PROBLEME EDILITAR-GOSPODARESTI ORASUL PITESTI

1. Functionarea ecosistemului urban Pitesti

Ecosistemul urban Pitesti presupune cateva atribute clare si anume:densitatea mare a populatiei, densitatea mare a constructiilor, compartimente de deservire, activitati neagricole.

Datorita activitatilor complexe (industriale, financiare, comerciale, administrative, juridice, culturale), ecosistemul urban Pitesti a reprezentat si reprezinta un polarizator, un centru de atractie si de absortie a fortei de munca.

Dar acest ecosistem urban a avut in vedere sa se inscrie in anumite limite, care sa nu depaseasca capacitatea de suport a mediului inconjurator, prin dezvoltarea sa.

Structura acestui ecosistem urban se refera la modul de organizare a vetrei.

Astfel, principalele zone functionale ale orasului sunt:

-zona de productie (industrii, depozite, agricultura)

-zona de locuit (unitati teritoriale de referinta)

-zona dotarilor

-circulatia rutiera majora

In ceea ce priveste zona de locuinte si dotari a Pitestiului , aceasta are o suprafata de 938 ha iar zona de productie ocupa 345 ha , urmand ca in perioada 2005-2010 sa ajunga la 401 ha.

Situatia unitatilor urbanistice de productie fata de zona de locuit conduce la urmatoarele observatii:

-principalele unitati de productie sunt situate pe axul longitudinal al orasului, diametral opus fata de zona centrala (zona industriala Nord Gavana si Sud Bradu.

-echilibrarea solicitarilor fata de oras se pote face in viitor prin amplasarea pe directia Gavana -Bascov a unor intreprinderi cu densitati mici , iar diametral opus pe directia Bradu-Prundu-Caporal Dogaru obiective cu suprafete relati reduse si densitati mari fata de forta de munca.

-ca o consecinta a deplasarii fortei de munca, orasul este solicitat de-a lungul axului longitudinal, 2/3 pe directia Gavana-Bascov si 1/3 pe directia Bradu, aparand un dezechilibru intre cele doua directii citate .

Deci, ecosistemul urban Pitesti se constituie ca o forma de organizare , inzestrare si utilizare a teritoriului in scopul concentrarii, transformarii si redistribuirii produselor necesare intretinerii, recreerii si progresului unei populatii pe arii foarte variate ca dimensiuni . Ca atare, ecosistemul urban Pitesti este asezarea omeneasca cu un inalt grad de dezvoltare si organizare care se dezvolta in anumite conditii de spatiu si timp.

Prin forma de organizare si de functionare actuala, ecosistemul urban Pitesti constituie o etapa superioara de evolutie a localitatii ca forma de asezare omeneasca.

Rolul activitatilor de gospodarire , de salubritate urbana in protectia orasului Pitesti

Serviciul de gospodarire in vederea protectiei orasului Pitesti are o serie de atributii, printre care mentionam: asigura coordonarea amplasarii in teritoriu a activitatilor umane;stabileste masuri pentru protejarea zonelor cu valoare istorica si arhitecturala si integrarea acestora in planul de modernizare a localitatii Pitesti;exercita controlu in domeniul constructiilor, lucrarilor publice, urbanismului si amenajarii teritoriului orasului Pitesti;elaboreaza studii referitoare la dezvoltarea urbana , constructia de locuinte si lucrari tehnico-edilitare in orasul Pitesti; coordoneaza programele prefecturii cu privire la organizarea si dezvoltarea localitatii Pitesti, a perfectionarii structurii acestora, gospodariei comunale, gospodariei locative si transportului local; realizeaza cadastrul imobiliar edilitar al orasului Pitesti.

Pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos in asezarea umana Pitesti, in procesul de dezvoltare social-economica, a planurilor de urbanism si amenajare a teritoriului si a localitatilor este obligatorie respectarea principiilor ecologice. In acest scop, Consiliul Local din Pitesti si, dupa caz, persoanele fizice si juridice raspund, potrivit legii, de:

-imbunatatirea microclimatului urban, prin amenajarea si intretinerea izvoarelor din interiorul localitatii Pitesti, infrumusetarea si protectia peisajului, mentinerea curateniei stradale;

-amplasarea obiectivelor industriale, a cailor si mijloacelor de transport, a retelelor de canalizare, a statiilor de epurare, a depozitelor de deseuri menajere, stradale ti industriale si a altor obiective si activitati, fara a se aduce prejudicii salubritatii, spatiilor de odihna, tratament, starii de sanatate si de confort a populatiei;

-mentinerea si intretinerea spatiilor verzi, a parcurilor si a aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie stradala;

-interzicerea anumitor tipuri de autovehicule sau desfaturarea unor activitati generatoare de disconfort pentru populatie in anumite zone ale localitatii Pitesti;

-adoptarea de masuri obligatorii , pentru toate persoanele fizice si juridice cu privire la intretinerea si infrumusetarea cladirilor, a curtilor si a spatiilor verzi , a arborilor;

-initierea unor proiecte de amenajare a grupurilor igienico-sanitare si de intretinere si dezvoltare a canalizarii stradale.

Multe aspecte ale activitatilor din localitatea Pitesti , cum sunt: protectia mediului inconjurator, diminuarea noxelor si combaterea celorlalti factori poluanti, realizarea actiunilor de salubrizare, de colectare si valorificare a reziduurilor menajere si stradale, fac obiectul gospodariei locale a orasului Pitesti.

In cadrul activitatilor de gospodarire locala a orasului Pitesti , pentru prevenirea si combaterea poluarii mediului inconjurator se are in vedere: construirea de retele de canalizare si statii pentru epurare a apelor uzate, precum si marirea capacitatii celor existente, pe masura introducerii si extinderii alimentarii centralizate cu apa; modernizarea mijloacelor de transport si a cailor de circulatie; imbunatatirea sistemului de colectare , transport si neutralizare a deseurilor; reciclarea materialelor refolosibile; intretinerea zonelor verzi, a parcurilor, gradinilor publice, a locurilor de agrement;iluminatul public , precum si alte lucrari care sa contribuie la buna deservire a cetatenilor de pe teritoriul localitatii Pitesti.

Executarea lucrarilor de gospodarire locala, precum si a celorlalte lucrari tehnico- edilitare in orasul Pitesti se face in mod etapizat, in raport cu posibilitatile economiei nationale , prin utilizarea in cat mai mare masura a resurselor locale, asigurandu-se folosirea economicoasa a terenurilor si respectarea stricta a perimetrelor construibile.

In cadrul activitatilor de gospodarire locala a orasuli Pitesti un loc important il ocupa rezolvarea problemei deseurilor.

Serviciul de gospodarire si de salubrizare urbana se realizeaza prin exploatarea constructiilor si instalatiilor componente ale sistemului de salubritate urbana si de gestiunea deseurilor orasenesti si anume:

-puncte de precolectare a deseurilor

-grupuri de salubritate

-depozite intermediare

- constructii destinate tratarii, valorificarii si depozitarii deseurilor

-baze de intretinere a autovehiculelor de salubritate.

In domeniul salubrizarii localitatii Pitesti, unitatile de gospodarire locala raspund de exploatarea si functionarea sistemului de salubritate urbana si de gestiunea deseurilor orasenesti, in care scop asigura:

-colectarea, preluarea si transportul deseurilor orasenesti la intervale de timp regulate si cu respectarea normelor igienico-sanitare;

-sortarea, prelucrarea, valorificarea, neutralizarea si depozitarea controlata a deseurilor orasenesti in locuri special amenajate si autorizate potrivit legii;

-organizarea sistemului de precolectare si sortare , la locul producerii sau dupa caz in locuri special amenajate, a materialelor reciclabile-sticla, plastic, metale, hartie si textile- a obiectelor casnice iesite din uz, a moluzului si a resturilor rezultate din demolari;

-organizarea depozitarii si valorificarii materialelor reciclabile recuperate.

In vederea asigurarii igienei, sanatatii si salubritatii publice in orasul Pitesti, unitatea va desfasura actiuni de deratizare, dezinsectie si dezinfectarea locurilor de depozitare , colectare a deseurilor, precum si a mijloacelor de colectare si transport a acestora.

Realizarea activitatilor de salubritate in localitatea Pitesti se face in corelare cu politicile si programele de mediu pentru a evita poluarea factorilor de mediu.

Evolutia edilitara a orasului Pitesti

In legatura cu evolutia edilitara a orasului Pitesti se poate spune ca, in perioada anilor 1832 acesta avea aspectul unui modest targ medieval, cu ,,ulite,, inguste, nealiniate, nepavate si neangrijite, fiind strabatut de mici ape curgatoare necanalizate, care deseori se revarsau si inundau casele locuitorilor. In primii ani ai existentei maghistratului se semnaleaza ,,dorinta si silinta acestuia pentru infrumusetarea orasului intru toate si cat se putea mai bine,,.

Unele aspecte din evolutia orasului Pitesti intre 1848-1849 pun in evidenta faptul , ca, odata cu cresterea sensibila a veniturilor orasului si ale unor cetateni se realizeaza diferite progrese de natura urbanistica si edilitara.Locuitorii orasului au obtinut aprobare pentru construirea de noi locuinte, o buna parte fiind din caramida si cu etaj.S-a continuat actiunea de deschidere a unor noi strazi si alinierea celor existente, s-au executat unele lucrari simple de canalizare si pavare si s-au inmultit sursele de apa potabila.

In perioda anilor 1859-1877, sub aspect edilitar-urbanistic, orasul Pitesti a cunoscut , de asemenea , o serie de prefaceri.A avut loc deschiderea a sapte noi strazi.Principala artera de circulatie a fost actualul Bd. Al Republicii.

O alta importanta realizare edilitara a fost si gradina publica.Infiintarea unei asemenea gradini a devenit o cerinta a orasenilor exprimata in urma cu aproape doua decenii.

In vara anului 1869 s-a trecut la sistematizarea unei zone situate in centrul orasului Pitesti, intre strazile Sf. Nicolae, Teatrului, Egalitatii si Bd. Eroilor.

Tot din aceasta perioada a inceput amenajarea pietei comerciale centrale, cunoscuta sub numele de piata ,,Episcopiei,, sau ,,Sf. Gheorghe,,.

La inceputul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, la Pitesti, s-au obtinut unele rezultate frumoase in activitatea edilitar , gospodareasca si urbanistica.Astfel, s-a elaborat ,,planul general de aliniere si parcelare ,, a orasului, planul de sistematizare a localitatii.

In aceasta perioada, s-au cladit in Pitesti mai multe edificii publice.

Una dintre cele mai importante constructii ridicate in aceasta perioada a fost cea a teatrului si a baii comunale.

Pentru imbunatatirea asistentei medicale au fost intreprinse masuri in vederea construirii unui nou spital.

Au fost ridicate , de asemenea, unele constructii necesare unitatilor militare aflate in oras.

Asezarea orasului la intretaierea unor importante cai comerciale a determinat constructia a numeroase hanuri, atat la periferie, cat , mai ales , in centrul orasului.

In ceea ce priveste constructia de locuinte, documentele semnaleaza cresterea numarului pitestenilor care au solicitat primariei aprobari pentru a-si ridica noi case. Imbinarea reusita a diferitelor elemente constructive din care nu lipsesc cele de traditie locala, bogatia si calitatea decoratiei faptelor dovedesc priceperea mestesugarilor.

S-au intreprins, de asemenea, noi actiuni pentru deschiderea , prelungirea si alinierea unor strazi, pentru pavarea cu piatra de rau sau asfaltarea lor, executare de canale pluviale, podete.

La inceputul secolului al XX-lea, in zona comerciala a Pitestiului se construiesc cladiri cu parter si etaj, dandu-se constructiei o dubla folosinta: spatiu comercial la parter si locuinta in partea superioara.

Orasul Pitesti a cunoscut , in perioada interbelica, o anume dezvoltare urbanistica.Astfel, s-au realizat mai multe edificii publice si culturale, au aparut importante constructii cu caracter comercial, s-au intreprins actiuni pentru sistematizarea stradala, s-au extins retelele de apa potabila, de canalizare si de iluminat public.

In perioada anilor 1965-1988, s-a impus, ca o cerinta obiectiva, dezvoltarea edilitar-gospodareasca la nivelul unui mare centru urbanistic.

Asezarea multiseculara de pe Arges si-a schimbat radical infatisarea devenind, in ultimii 20 de ani, un oras modern, cu un centru complet reconstruit, cu strazi largi si bulevarde impunatoare, avand aproape toate cartierele ridicate in anii din urma, care cuprind peste 70000 de apartamente si alte dotari social-culturale.Astfel in cartierul ,, Calea Bucuresti,, terminat in anul 1966, sunt 2270 de apartamente, in cartierul ,,Craiovei,, construit in anii 1965-1969, se afla 3840 de apartamente, in cartierul ,,Trivale,, s-au edificat intre anii 1970-1987 , peste 8000 de apartamente.De asemenea cartierul ,,Razboieni,, ridicat intre anii 1970-1976, dispune de 5000 de apartamente, cartierul ,,Negru Voda,, construit intre anii 1966-1974, are 3880 de apartamente, cartierul ,,Banatului,, construit intre anii 1976-1988, insumeaza peste 4500 de apartamente, cartierul ,,Gavana,, a carui constructie s-a desfasurat in anii 1975-1988, are 5800 de apartamente, iar cel mai tanar , cartierul ,,Petrochimistilor,, inceput in anul 1978, are peste 6000 de apartamente. La acestea se adauga impunatoarele si modernele constructii din zona centrla si din alte parti ale orasului, precum si orasul -satelit Mioveni-Colibasi.

Traditionalelor artere de circulatie-Bulevardul Nord-Sud, strazile Exercitiu, 1 Mai, Eroilor, Stadionului sau Fratii Golesti, li s-au adaugat noi strazi si bulevarde pe masura dezvoltarii urbanistice, fara precedent, a municipiului Pitesti.

Corespunzator cerintelor sporite, in continua crestere , s-a dezvoltat si activitatea de gospodarire comunala.Astfel, reteaua stradala s-a marit odata cu orasul, ajungand pana la 177 km si este aproape in totalitate modernizata, s-a extins continuu reteaua de distribuire a apei potabile, avand lungime aproape de 200 km, a crescut si s-a reorganizat reteaua traseelor de autobuze, asigurandu-se astfel legatura tuturor cartierelor cu marile platforme industriale.

S-au extins, de asemenea , reteaua de canalizare(180 km), precum si capacitatea de salubrizare prin dotari noi si moderne, a sporit suprafata spatiilor verzi si de agrement la aproape 60 ha. In perspectiva anilor 2000 s-a aplicat schita de sistematizare a municipiului Pitesti, finalizandu-se edificarea zonei centrale si a marilor cartiere.S-au construit noi spatii destinate activitatilor comerciale, s-au diversificat serviciile publice, a sporit rolul cetatenilor in conducerea activitatii politice, economice si sociale.

Locuinte pe forme de proprietate la recensamantul

Din 7 ianuarie 1992

Sursa: Comisia Nationala pentru Statistica, Anuar Statistic 1993.

Din cele prezentate mai sus se observa ca , in anul 1992 numarul de locuinte particulare erau de 32015 iar a celor de stat de 26106. Numarul de locuinte detinute de cultele religioase erau de 226 si alte forme de proprietate insumau 116.

In perspectiva anilor 2001 bilantul teritorial se prezinta astfel:

-zona de productie (industrii, depozite, agricultura, etc.)

-zona de locuit (unitatile teritoriale de referinta), zona dotarilor, zona spatiilor plantate, circulatia rutiera majora.

Suprafata cuprinsa intre limitele administrative ale municipiului Pitesti este de 4073 ha din care in prezent teritoriul intravilan ocupa 2125 ha iar pentru etapa 2005-2010 va ocupa 2580 ha.

Bilantul teritorial in intravilan se prezinta astfel:

Sursa: Laboratorul de inginerie tehnologica si impact ecologic.

In ceea ce priveste zona de locuinte si dotari a municipiului Pitesti , aceast are in prezent o suprafata de 938 ha si in viitor (2005-2010), 1175 ha dupa cum urmeaza:

Zona Centrala -83,4 ha

Cartier Arges -76,3 ha

Gara CF Pitesti Sud -58,4 ha

Cartier Prundu -42,6ha

Zona Prundu Mic+Bananai -29,9 ha

Cartier Prundu 2 vest -33,0 ha

Cartier Craiovei Sud -32,0 ha

Cartier Craiovei -47,8 ha

Cartier Razboieni -42,6 ha

Cartier Razboieni Sud -48,5 ha

Zona Stadion vest -52,0 ha

Cartier Exercitiu -68,8 ha

Cartier Teilor -Smeura -63,5 ha

Zona Trivale-Extensie -16,5 ha

Cartier Trivale -74,9 ha

Zona Gara CF Pitesti Nord -52,8 ha

Zona Gavana Veche -33,6 ha

Cartier Gavana 4 -48,1 ha

Cartier gavana 1, 2 -46,9 ha

Zona Gavana 3 -63 ha

Zona Grigoresti+Zamfiresti -37,8 ha

Cartier nicolae Balcescu -53,5 ha

Zona Balotesti -19,8 ha

Calea Campulung -22,1 ha

Zone de locuinte in afara celei rezidentiale -20ha

TOTAL -1175 ha

In ceea ce priveste zona de productie ea ocupa in prezent 345 ha urmand ca in perioada 2005-2010 sa ajunga la 401 ha.

Zonele de productie sunt urmatoarele:

1.Zona industriala Pitesti Nord Gavana

2.Subzona industriala Prundu Gara Sud

3.Subzona industriala Targul din Vale

4.Subzona industriala Valea Mare

5.Subzona industriala Caporal Dogaru

6.Grup unitati Capitan Cutui

Situarea unitatilor urbanistice de productie fata de zona de locuit conduce la urmatoarele observatii:

-principalele unitati de productie sunt situate pe axul longitudinal al orasului, diametral opus fata de zona centrala;

-echilibrarea solicitarilor fata de oras se poate face in viitor prin amplasarea pe directia Gavana-Bascov a unor intreprinderi cu densitati mici, iar diametral opus pe directia Bradu Prundu Caporal Dogaru, obiective cu suprafete reduse si densitati mari fata de forta de munca;

In ceea ce priveste zona cu teren agricol din cadrul teritoriului administrativ aceasta ocupa 534 ha din care:

-teren arabil -429 ha

-pasuni -114 ha

-fanete -49 ha

-livezi -2 ha

Datorita conditiilor oferite de cadrul natural in municipiul Pitesti si in zona inconjuratoare s-au dezvoltat pomicultura si culturile cerealiere si secundar viticultura si legumicultura.

D)Existenta a 1206 ha de padure cca. 30% din suprafata teritoriului administrativ si a 332 ha de padure in intravilan face din municipiul Pitesti un oras cu un cadru natural de exceptie.

Cele 332 ha de paduri din intravilan provin din 270 ha din Padurea Trivale si 62 ha aflate in lungul raului Arges (zona Gavana).

Pentru etapa 2005-2010 suprafata de spatii verzi se va ridica la 424 ha ceea ce inseamna un procent de 16,6 % din suprafata intravilanului aferent anului 2000.

Legat de fondul de locuinte, putem afirma , ca , la sfarsitul anului 1990, in municipiul Pitesti se gaseau cca. 63.530 de locuinte, din care 55.450 in blocuri.

Din totalul ariei locuibile de cca. 1.960.430 mc., suprafata este repartizata astfel:

-in cladiri cu 1-2 niveluri 286.030-14,8 %

-in cladiri cu 3-5 niveluri 1.30610-66,7 %

-in cladiri cu mai mult de 5 niveluri 366.790 -18,7 %

La un total de 174.800 de locuitori pe intreg orasul un indice de locuibilitate de 11,21 mptr./loc.

Pe ansamblul orasului, gradul de confort inregistreaza un regres.In unele parti ale orasului persista cladiri care nu se inscriu in destinatia generala a zonei trebuind sa fie restructurate treptat(in zona industriala Gavana, zona dintre parc si strand, zona din lungul strazii Smeurei si Exercitiului sau zona de intersectie a unor strazi).

Pentru etapa 2005-2010 se propune construirea unor locuinteP, P+1 in zonele :

-Prundu 2 Vest

-Trivale Extensie

-Gavana 5 +Schitului

-Grigoresti +Zamfiresti

-Nicolae Balcescu

In ceea ce privesc obiectivele de utilitate publica:

Dotari sanitare

Reteaua sanitara din municipiul Pitesti se compune din:

-2 spitale adulti

-dispensar TBC si centru RFH

-policlinica de adulti si copii

-11 dispensare umane

-centru stomatologic

-statie salvare

-statie de recoltare si conservarea sangelui

-inspectorat sanitar de stat

-camin spital cronici

-spital judetean de copii

Pentru etapa 2010 se prevede extinderea cu cca. 400 de paturi a Spitalului Judetean si construirea a inca doua dispensare umane.

Dotari de invatamant

In Pitesti exista un institut de invatamant superior cu mai multe facultati. In rest reteaua de invatamant cuprinde:

-16 scoli generale

-10 licee cu diverse profile

-5 grupuri scolare profesionale

-38 gradinite

c)Dotari culturale si de cult

Reteaua culturala a municipiului Pitesti dispune de :

-2 teatre

-2 case de cultura

-1 club

-2 muzee

-4 cinematografe

-3 gradini de vara

In viitor se prevede construirea unui complex cultural, sala polivalenta, o sala de teatru, 12 cluburi de cartier, un teatru cinema in aer liber, o biblioteca municipala.

d)Dotari comerciale

Fata de actuala suprafata de spasii comerciale se prevede organizarea a:

-8 piete agroalimentare

-un centru comercial principal traditional

-doua subcentre cu retea complementara

e)Dotari sportive

Municipiul Pitesti dispune de:

-Stadionul 1 Mai (15000 de locuri)

-o sala de sport (2000 de locuri)

-o sala de box

-un strand si un stadion de antrenament(1500 de locuri)

-o piscina si un bazin de inot in aer liber

-11 sali scolare de gimnastica

f)Dotari pentru transport

Unitatile de transport auto din Pitesti sunt in prezent in numar de 7 cu doua autogari:

-autogara interurbana din Tg. din Vale

-autogara interurbana Gavana

Sistemul feroviar Pitesti se compune din statiile:

-Pitesti Sud si Pitesti Nord(pentru calatori si marfuri);

-Golesti pentru triaj si marfuri;

-Statiile tehnice si de marfuri Stefanesti-Bascov si Bradu;

Pentru viitor se are in vedere preluarea de catre statia Golesti a traficului de marfuri, Statia Pitesti Sud putand sa satisfaca traficul de calatori pentru etapa de perspectiva.

Se impune executarea in zona Golesti a racordului Stefanesti-Pitesti pe linia Campulung pentru aducerea traficului de la Colibasi in gara Pitesti.

Alimentarea cu apa a orasului Pitesti

Existenta apei in natura a fost comparata adesea cu sangele din corpul omenesc sau cu seva unui copac, care hraneste si oxigeneaza toate celulele;dar apa poate si dauna atunci cand ea transporta poluanti.

Viata in orasul Pitesti, este, cu siguranta, dependenta de apa.Fiecare locuitor al Pitestiului consuma in medie pe zi 3 litri de apa, iar corpul nostru este compus in proportie de peste 60% din apa.Pentru un kilogram de materie vegetala, plantele vehiculeaza intre 230-1000l de apa, care apoi este evaporata.

Cresterea demografica, concentrarea urbana, ridicarea nivelului de trai, progresul igienei maresc consumurile casnice de apa.Astfel, in prezent, orasul Pitesti solicita pentru fiecare locuitor intre 40-400 l/zi.Pe de alta parte, saltul facut de industrie, in secolul al XX-lea, a dus la utilizarea unor volume de apa uriase in procesul productiei.In multe cazuri, apa poate fi socotita chiar materie prima a industriei, atat este de indispensabila unor procese de productie.

Solutiile avute in vedere pentru a satisface necesarul de apa mereu crescut sunt urmatoarele:

-planificarea apelor disponibile;

-reciclarea apei in procesele tehnologice;

-dezvoltarea bazinelor de retentie (lacuri);

-reducerea evaporarii apei din lacuri (prin fiferite pelicule);

-marirea zonelor cu padure;

-utilizarea apelor subterane;

Distribuirea apei potabile in orasul Pitesti

1980 1985 1990 1992 1998

Sursa: Comisia Nationala pentru Statistica, Anuar Statistic 1999.

Din tabelul de mai sus se constata , ca in anul 1980 reteaua de distribuire a apei era de 60 km, in anul 1985 aceasta a crescut la 78 km, in anul 1990 la 81km, in anul 1992 la 87 km si in anul 1998 la 92 km.

In ceea ce priveste debitul apei distribuite acesta prezenta valori de 675m.c. din care 445m.c pentru uz casnic in anul 1980 , pentru ca in anul 1998 sa ajunga la 2180 m.c., din care 1190 pentru poplutie-uz casnic.

Descrierea sistemului actual de alimentare cu apa

Alimentarea cu apa a orasului Pitesti s-a bazat initial pe sursele subterane atat pentru populatie cat si pentru industrie.

In urma dezvoltarii orasului si a cresterii cerintelor de apa potabila si industriala, s-a trecut la alimentarea cu apa si din Arges, prin prizele din lacul Budeasa si lacul Bascov (de rezerva). In prezent captarile sunt:

-captarea de suprafata (raul Arges), prelevata din lacurile de acumulare Budeasa si Bascov (de rezerva).

Q max.= prelevat 2640m.c./s.Apa este tratata in statia Budeasa care furnizeaza un Qmax. 1930 l/s.

-captarea apei subterane din frontul de la Maracineni care are un Qmax.= 250l/s (debit variabil). Debitul total furnizat de cele 2 surse este de cca.2180 l/s.

De la statia de tratare Budeasa se pompeaza spre zona industriala nord (Z.I.N.) un Q max.zi =740 l/s restul de 1190 l/s fiind pompat spre cele 3 rezervoare de inmagazinare din oras.

In prezent populatia orasului este de 187170 si este racordata la reteaua de alimentare cu apa in proportie de 90%.

Reteaua de distributie a apei este impartita in trei zone distincte de presiune alimentate din rezervoarele celor 3 gospodarii de apa.

Reteaua este unitara, distribuind apa separata care provine atat din subteran cat si din suprafata sau separat in functie de cele trei zone distincte de presiune.

Unitatile industriale sunt alimentate unele din reteaua de apa potabila, altele au puturi proprii, altele utilizand apa industriala din Arges (Combinatul Chimic, C.E.T. Sud).

A.1. Captarea de apa din surse de suprafata

Sursa de alimentare cu apa este raul Arges, prin prizele amplasate la lacul Budeasa (captare in functiune) si lacul Bascov(captare de rezerva).

Priza Budeasa este amplasata pe malul stang al barajului si are o capacitate de 6 m.c./s fiind asigurata la nivelele ridicate si fenomene de inghet.

Aductiunea la statia de tratare Budeasa se compune din 2 conducte PREMO*1000.

A.2. Statia de tratare a apei de suprafata

Statia de tratare Budeasa se afla amplasata aval de lacul Bascov, in comuna Budeasa si cuprinde:

-2 bazine de amestec cu un debit de tratare: Q max.= 1400l/s si 2000l/s

-decantare

-treapta I (decantor radial) cu Qmax. =420l/s si Dn= 45m.

-treapta II (decantor suspensional) cu Qmax. =735l/s si Dn.= 45m.

-filtrare

-treapta I (10 filtre rapide cu crepine) cu S= 105 m.p./filtru

-treapta II (3 filtre rapide cu piese tip Arcuda) S= 105m.p./filtru

-statie chimica cu hale pentru prepararea solutiei de sulfat de aluminiu, var, silice activa; preparare clor, carbune activ, bazine dilutie.

-statie de pompare catre cele trei rezervoare ale gospodariilor de apa Gavana, Smeura, Razboiene care se afla pe teritoriul orasului Pitesti.

Calitatea apei brute care intra in statia de tratare se inscrie in categoria I de calitate conform STAS 4706/1998.

Pentru eliminarea efectelor negative asupra calitatii apei potabile in perioadele de ,,inflorire,, a lacului, s-a realizat un studiu de catre ICIM Bucuresti care a recomandat unele masuri de tratare a apei .

Calitatea apei tratate se inscrie in limitele prevazute de STAS 1342/1998 la toti parametrii.

A.3. Captarea de apa din surse subterane

Sursa de alimentare este frontul de la Maracineni care este formata din:

Captarea Maracineni

-front ramura vestica (raul Arges) -66 puturi

-front ramura estica (raul Arges) -25 puturi

Total 91 puturi

Adancimea puturilor H =12= 15m; lungimea fronturilor L= 1800m.

Captarea Maracineni II (anul 1965)

-front raul Doamnei 10 puturi

Adancimea puturilor H =14 15 m

Captarea Maracineni III (anul 1965)

-front raul Arges 12 puturi

Adancimea puturilor H =13 15 m.

Debitul total captat este de cca. 250l/s.

In zona de captare Maracineni I s-au executat si 3 foraje de adancime H =80-100m.

Calitatea apei captate din subteran se inscrie in limitele prevazute de STAS 1342/1998, totusi s-au observat unele depasiri la sulfati, mangan, fier total.

A.4. Inmagazinarea si reteaua de distributie

Apa care vine prin pompa de la statia de tratare a apei Budeasa este inmagazinata in cele 4 gospodarii de apa (una pentru zona industriala nord).

-Z.N.I.-15000mc cu Q= 740l/s

-Gavana (Schitului) -10.000mc. cu Q =400l/s

-Smeura -13600mc. cu Q =165l/s

-Razboiene 20.000mc. cu Q= 625l/s

In rezervorul de la Smeura este adus si debitul captat la Maracineni Q= 250l/s.

Capacitatea totala de inmagazinare este de 58.600mc.

Debitul pompat spre cele patru gospodarii de apa fiind de 1930l/s (1190l/s pentru populatie si 740l/s pentru industrie.Debitul total pentru oras este de 1440l/s (1190l/s apa de suprafata si 250l/s apa subterana).

Distribusia apei din rezervoare spre consumatori se realizeaza prin pompare cat si gravitational.

Reteaua de distributie are o lungime totala de cca. 92km, fiind executata din fonta (cea veche) si otel (cea noua) sau teava neagra tip usor la care apar numeroase avarii.

Situatia propusa pentru extinderea retelei hidroedilitare

In prezent valoarea medie a cerintelor de apa cu caracter potabil distribuita prin reteaua hidroedilitara este de cca.2180l/s, din care 1930l/s din sursa de suprafata (lac Budeasa) si 250l/s din sursa subterana (front Maracineni).

Apele uzate sunt epurate in statia oraseneasca si apoi deversate in raul Arges. Capacitatea statiei de epurare este Qorar max. 2550l/s.

Dezvoltarea orasului prin propunerile prevazute in planul urbanistic (amplasarea de locuinte P+1, P+2, P+3) cat si deficientele existente in asigurarea fara intermitenta a debitelor si presiunilor necesare in unele cartiere existente (din zonele situate la cote superioare) fac necesare unele lucrari noi:

-Un rezervor de 5000mc. capacitate la gospodaria de apa Gavana si extinderea inmagazinarii si marirea debitului de apa furnizat spre zona Zamfiresti.

-In vederea transportarii acestui surplus de debit se propune executarea unei retele noi de conducte (de la Dn 250 m la Dn 150m).

-Astfel se va imbunatati furnizarea apei in zona Gavana, Nicolae Balcescu si Nord.

2)-Un rezervor de 5000mc. capacitate la gospodaria de apa Razboieni.

-In vederea transportarii apei de la statia de tratare la gospodaria Razboieni se propune executarea unei conducte de aductiune Dn 800m intre Schitu si gospodaria de apa.

-Printre aceste extinderi ale celor doua inmagazinari se asigura un debit sporit de cca.480l/s.

3)-Pentru etapa de foarte larga perspectiva(2010) se propune amplasarea unor locuinte pe malul stang al lacului de acumulare Pitesti.In aceasta etapa se propune extinderea captarii printr-un front de puturi pe malul stang al lacului Budeasa cu un debit de cca. 520l/s.

-Pentru celelalte zone propuse in planul urbanistic in care se vor construi cladiri de P+1, P+2, P+3, alimentarea cu apa si canalizarea se vor asigura prin extinderea retelei hidroedilitare respective.

Caracterizarea starii actuale a factorului de mediu :apa   

Raul Arges se inscrie in limitele categoriei I de calitate la toti indicatorii fizico-chimici analizati.

Calitatea apei din lacul Budeasa la indicatorii fizico-chimici si bacteriologici conform STAS 4706/1998 prezinta probleme prin fenomenul de ,, inflorire ,, a lacului.

Datorita caldurii excesive din timpul verii cat si a surselor de impurificare din amonte a aparut acest fenomen ceea ce a dus la alterarea calitatii apei-gust si miros.

Flora si fauna planctonica din apa raului Arges indica o apa curata , de categoria I de calitate.

In aval de lacul Curtea de Arges se constata o dezvoltare a fitoplanctonului cu cel din amonte.Primavara si toamna apare fenomenul de inflorire dar fara sa afecteze echilibrul ecologic al ecosistemului.

Speciile fito si zooplanctonice se transmit din lac in lac si in raul Arges dand o caracterizare specifica lacului.

Gradul de curatenie ce rezulta din insumarea speciilor are o valoare de 65-66% (pe teritoriul orasului Pitesti , vara de 64%).

In perioada calda a anului creste si numarul de bacterii in general in toate lacurile de acumulare, cu exceptia lacurilor Zigoneni, Valcele, Golesti, toate celelalte lacuri au avut sub 20.000 de bacterii coliforme si 1000 de bacterii heterotrofe.

Din punct de vedere al exploatarii, apele subterane pentru alimentarea cu apa a orasului Pitesti (zona Maracineni) sunt:

-apa freatica (de mica adancime, din infiltratii de mal)

-ape de adancime (sub presiune)

Calitatea acestor ape este determinata prin analize luate din forajele de observatie si forajele de exploatare.

La forajele de observatie se fac analize fizico-chimice de catre APM Pitesti si de catre IMH Bucuresti.S-au constatat depasiri la unii indicatori: calciu, mangan, durabilitate totala, reziduu fix, substante organice, azotati, (fata de STAS 1342/1998 Apa potabila).

La forajele de exploatare se fac analize de catre REGOCOM R.A. Pitesti. S-au constatat depasiri la indicatorii sulfati, mangan, fier total.

Posibilitati de satisfacere a cerintei de apa in perspectiva anului 2000

Marirea capacitatii de inmagazinare existente cu doua noi rezervoare cat si extinderea si refacerea retelei de distributie a apei potabile va acea ca efect posibilitatea satisfacerii unor cerinte de apa crescute determinate de dezvoltarea prevazuta prin planul urbanistic.

O evaluare precisa a cerintei de apa in viitor este dificil de facut acum din cauza incertitudinilor legate de dinamica numarului de locuitori cat si de gradul de confort al louintelor (care determina cerinte specifice de apa).

De asemenea ponderea locuitorilor care beneficiaza de instalatii centrale de preparare a apei calde poate sa scada in favoarea ponderii locuintelor cu instalatii locale de preparare a apei calde.

De asemenea este greu de prevazut evolutia unitatilor industriale locale.

In problema extinderii captarii din surse de suprafata trebuie luata in considerare si alimentarea cu apa a principalelor folosinte de apa potabila si industriala din bazinul hidrografic Arges:

-orasul Curtea de Arges:350l/s (Arges) si 250l/s (subteran)

-orasul Campulung

-orasul Pitesti :2600l/s( raul Arges) si 250l/s (subteran)

-combinatul petrochimic ARPECHIM SA Pitesti : 480l/s (raul Arges)

-CET Sud Pitesti: 1500l/s (raul Arges).

Trebuie avut in vedere ca urmeaza in aval de Pitesti cea mai importanta folosinta de apa-orasul Bucuresti-prin priza de la Ogrezeni.

Pentru extinderea captarii din surse subterana s-a facut un studiu de catre Urban Proiect Bucuresti (1990) privind amplasarea unui front de puturi pe malul stang al lacului Bascov(Qtotal 510l/s).Propunerea nu este agreata de catre APM Pitesti, deoarece se considera captarile existente suficiente pentru dezvoltarea orasului.

Deci necesarul de apa pentru nevoi gospodaresti la nivelul anului 2000, calculat conform STAS 1343/1992 arata ca cerinta de apa este acoperita din sursele actuale de ape de suprafata si subterana.

Influenta dezvoltarii orasului asupra starii de calitate a apei

Datorita dezvoltarii orasului va creste si influenta lui asupra raului Arges si asupra panzei de apa subterana atat cantitativ cat si calitativ.

Prin statia de epurare a orasului si instalatiile proprii a agentilor economici vor fi deversate in Arges cantitati marite de substante poluante.

Astfel debitul mediu evacuat va creste de la 1750l/s la aproximativ2500l/s si se vor inregistra depasiri la indicatorii de calitate prevazuti prin acordul de gospodarirea apelor 86/1987 .

In calculul calitatii probabile a apelor uzate:

Considerand cantitatea de suspensii (45g/cm zi) si CBO5 (27g/cm zi),care pot fi in apele uzate, se apreciaza concentratiile si cantitatile de murdarii in suspensie pentru Pitesti (la nivelul anului 2000 cand vom avea o populatie de 190.000 locuitori).

Concentratia pentru suspensii totale:

Csusp. = A*1000 (mg/l) 150mg/l

2

unde:

a cantitatea de substante considerata ca norma de baza (g/cm zi)

q norma de alimentare cu apa 300l/cm zi

Concentratia pentru CBO5:

CBO5 = a*1000 (mg/l 90mg/l)

2

Cantitatea de substante poluante (G) care intra in statia de epurare a orasului:

Gsusp. = a*nr.loc 45g/cm zi *190.000loc. 3102t/an

GCBO5= a*nr.loc. 27 g/cm zi*190.000 loc. 1872t/an

Se considera ca aceste concentratii sunt admisibile la intrarea in statia de epurare a orasului, aceasta avand capacitatea necesara la nivelul anului 2000.

In ceea ce priveste resursa de apa, ea poate asigura cerinta viitoare de apa.Captarile din lacurile de acumulare Bascov si Budeasa precum si fronturile de captare din zona Maracineni asigura cantitatea de apa necesara extinderii ca si calitatea necesara.

Deoarece raul Arges este sursa si pentru alimentarea Bucurestiului este totusi necesara o coordonare a dezvoltarii cerintei pentru orasul Pitesti cu prevederile schemelor de gospodarire a apelor pentru intreg bazinul Argesului.

5. Alimentarea cu energie electrica a orasului Pitesti

Resursele si premizele care asigura dezvoltarea industriei energiei electrice rezida in prezenta unei puternice industrii de exploatare a petrolului, a gazelor, ca si in existenta unei mari densitati a retelei hidrografice, al carei potential creeaza inepuizabile rezerve energetice.

Marirea productiei de energie electrica s-a facut prin extinderea capacitatii termocentralelor de la Golesti, Pitesti, cat mai ales prin utilizarea unei noi resurse energetice-hidroenergia-neexploatata pana in ultimele doua decenii.

In orasul Pitesti se da o atentie mereu crescanda utilizarii cat mai judicioase a tuturor resurselor energetice.In vederea indeplinirii acestor sarcini a fost elaborat un plan de 10 ani (1966-1975) pentru valorificarea surselor energetice si pentru electrificare.

Principalele obiective sunt urmatoarele:

-intensificarea lucrarilor pentru descoperirea de noi rezerve de combustibili;

-dezvoltarea mai intensa a extractiei de carbuni si a amenajarilor hidroenergetice in vederea economisirii rezervelor de gaze care vor trebui valorificate cu deosebire pe cale chimica.

-valorificarea pe scara larga a resurselor hidroenergetice si ale apelor din jurul orasului Pitesti , paralel cu folosirea acestor ape pentru irigatii,alimentari cu apa potabila si in alte scopuri economice.

-extinderea electrificarii si a termoficarii industriale si urbane si dezvoltarea in ritm mai accelerat a industriei electrotehnice, pentru asigurarea echipamentului necesar acestor agregate.

Se pare ca energia electrica are un rol foarte insemnat in opera de industrializare, care nu poate fi infaptuita fara o puternica baza electrogenetica. De aceea electrificarea trebuie sa mearga cu un pas inaintea industrializarii.

Pe raul Arges s-a construit o mare hidrocentrala.Realizarile obtinute in opera de electrificare au dus la cresterea rapida a productiei de energie electrica care a contribuit la modernizarea proceselor de productie in uzine si fabrici, prin introducerea mecanizarii si automatizarii, la extinderea energiei electrice in agricultura, la electrificarea satelor din jurul orasului Pitesti si la cresterea consumului casnic.

In orasul Pitesti se stie ca exista o relatie nemijlocita intre productia de energie electrica pe locuitor si dezvoltarea industriei si cresterea nivelului de trai .Cu cat productia de energie electrica pe locuitor este mai mare , cu atat productia industriala si mai ales nivelul ei tehnic sunt superioare.

In Pitesti, inca din 1950, s-a urmarit atat valorificarea rationala a tuturor resurselor noastre de energie, centralizarea productiei de energie electrica in centrale electrice mari, cat si interconectarea acestor centrale si crearea unui sistem energetic complex.S-au construit noi termocentrale si hidrocentrale, s-au reconstruit cele vechi, de asemenea s-a marit capacitatea multor centrale electrice.

In ceea ce priveste energia consumata, ecosistemul urban Pitesti este considerat atat acumulator cat si eliberator de energie.Se apreciaza ca in cadrul unui an se consuma4,5*10 la puterea 15 Joule.

6 Alimentarea cu gaze, caldura si apa calda in orasul Pitesti

Privind alimentarea cu gaze a orasului Pitesti se constata ca, concomitent cu darea in exploatare a rezervelor de petrol au fost puse in exploatare si importante zacaminte de gaze de sonda , care contribuie la asigurarea consumului de gaze din Pitesti , din Bucuresti si alte localitati situate in S tarii.

Distribuirea gazelor naturale in orasul Pitesti

Sursa: Comisia Nationala pentru Statistica, Anuar Statistic 1999.

Din datele prezentate mai sus , se constata ca in anul 1980 lungimea conductelor de distribuire a gazelor naturale a fost de 32 km , pentru ca in anul 1998 sa ajunga la o extensiune de 90km.

Gazele naturale (gazul metan si gazul de sonda) reprezinta o sursa de energie si materie prima pentru industria chimica.Ele sunt constituite dintr-un amestec de hidrocarburi gazoase in care predomina metanul si etanul.

Importanta economica a gazelor naturale se datoreaza in primul rand puterii lor calorice foarte mari-aproximativ 8500 calorii/mc.

Superioritatea lor fata de alti combustibili se datoreste proprietatii de a arde complet (fara a lasa cenusa) si de a da o mare cantitate de caldura.

In orasul Pitesti, la inceputul industriei petroliere, gazul era un produs secundar, socotit periculos si se ardea.

Gazele naturale din arealul orasului Pitesti sunt cunoscute inca din antichitate sub forma focurilor nestinse.

Exploatarea pe scara larga, industriala a gazului natural in Pitesti a inceput odata cu secolul al XIX-lea cand s-a trecut la folosirea sa la iluminatul orasului.

In prezent , gazele naturale lichefiate si-au gasit principala utilzare (dupa ce au fost vaporizate din starea lichida in care se aflau) pe reteaua de alimentare a consumatorilor , in perioadele de varf de consum.

Prin natura lor, gazele naturale, prin pierderile din conducte degaja numeroase substante care polueaza atmosfera, ducand la distrugerea echilibrului natural si influentand desfasurarea normala a vietii si activitatea populatiei din asezarile situate in zonele respsctive.

De aceea, in orasul Pitesti, s-au luat masuri privind pierderile de gaze naturale.

Daca se are in vedere volumul oarecum limitat de gaze de care dispune judetul Arges s-au luat masuri de rationalizare a consumului in paralel cu intensificarea cercetarii pentru descoperirea de noi rezerve.

Cat priveste calitatea , gazele naturale cu care este alimentat Pitestiul sunt considerate curate , continand 98-99,8%.

7 Canalizare si salubritate in orasul Pitesti

Sistemul de canalizare in orasul Pitesti este asigurat printr-o retea avand o lungime de 108km in anul 1998. Situatia retelei de canalizare este prezentata prin urmatorul tabel:

Canalizarea publica in orasul Pitesti

Sursa: Comisia Nationala pentru Statistica, Anuar Statistic 1999.

Serviciul de salubritate urbana in orasul Pitesti cuprinde totalitatea activitatilor si operatiunilor efectuate in scopul colectarii , transportului, sortarii, prelucrarii, valorificarii, neutralizarii si depozitarii deseurilor urbane-menajere, precum si pentru efectuarea deratizarii si dezinfectiei.

Serviciile de salubritate urbana in orasul Pitesti se efectueaza cu respectarea normelor si reglementarilor in vigoare privind igiena si sanatatea publica, protectia si conservarea mediului cu respectarea avizelor de mediu.

Reteaua de canalizare este in sistem unitar in zona centrala si veche a orasului si in sistem divizor in terasa inferioara si cartierele noi.Reteaua de canalizare are o lungime de 108 km.

Sistemul unitar: apele menajere si industriale si o parte din apele pluviale din municipiu sunt transportate la statia de epurare printr-un colector principal cu sectiunea finala ovoidala 150/230 ce traverseaza orasul de la nord la sud.

Sistemul divizor: apele menajere din terasa inferioara sunt pompate prin intermediul statiei de pompare intermediare din Targul din Vale in canalul principal (ovoid 80/120) din cartierul Tudor Vladimirescu din care ajung in statia de epurare.

Apele pluviale sunt transportate spre raul Arges sau lacul Pitesti.

Epurarea apelor uzate

Apele uzate sunt pompate prin statii de pompare intermediare in statia de epurare oraseneasca.

Apele de canalizare au urmatoarea componenta:

-ape menajere 60%

-ape industriale 30-35%

-ape din infiltratii 10%

Statia de epurare se afla situata pe malul drept al raului Arges, aval de lacul Pitesti, in apropiere de cartierul Prundu.

Statia de epurare este prevazuta cu treapta mecanica si treapta biologica dar nu functioneaza corespunzator.

Capacitatea statiei este de Qorar max. 2550l/s. Caracteristicile apelor uzate care intra in statia de epurare (influentul statiei)sunt:

Qorar max 2550l/s

Suspensii 190 mg/l

CBO5 235mg/l

Valorile medii lunare in 1993 au fost mai mici.

Caracteristicile apelor uzate care ies din statia de epurare conform acordului de gospodarirea apelor 86/1987 :

Qorar max 2550l/s

Suspensii 25mg/l

CBO% 15mg/l

PH 6,5 -8,5

Valorile medii (lunare) inregistrate in 1993-1994:

Sursa: Laboratorul de inginerie tehnologica si impact ecologic.

Este prevazuta extinderea si completarea statiei de epurare.

Principalele surse de impurificare datorate agentilor economici care evacueaza           

a)amonte de sursa de alimentare cu apa a orasului

Principalii agenti economici care pot fi considerati potentiale surse de poluare ale raului  si datorita carora au aparut si pot sa mai apara fenomenul de inflorire ale lacului Budeasa care dau apei un gust si un miros neplacut.

1.Statia de epurare a orasului Curtea de Arges

2.Boiproteine (scoasa din functiune in 1990)

3.Schela de productie petroliera (SPP) Pitesti

4.S.C. Avicola Merisani (in prezent functioneaza la capacitate redusa.

b)In oras, cu evacuare proprie (nu prin statia de epurare a orasului)

Extinderea retelei de canalizare si a statiei de epurare

In prezent se extinde statia de pompare de ape aluviale care va contribui la evacuarea intregului debit de ape pluviale, din zona joasa a orasului, in lacul Pitesti.

Este prevazuta extinderea si completarea capacititii statiei de epurare a orasului prin proiectul realizat de PROED Bucuresti care cuprinde o completare la a-3-a linie mecano-biologica:

-completare la treapta mecanici:gratare, deznisipatoare,separator de grasimi

-extinderea la linia de deshidratare a namolului:filtre presa, concentratoare de namol.

8. Spatiile verzi si de agrement

Suprafata spatiilor verzi in orasul Pitesti a fost in anul 1980 de 322ha, in anul 1992 de 395 ha iar in anul 1998 de 322ha.

Inca din anii 1900, pentru continua infrumusetare a orasului Pitesti s-a extins suprafata parcurilor si a zonelor verzi , au fost plantati numerosi arbori si arbusti ornamentali. Ministrul Agriculturii a cedat orasului, in anul 1906, suprafata de 12ha pentru extinderea parcului Trivale.

Dupa un timp, in padurea Trivale s-au realizat , o serie de lucrari, ceea ce a dus la recunoasterea unanima a acestui parc pitoresc si reconfortant, ca unul dintre cele mai renumite ale tarii.

Intre anii 1936-1937 o serie de imbunatatiri a cunoscut padurea Trivale, pitoresc loc de promenada al cetatenilor orasului.

Spatiile verzi in orasul Pitesti reprezinta una dintre componentele vizibile care imprima caractere specifice mediului inconjurator, dar si o constituenta care imprima functionalitatea economica a teritoriului.

Padurea Trivale reprezinta elementul care impune cel mai mult aspectul specific in peisaj dar este si o componenta de baza a mediului inconjurator , care reda destul de fidel calitatile de ansamblu ale acestuia.

Padurea Trivale este un complex geosistem terestru, care a realizat un perfect echilibru natural al elementelor componente.

Deci, aceasta padure are rolul de echilibru, care duce la pastrarea si ameliorarea calitatii mediului, la diminuarea unor efecte negative si, in general, la formarea unui mediu de viata favorabil societatii omenesti.

Modificarea elementelor meteorologice face ca padurea Trivale sa aiba si o functie antipoluanta, care se manifesta direct, prin consumul dioxidului de carbon si eliberare de oxigen, prin procesul de fotosinteza.

Padurea Trivale este asadar o adevarata ,,fabrica de oxigen,, si totodata , atenueaza zgomotul, reducand astfel poluarea sonora.

Functiile sociale ale padurii Trivale le completeaza pe cele mentionate mai sus. Intre acestea amintim: functia recreativa, turistica, estetica.

Situatia actuala a zonei verzi din orasul Pitesti

Datorita conditiilor oferite de cadrul natural al orasului Pitesti beneficiaza in cadrul teritoriului sau administrativ de o zona verde de cca. 1790 ha daca ar fi sa includem in acestea si terenurile agricole cu diferite destinatii.

Aceasta zona verde a teritoriului administrativ se compune din:

-1206 ha paduri:29,6% din suprafata teritoriului administrativ

-594 ha teren agricol: 14,5% din care

-429 ha arabil

-114 ha pasuni

-49 ha fanete

-2 ha livezi

Chiar daca scoatem din calcul cele 429 ha teren arabil, totalul zonei verzi reprezinta 1375 ha adica 33,7% din suprafata teritoriului administrativ al orasului Pitesti.

In ceea ce priveste suprafata zonei verzi din intravilan , aceasta este de cca. 332 ha din care 62 ha padure existenta in lunca Argesului 270 ha padure din masivul Trivale.

Cele 332 ha reprezinta 15,6% din suprafata actuala a intravilanului orasului Pitesti (2125 ha).

Daca tinem seama de indicii globali privind necesarul de spatii verzi pentru orase cu peste 100.000 locuitori (17-26 mc/la loc.) reiese ca cele 332 ha inseamna 18,4 mc. spatiu verde pe locuitor.

La cele 332 ha ar mai trebui adaugate si suprafetele de spatii verzi sub 3-4 ha care nu au fost prinse in calcule.

Acestea mai insumeaza cca.184 ha (zone verzi stradale si de cartier). In acest fel, reala zona verde actuala ocupa cca 316 ha ceea ce revine la 28,6mp./locuitor si face din Pitesti un oras favorizat din acest punct de vedere.

De asemenea normele indica un necesar de cel putin 17 ha de padure de agrement la un oras de cca. 200.000 locuitori. Pitestiul are 400 ha de paduri de agrement.

Alti indicatori se refera la necesitatea existentei unor spatii cu plantatii masive care sa acopere cca. 10-12% din suprafata intravilanului. Si la acest indicator orasul Pitesti depaseste norma prevazuta.

Pentru mentinerea in conditii corespunzatoare a plantatiilor din oras si din exteriorul lui exista doua pepiniere dendrologice. Una la Gavana -20 ha si una la Maracineni -35,2 ha.

Situatia de perspectiva a zonelor verzi in orasul Pitesti

Fata de situatia actuala a zonei verzi , urbanistii prevad odata cu cresterea suprafetei intravilanului de la 2125 ha si o crestere a zonei verzi , de la cca. 332 ha in prezent la cca. 424 ha in etapa 2000.

In aceasta noua situatie cele 424 ha vor reprezenta 16,6% din suprafata intravilanului deci mai mult decat in prezent. Daca la cele 424 ha mai adaugam cele 184 ha (zone verzi stradale si de cartier) obtinem un total de 608 ha zone verzi care inseamna fata de o populatie de 190.000-201.000 locuitori cca. 32mp/loc.-30,2mp/loc, adica o situatie mai buna decat in prezent.

In ceea ce priveste destinatia functionala a padurilor se va hotari asupra suprafetelor ce revin:

-padurilor de agrement cu regim de padure parc(propus 1786 ha)

-padurilor de agrement si productie (5.555 ha)

-padurilor cu alte functiuni prioritare (hidrologica (13379)

Padurile de agrement se afla in urmatoarele unitati:

Trivale I

Valea Mare VI

Deoarece aceasta suprafata necesita pentru amenajari investitii preciabile si o perioada de timp mai lunga, s-a considerat necesara etapizarea lucrarilor, incepandu-se cu zona cea mai solicitata in prezent 533 ha din care efectiv padure 478 ha (in intravilan 260 ha).

C. Implicatiile dezvoltarii orasului Pitesti asupra zonei verzi

In prezent 33,7% din suprafata teritoriului administrativ al orasului Pitesti este reprezentata de zona verde.

Fata de suprafata intravilanului, zona verde reprezinta 15,6% sau 332 ha respectand si indicii globali privind necesarul de spatii verzi pentru orase cu peste 100.000 locuitori(17-26 mp/loc.)

Si in ceea ce priveste valorile indicilor pentru necesarul de suprafata impadurita (min. 17 ha /200.000 loc) si pentru plantatii masive (10-12 % din suprafata intravilanului) orasul Pitesti depaseste cu mult valorile minime necesare.

Dezvoltarea orasului nu se face in detrimentul unor zone verzi mai mult, spatiile verzi vor ocupa 16,6% din suprafata intravilanului , adica 424 ha cu 112 ha mai mult decat in prezent.

Multe din zonele in care se va construi (partea vestica a orasului) se afla in apropierea padurii Trivale beneficiind de un cadru natural deosebit.

Prin completarea padurii din zona de lunca a Argesului ( pe malul drept) ca si prin plantatii de protectie sau cu rol estetic in zona sudica, de intrare in oras se va asigura un oarecare echilibru intre masiva zona verde (Trivale) si cea estica.

Este de mentionat ca tot in partea estica a orasului dar in afara intravilanului se afla si o mare plantatie de pomi fructiferi.

In concluzie se poate afirma ca zona verde nu va fi afectata de dezvoltarea de perspectiva a orasului fiind afectate doar unele terenuri agricole din partea de S-V.

Transportul urban de calatori

Trasaturile principale ale configuratiei geografice a retelei de comunicatie sunt un reflex al morfologiei reliefului si al retelei hidrografice, fiind influentata si de structura economiei locale.

S-au inregistrat schimbari profunde in functiile economice ale cailor de comunicatie, determinate de transformarile contemporane din oras.

In anii 1931-1938, prin ,, Contractul de drumuri,, incheiat de Romania cu diferite firme straine , s-au modernizat peste 760 km sosele de importanta nationala, in aceasta actiune fiid cuprinsa si zona Pitestilorr. Sub conducerea inginerului Elie Radu (1853-1931) s-a experimentat modernizarea D.N. Bucuresti-Pitesti, iar incepand din anul 1933, inginerul Alexandru Ionescu (1905-1986) a condus lucrarile de modernizare a D.N. Pitesti-Campulung Muscel-Rucar si ulterior a D.N. 7 Pitesti-Bucuresti. Tot in aceasta perioada s-a modernizat si drumul national Pitesti-Curtea de Arges.

Din initiativa Consiliului comunei urbane Pitesti s-au intreprins lucrari de sistematizare si modernizare a unor strazi importante, cum erau: Libertatii, Craiovei, Doamna Balasa, Teiuleanu, Plevnei si altele, pe care au fost construite mai multe case cu doua si trei etaje. In anii 1936-1937 s-a amenajat Bulevardul din zona Gradinii Publice din centrul orasului.

In perioada 1950-1965 , cand orasul Pitesti era in plin proces de constructie si atragea mari cantitati de resurse materiale si umane, volumul marfurilor sosite in oras depasea sensibil pe cele expediate, situatie care s-a schimbat la sfarsitul perioadei, ca urmare a intrarii in productie a noilor intreprinderi construite ceea ce a dus la cresterea volumului expediat.

Trebui remarcata si marimea traficului de calatori , in tranzit si local,legata de miscarea turistica si industriala si de cresterea numarului de mijloace de transport auto.Deci, transporturile in orasul Pitesti reprezinta o activitate economica de mare importanta iar gradul de organizare a lor reflecta gradul de dezvoltare economica al orasului Pitesti.

Diagnoza circulatiei urbane

Transportul urban de calatori este asigurat de 235 de autobuze si 115 de taximetre. Lungimea simpla a traseelor de autobuze la sfarsitul anului 1970 era de 120km iar in prezent aceasta s-a extins la 195 km.Reteaua respectiva deserveste atat orasul Pitesti cat si unele localitati ca: Bascov, Bradu, Maracineni, Colibasi, Racovita, Valea Ursului, Golesti, Valea Mare, etc.

Datele care au stat la baza stabilirii diagnozei circulatiei in Pitesti sunt:

-suprafata intravilanului

-lungimea totala a strazilor 195 km din care 161 km strazi modernizate si 34 km strazi cu imbracaminti usoare

-parcul auto inregistrat

-autoturisme 35.500 buc.

-autocamioane 3 232 buc.

-parcul aoto pe judet

-autoturisme 45.000 buc.

-autocamioane 137000 buc., TIR si alte vehicule

-autobuze (de stat si particulare) 1067 buc.

-numar de flotanti in Pitesti cca. 43.000

-numar navetisti-inclusiv pentru Colibasi cca. 17000

-gradul actual de motorizare 156auto/1000loc.

-pentru total parc auto 157/1000loc. Caracteristicile retelei stradale existente:

-reteaua de strazi are o structura geometrica dezvoltata longitudinal pe directia N-S (DN7)

-configuratia retelei reflecta caracterul accidentat al reliefului pe directia E-V.

-in zona centrala si a traversarii raului Arges se concentreaza toate penetratiile si drumurile de tranzit (DN7, DN73, DN63, autostrada, DN70, DN68), reteaua fiind lipsita de amenajari corespunzatoare ale intersectiilor majore:

-lipsa acuta de teren pentru relizarea unor noi artere.