalul instrument de implementare a Directivei Cadru pentru Apa (DCA), o lege europeana pe care statele membre ale Uniunii Europene trebuie sa o implementeze si sa o aplice. Calendarul de implementare al DCA prevede ca draftul programului de masuri sa fie finalizat pana in decembrie 2008, apoi supus dezbaterii publice pe parcursul anului 2009 si inclus in primul Plan de Management, care va fi publicat la sfarsitul anului 2009.

Rezervatii naturale

Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior

Raul Prut, cu o lungime de 953 km, izvoraste din Carpatii Pǎdurosi din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe directia sud-est. Se varsa in Dunǎre langa Reni, la est de orasul Galati.

Formeazǎ granita intre Romania si Republica Moldova. Principalul afluent pe partea dreapta este Jijia cu afluentii Bahlui si Baseu.

Pe teritoriul judetului Galati, Prutul curge pe o distanta de 122 de km, constituind poarta de intrare in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, respectiv traseul a trei coridoare majore de migratie a pasǎrilor care clocesc pe teritoriul Eurasiei (traseul East Elbic, traseul Carpatic si traseul Pontic).

Prin demersurile Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Galati realizate pentru protectia si conservarea biodiversitatii din lunca inundabila a raului Prut s-a constituit Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior (cu o suprafata de 8247 ha) prin aparitia H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone.

Importanta ecologica a acestui parc este recunoscuta la nivel international. Astfel, ca urmare a studiului regional finantat de Biroul RAMSAR, in perioada 1999-2001, Prutul Inferior a fost propus pentru a fi inclus in programul Coridorul Verde al Dunǎrii Inferioare desfǎsurat cu sustinerea WWF.

Prin semnarea tratatului de Aderare la Uniunea Europeana, Romania si-a asumat responsabilitǎti pentru implementarea legislatiei europene privind protectia mediului inconjurator, in special a directivelor CE 92/43/EEC (privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna) si CE 79/409/EEC (privind conservarea speciilor de pǎsǎri).

In acest context, Agentia Regionalǎ pentru Protectia Mediului Galati impreunǎ cu Universitatea din Bucuresti - Centru de Cercetare a Mediului si Efectuare a Studiilor de Impact, Societatea Ornitologica Romana si Directia Silvica Galati va implementa, in perioada noiembrie 2005 - noiembrie 2009, proiectul LIFE - Nature "Restaurarea Ecologica a Parcului Natural Lunca Joasǎ a Prutului Inferior", cofinantat de Comisia Europeanǎ, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si de Consiliul Judetului Galati.

Lunca Prutului Inferior se aflǎ situatǎ in estul judetului Galati, in Regiunea de Dezvoltare de Sud-Est, Euroregiunea Dunarea Inferioara, la granita cu Republica Moldova.

Limitele Parcului Natural Lunca Joasǎ a Prutului Inferior

Limita nordica: Limita porneste de la borna topograficǎ 1252, pe raul Prut (XIII - 1), din Cotu Rusului; urcǎ apoi spre nord, cca 1 km, pe digul de aparare dinspre est al baltii Mata - arie naturala protejata inclusǎ (2.414 -L5/2000), depasind pozitia bornei topo 1251 de pe Prut, panǎ la limita de sud a Bǎltii Carja; ia orientarea est-vest, pe digul de nord al Baltii Mata, continuand pe tarmul de vest al acestei balti, pana ce intalneste regularizarea raului Elan (XIII - 1.22), pe care o urmeaza pe directia nord-vest, cca 1,5 km, inconjurand astfel pintenul Dealului Butesti, aflat la extremitatea sudica a Campiei Falciului.     Paraseste regularizarea si traverseaza pe directia sud-vest coada Baltii Radeanu, in apropiere de varsarea in balta a paraului Frasinului, vale ce delimiteaza Dealul Brailei de Podisul Vrabiesei. Limita de nord - destul de sinuoasa - a Parcului se constituie in felul acesta ca hotar, in mare parte (exceptand inconjurul pe la sud al pintenului Dealului Butesti), intre judetele Galati si Vaslui, totodata, si ca limita de nord a zonei inundabile aPrutului Inferior aferenta judetului Galati.

 Limita vestica: De la confluenta paraului Frasin cu Balta Radeanu, limita urmareste contactul dintre Lunca inundabila a Prutului si baza versantului de est a culmii Dealul Braila, pana in apropiere de sat Rogojeni, urmand - mai intai - limita de est a intravilanului Vadeni, apoi, tarmul de vest al Baltilor Teleajen, Broscarului si Leahu si, in cele din urma, hotarul de vest al ariei naturale protejata Lac Pochina (2.415 -L5/2000) corespunzator bornelor topo, de pe Prut, 1262 si 1264); se suprapune limitei de est a intravilanului Rogojeni, pana in apropiere de confluenta raului Horincea (XIII-1.23) cu raul Prut, din dreptul bornei topo 1265; continua pe linia intravilanului din sudul si pe partea de vest a satului Rogojeni, pana ia contact cu DJ 242D, drum pe care il parcurge 200 m spre vest; limita se continua apoi in directie sud-est, pe Valea Horincea (regularizata), pana la confuenta dintre aceasta si paraul Oarba (XIII - 1.23.3); urca cca 750 m, in directia sud-vest, pe acest ultim curs, pana ce subtraverseaza DN 26, de sub poala Dealului Chitului. Pe DN26, inspre sud - sud-est, limita se desfasoara pe cca 4,3 km, avand la est Balta Sovarca; in dreptul bornei topo 1268, limita Parcului se apropie mult de raul Prut, pe care il urmareste, la distanta de 15-30 m, pana la borna topo 1269 (pe raul Prut), apoi, urmeaza limita de est a intravilanului Oancea si se apropie foarte mult de Prut la sud de localitate; in dreptul bornei topo1271, distanta pana la Prut se mareste la cca 4-500m, pentru ca in dreptul satului Slobozia Oancea sa se apropie din nou de Prut, iar la sud de sat - imediat - limita de vest a Parcului se uneste, din nou, cu DN 26, al carui traseu - in continuare - desparte baltile Maicasu si Vladesti de Colinele Covurluiului ( Dealul Chifului si Dealul Morilor, la NV de Oancea; Dealul Varzaroaia si Dealul Seaca, la NV si respectiv la vest de Slobozia Oancea; Dealul Stoenesei, la vest de Balta Maicasu si Dealul Ariei, la vest de Balta Vladesti). Propriu-zis, din sudul Baltii Vladesti, unde se incastreaza digul de aparare in DN 26 (km47+ 900), incepe Zona de indiguire a raului Prut; digul are lungimea de 58,4 km si apara impotriva inundatiilor incintele agricole: Branesti, Bratesul de Sus si Bratesul de Jos. Digul urmareste sinuos dar fidel cursul de apa al Prutului, din dreptul bornei topo 1297 pana la Cotu Mare/Lac Branesti (un polder al raului Prut din dreptul bornei topo1282); traseul descris este marcat si de bornele silvice 163-162 si 160, iar intre dig si malul apei se succed u.a.-urile P 81A, 80 si 79 ale U.P. V Lunca Prut, OS Galati ; in continuare, digul ia orientare sud - est pana intalneste borna silvica 158 (corespunzator bornei topo 1284 pe Prut) din nord-vestul Lacului Vlascuta (arie naturala protejata, 2.416-L5/2000). De jur-imprejurul lacului se regasesc u.a.-urile P77, 76, 75, 74, 73, 72, iar partea de sud a acestei unitati acvifere este marcata de borna silvica 144 (corespunzator b. topo 1287 pe Prut). Digul continua in directia sud, pe traseul bornelor silvice 142-140-138, delimitand u.a.-urile P71, 70 si 69, dintre dig si mal Prut. La est de dig, intre borna silvica 138 si 131 (respectiv intre b. topo 1290 si 1295 de pe Prut) se situeaza Balta Cotu Chiului (baza a genofondului piscicol); pe acelasi parcurs, in zona dig -mal, se regasesc u.a.-urile P68, 67 si 66 ale U.P. V L. Prut. Digul, in directie nord-sud, dintre borna silvica 130 si 120, in continuare, delimiteaza u.a.-urile P65, 64, 63, 62, 61 si 60. Intre bornele silvice 120 si 113, digul este si limita de vest a zonei Cotu Valeni, care cuprinde intre dig si malul Prut u.a.-urile P59, 58, 57, 56 si 55, aceasta mlastina fiind incadrata pe raul Prut intre borna topo 1298 si 1302. Apoi, digul face un cot foarte larg, intre borna silvica 113 si 72, reprezentand Cotu Beleu (dupa denumirea Lacului Beleu/R. Moldova), cu convexitatea maxima la limita dintre incintele agricole Bratesul de Sus si Bratesul de Jos, cot care, pe raul Prut, este marcat intre bornele topografice 1302 si 1319; zona, in particular, are un accent foarte meandrat si include intre dig si mal u.a.-urile P 54, 53, 52, 51, 50, 49, 48, 47, 46, 45, 44, 43, 42, 41, 40, 39, 38, 37.Plecand din dreptul borna silvilvica 73, aval, digul este mai putin sinuos in raport cu raul Prut (care prezinta multe coturi intre borna topo: 1317 si 1334), fiind marcat de bornele silvice 68, 66, 64, 62, 60, 58, 54, 52, 50, 48, 46, 44, 43, 40, 38, 36, 34, 32, 30, 28,26,24 si 23. Digul se incastreaza la Punct Vama Giurgiulesti in DN 2B, respectiv in rambleul caii ferate Galati - Reni. La sud de Punct Vama, limita de vest a Parcului continua pe digul de aparare la Dunare, in lungime de 12 km, al incintei agricole Badalani, cu directie spre sud pana la Cotu Pisicii (pe Dunare) si apoi inspre vest pana la Mila fluviatila 78 / statia de pompare C.M. Lunca (la limita de est a intravilanului Galati). Limita, pe aceasta portiune, strajuieste parcelele silvice: P10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1 - U.P.V Lunca Prut/ O.S. Galati, dintre b. silv.23-24/borna topo 1334 si borna silvica 1-2; de asemenea, urmareste si conturul Lacului Zatun (28,5ha) aflat in incinta Badalani, din dreptul Milei fluviatile 76/ b. silv.5-6. Limita de vest poate fi urmarita apoi pe tarmul de vest al Lacului Brates, in lungime de 5,8 km, plecand din nord-estul municipiului Galati.

Limita sudica: Precizam mai intai ca in Parc este inclus si Ostrovul Prut (Insula Carausului), arie naturala protejata (2.410-L5/2000), la varsarea Prutului in Dunare, care cuprinde parcela silvica 82 a U.P. V Lunca Prut, dintre bornele silvice 166-167, OS Galati. Zona este o enclava pe teritoriul A.R.B.D.D. Tulcea.Limita sudica incepe de la confluenta raului Prut cu fluviul Dunarea, din dreptul bornei topo 1335/borna silvica21, UP V Lunca Prut OS Galati, urmǎrind malul fluviului Dunǎrea la nivel mediu multianual, amonte, panǎ la Mila 75+500m/Cotu Pisicii; tot in amonte, urmeazǎ talvegul Dunǎrii, panǎ in dreptul Milei fluviatile 78.

Limita esticǎ: Incepe de la confluenta raului Prut cu Dunǎrea: din dreptul bornei topografice 1335/borna silvica21 si urmareste talvegul raului Prut, pe o lungime de 122,4 km, pana in dreptul bornei topografice 1252, din Cotu Rusului, la limita cu judetul Vaslui. Este - de fapt - granita naturala dintre Romania si Republica Moldova.