Studiu privind poluarea mediului de catre fabrica de alcool fierbinti, judetul ialomita

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

Datorita implicatiilor pe termen lung, mediu si a ariei de extindere, in secolul XX poluarea a devenit o problema prioritara alaturi de problemele politice, sociale si economice.

Poluarea nu mai reprezinta o problema locala, ci de importanta ragionala, nationala sau internationala.

Dezvoltarea rapida a industriei, sistemele de exploatare intensive in agricultura si a marilor aglomeratii urbane, au dus la cresterea consumului de matrii prime, energie, apa si implicit, la creasterea accelerata a cantitatii si complexitatii deseurilor produse.

In perioada postbelica, de reconstruire economica, au inceput sa fie resimtite efectele poluarii la nivel local si regional, ridicand astfel probleme de dezvoltare a protectiei mediului.

In cadrul ultimului sfert de secol, problema protectiei mediului a inceptut sa fie analizata la nivel mondial, in cadrul conferintelor internationale cu reprezentare la nivel inalt si avand ca efect adoptarea de acorduri si conventii cu implicatii directe asupra legislatiei nationale a tarilor semnatare.

In acest sens sunt relevante obiectivele unor conferinte internationale organizate in ultimul deceniu, printre care cea de la Viena, concretizata prin adoptarea Conventiei privind protectia stratului de ozon, martie 1985; cea de la Montreal, cu semnarea protocolului privind substantele ce epuizeaza stratul de ozon, martie 1987.

O importanta deosebita prezinta conferinta Ministeriala ”Un mediu pentru Europa” desfasurata in aprilie 1993, Lucerna, Elvetia. La conferinta, ministrii participanti au adoptat strategia de ansamblu, continuta in “Programul pentru Protectia Mediului in Europa Centrala si de Est”, ca o baza pentru actiunile guvernelor si administratiilor locale, in conditiile in care problemele grave ale mediului trebuie sa concureze cu multe alte cerinte sociale si economice.

O analiza globala a factorilor de mediu si a agriculturii a fost realizata la Conferinta organizata la Johanesburg, Africa de Sud in 2002, cu reprezentare la nivel de sefi de state.

CAPITOLUL 2

MEMORIU JUSTIFICATIV

Tema proiectului este “STUDIU PRIVIND POLUAREA MEDIULUI DE CATRE FABRICA DE ALCOOL FIERBINTI, JUDETUL IALOMITA”

Obiectivul studiat este amplasarea in partea centrala vestica a comunei Fierbinti – Targ in intravilan.

Pentru realizarea proiectului am efectuat documentarea in teren, la sursa, de unde am obtinut datele referitoare la fluxul tehnologic, sursele de poluare din incinta, noxele evacutate – cantitati si concentratii la emisie.

Cadrul natural este caracterizat de studii pedologice, hidrologice, climatologice, geologice si de seismicitate prezentate in proiect.

Fluxul tehnologic caracteristic obiectivului presupune prelucrarea materiei prime: cereale si trecerea prin sectiile: de fierbere, fermentare, de distilare – rafinare.

Suresele majore de poluare sunt: centrala termicea, apele uzate evacutate si secundar zgomotul si vibratiile, deseuri solide, scurgeri de carburanti.

In ceea ce priveste centrala termica, am efectuat calculul dispersiei poluantilor in atmosfera aplicand modelul Pasquill – Grifford – Turner, in urma caruia a rezultat ca doar concentratia pulberilor si suspensiilor solide depaseste CMA si am propus amplasarea unor filtre de retinere a acestora.

Masurile de reducere a emisiilor gazoase se impun pentru a evita poluarea zonei prin sinergismul cu poluanti proveniti de la alte surse.

Apa uzata, efecuata din fluxul tehnologic, are o incarcatura predominant organica iar obievctivul nu este dotat cu statie de epurare, apele uzate fiind evacuate o parte 234 m/24 h in reteaua de canalizare, restul 55 mc/24 h in canalul Sitaru.

In consecinta, am propus tinand cont de gradul de epurare, o schema tehnologica ce cuprinde treapta mecanica si treapta biologica-metoda cu namol activ.

Din calcule, pe baza CBO, a rezultat un grad de epurare de 75 %, insa analizand efectul efluentului asupra emisarului natural din punct de vedere al oxigenului dizolvat, am ajuns la concluzia ca gradul de epurare necesar este de 95 %. La un grad de epurare mai mic va fi afectata calitatea apei din acumularea Dridu in care se varsa canalul Sitaru.

Deseurile solide sunt predominant organice (borhot) si sunt brichetate la nivelul sectiei si livrate corescatorilor de animale. Materialele plastice, cioburile de sticla, hartia, sunt transportate la rampa de gunoi a comunei Fierbinti.

Pentru reducerea zgomotelor si vibratiilor am propus: izolarea fonica a centralei termice, carcasarea motoarelor pompelor, plantarea unei perdele de vegetatie deasa cu specii care au crestere rapida, la limita vestica a amplasamentului.

Pe parcursul intocmirii acestui proiect am constatat ca orice obiectiv industrial este un potential poluator. In consecinta, aceste studii privind poluarea factorilor de mediu trebuie efectuate cu mare acuratete, tinand cont atat de fiecare parte a fluxului tehnologic cat si de cadrul natural specific zonei. Echilibrul biologic odata deteriorat revine foarte greu la conditiile initiale, uneori modificarile produse fiind ireversibile. Deci, este mai usor sa previi decat sa remediezi.

CAPITOLUL 3

MEMORIU DESCRIPTIV

3.1. Elemente geografice de delimitare ale amplsamentului

Obiectivul este situat in partea central-vestica a comunei Fierbinti-Targ, in intravilan, conform Planul de incadrare in zona anexat – Anexa nr. 1

Obiectivul are urmatoarele vecinatati:

la N-DJ 101 Movilita_Balotesti

la E-CORAL PRGDEXIM SRL

la S – teren arabil, mici proprietati

la V – locuinte

3.2. Studii efectuate

3.2.1. Studiu geologic si de seismicitate

Geomorfologic, Campia Vlasiei care include si zona lacurilor Caldarusani si Dridu, se incadreaa in partea central-vestica a unitatii structurale, cunoscuta sub denumirea de Platforma Valaha. Regiunea este grefata pe unitatea tectono-structurala a Platformei Moessice. (Anexa 2).

Structura geologica a acestei unitati, interpretata pe baza datelor obtinute din foraje, este tipica pentru o astfel de zona, in alcatuirea ei intrand:

• solul cristalin – puternic cutat
• cuvertura alcatuita din depozite paleozoice, mezozoice si neozoice.

Acest ciclu de sedimentare se incheie cu depozite continentale, reprezentate printr-o alternanta de argile, gresii, nisipuri, marne si marnocalcare, deosebindu-se prin culoarea rosie, in care se afla orizontul acvifer.

Ciclul Jurasic – Cretacic se remarca prin sedimente uniforme de calcare fine, de grosimi de cateva sute de metri, peste care s-au depozitat gresii calcaroase.

Formatiunile cuaternare muleaza peste formatiunile geologice mai vechi. Ciclul Cuaternar este reprezentat de un complex de depozite reprezentate de marne cu argile, nisipuri si gresii, pe alocuri gipsuri. Cele mai vechi depozite intalnite in Campia Romana sunt “Straiele de Fratesti”. Formatiunile litologice cuaternare superficiale, sunt depozite de loess si “pietrisuri de Candesti”.

In baza succesiunii cuatenare se intalnesc depozite fluvio-lacustre, reprezentate prin nisipuri si pietrisuri cu intercalatii de argile si straturi de carbuni cu rsturi de mamifere. Peste acestea se gasesc straturi de grosimi diferite de loessuri brun-galbui. Solul cristialin este alcatuit din sisturi cristaline si sisturi verzi.

Structural, depozitele campiei sunt aproape orizontale, inclinate usor, sub 0,8 % panta terenului, dinspre N (Piemontul de glacis-cuatemar) spre S. Miscarile neotectonice sunt mai putin active: subsidenta campiei este mult mai redusa fata de partea de V-NV a Campiei Vlasiei.

Aspectele geomorfologice ale campiei sunt conditionate de vaile Ialomitei care si-a sculptat terase de largime semnificativa in acest aeral. Ca propcese de modelare, in albie predomina aluvionarea puternica si eroziunea de mal.

Potentialul seismic al zonei: (Normativ P 100-92)

Zona seismica “C”:

Caractristici seismice: Ks=0,20, Tc=1,5 sec.

3.2.2. Studiul pedologic

Relieful poate fi considerat factorul de importanta primordiala in formarea tipurilor genetice de soluri si repartitia acestora, caracteristica tarii noastre. Campia Movilitei este cuprinsa intre paraul Cociovalistea, Lacul Caldarusani, Ialomita, Pasarea si partea superioara a bazinului Mostistea, fiind orientata de la NE la SV, datorita dunelor din zona Fierbinti-Barcanesti.

Sunt cunoscute ca surse minerale extractibile: titeiul, pe aliniamentul Moara Vlasiei-Gradistea-Fierbinti, si gazele naturale, la Urziceni-Grabovi.

Topografia suprafetei este fara denivelari, delimitandu-se la N, la circa 350 m de obiectiv printr-un abrupt de circa 20-22 %, cu o diferenta de nivel de circa 20 m, finalizata cu albia amenajata a paraului Cociovalistea.

Solul pe care se afla obiectivul este caracteristic campiei tabulare, sol silvestru brun-roscat podzolic, cu substante nutritive, specific Campiei Vlasiei. Stratul de loess este greu penetrabil de apele de precipitatii. (Anexa 3).

Insusirile fizico-chimice generale ale solului in zona sunt specifice solurilor formate de interfluvii plan-orizontale:

Textura este principala insusire fizica a solului, cu rol deosebit de important in determinarea celor mai multe dintre celelelate insusiri fizice, precum si a multor insusiri chimice. Solurile de pe amplasamentul obiectivului, din punct de vedere textural, sunt incluse in clasa texturala lut cu aspect fainos, slab moderat plastic.

Pe un astfel de sol valoarea absoluta a densitatii aparente este ridicata. Astel pe adancimea 0 – 100 cm valorile medii ale desitatii aparente este de 1.30-1.50 g/cmc.

Porozitatea totala pe adancimea 0-100 cm are valorile medii situate intre 46 – 50 % v/v, iar porozitatea drenanta este de 13-19 % v/v/. Porozitatea de aeratie este 12-20 %v/v.

Gradul de tasare este de 3-7 % pentru adancimea de 0-100 cm.

In aceste conditii consideram ca 1 kg de sol contine in general circa:

- 0.78 kg substanta minerala: substantele minerale contin 1 % piatra si 99 % pamant marunt (huma, argila cu nisip marunt).

- 0.015 kg aer:

- 0.15 kg apa (inclusiv substante dizolvante). Substantele organice din sol contin 81 % humus, 10 % radacini de plante, 9 % flora si fauna caracteristica.

Substantele de teren sunt cultivate cu grau, porumb, orz, orzoaica, floarea soarelui, vita de vie. In zona sudica limitrofa amplasamentului sunt plantatii de vita de vie.

3.2.3. Studiul hidrologic 

Din punct de vedere hidrografic, obiectivul se afla in bzinul Ialomita. Reteaua hidrografica apartine bazinului hidrografic al Ialomitei, colector de ordinul I (afluent direct al Dunarii).

Scurgerea medie anuala a raului Ialomita, pana la confluenta cu raul Prahova depaseste un debit de 12,4 mc/s, cu o panta mai mare de 0,5 %, impunandu-se indiguirile pentru a se evita inundatiile. Debitul raurilor din zona sunt influentate major de regimul pluvial. Debitele minime se inregistreaza: in perioadele August – Septembrie, ca urmare a cantitatilor mici de precipitatii si Decembrie - Februarie, in timpul podului de gheata, cand o mare cantitate de apa este retinuta in stratul de zapada. Dupa confluenta cu raul Prahova se mareste debitul momentan al Ialomitei la 23 cm/s, pentru ca, in aval de Cosereni, acest debit sa scada treptat datorita lipsei unor afluenti mai importanti, a pierderilor prin inflitratie si evaporatie, a consumului pentru irigatii. (Anexa 4).

Caracteristica principala a teritoriului mentionat o constituie prezenta limanelor fluviatile (Manastirii, Snagov, Caldarusani) situate la confluenta retelelelor hidrografice.

Aparitia acestor lacuri se datoreaza evolutiei vaii Ialomita, diferita in timp fata de vaile tributare cu obarsie in zona de campie, care au dus, in urma unui proces intens de aluvionare, la obturarea confuentelor vailor afluente. Astefel in portiunile terminale ale vailor tributare, in spatele barajelor de aluviuni formate, au aparut limanele fluviatile mentionate.

Formatiunile geologice cuaternare permeabile favorizeaza inmagazinarea unor importante cantitati de apa. Alimentarea straturilor acvifere de adancime se face din marginea externa a Subcarpatilor, unde apele sunt cantonate la 50 – 200 m adancime. La contractul cu dealurile, unde predomina pietrisurile, se formeaza 1 – 2 straturi acvifere cu grosimi mari si debite bogate (5 – 10 l/s): spre exterior, unde depozitele sunt mai fine apar structuri acvifere mai subtiri cu debite mai mici (sub 1 l/s)

Din punct de vedere al mineralizarii, apele din campie se incadreaza in tipul hidrochimic bicarbonatat, cu o mineralizatie totala de 0.30 – 1.500 g/kg.

Hidrografia de suprafata este reprezentata de paraul Ciocovalistea, care isi are obarsia la N de Darza, drenand o zona cu numeroase crovuri. Pe fundul cursului foarte meandrat au aparut, pe langa Lacul Caldarusani, de suprafata S=2.24 kmp. si baraje antropice cu un luciu de apa totalizand 150 ha. Colecteaza apele meteorice din zona pentru a le varsa in lacul de acumulare Dridu situat la 1 km departare. Obiectivul este situat pe malul drept al paraului Cociovalistea, la circa 350 m de cursul acestuia. Malurile au fost amenajate cu blocuri de beton impotriva erodarii apelor paraului Cociovalistea.

Lacul de acumulare Dridu este situat pe albia raului Ialomita: la altitudinea de circa + 80 m fata de nivelul Marii Negre. Barajul de la Dridu a fost construit pentru regularizarea cursurilor de apa din zona si irigatii.

La 10 km, in aval de obiectiv, conflueaza cu Ialomita si raul Prahova.

Calitatea apei din raul Ialomita si acumularea de apa Dridu este categoria a 2 – a dupa STAS 4706 – 88 ca urmare a poluarii din zonele de extractie carbune, titei si a apelor industriale si menajere mai putin epurate din amonte. Apa de suprafata este corespunzatoare pentru amenajari piscicole, cu exceptia salmodinelor, scopurilor urbanistice si de agrement, pentru nevoi industriale.

Adancimea apelor freatice variaza in functie de anotimp, in sensul bilantului hidric al suprafetei terestre. In spatiul interfluvial adancimea apelor freatice variaza in functie de grosimea depozitelor loessoide. Panza freatica in zona obiectivului este de 5.5. m si nu se ridica pestre stratul de loess, dar coboara in perioadele secetoase pana la 9 m. Satul Grecii de Jos foloseste apa din puturi de mica adancime.

Pe amplasament nu exista ape de suprafata. Zona in care se situeaza obiectivul nu este inundabila.

Alimentarea cu apa a obiectivului analizat se realizeaza din doua puturi forate de S.C. PETRODATA INVEST S.R.L. Constanta la adancimea de 80 m.

3.2.4. Studiu climatologic

Zona unde este amplasata Fabrica de alcool este situata in extremitatea Vestica a judetului Ialomita, in centrul Campiei Romane.

Asezarea in cadrul Romaniei se face ca influenta circulatiei maselor de aer puse in miscare de principalii centri barici ai continentului (Anticiclonul Azoric, Anticiclonul Siberian, Ciclonul Islandez si Depresiunea Mediteranei) sa influenteze la scara generala si climatul. Climatul este de tipul continental, de stepa, cu ierni foarte reci, veri fierbinti si secetoase.

Vara se caracterizeaza prin timp senin, uscat, calduros, prin patruderea de mase de aer tropical-uscat care ajung in sudul tarii, sau a maselor de aer continental – uscat si fierbinte din est. Numarul zilelor de vara < T – 25s C): 110. Numarul zilelor tropicale ( T= 30 sC): 45.

Iarna stratul de zapada este discontinuu si instabil. Aerul rece este de provenienta siberiana sau arctica. Durata medie a primului si ultimului inghet se inregistreaza in perioada 26 -31 octombrie, respectiv 1 – 13 aprilie. Perioada medie a intervalului fara inghet este in medie, 185 – 216 zile. Data extrema de producere a primului inghet este de 21 septembrie. Data extrema de producere a ultimului inghet este 20 mai.

Primavara apare timpuriu, la mijlocul lunii februarie. Ploile sunt provocate de norii cumuliformi de convectie, care determina marirea debitelor raurilor in lunile mai – iunie. Vanturile sunt uscate si puternice din E – NE, aducand praf fin din stepa calmuca.

Toamna se continua uscaciunea din timpul verii, in a doua ei jumatate ploile sunt de lunga durata dar de intensitate redusa. Exceptii sunt anii 1969 si 2000 cand in luna noiembrie masele de aer tropical au stagnat la suprafata teritorilui aproape intreaga luna.

Primavara si toamna se inregistreaza cele mai mari cresteri, resspectiv cele mai mari scaderi de temperatura de la o luna la alta, ceea ce reliefeaza incalzirile timpurii si racirile tarzii din anotimpurile de tranzitie, mai accentuate in acest sector.

Temperatura medie multianuala este de + 10.34s C.

Mediile lunare multianuale sunt urmatoarele:

Mediile pe antompuri multianuale sunt urmatoarele:

Temperatura minima absoluta a cobarat la – 30.2s C (25.01.1942 Bucuresti – Baneasa). Mai jos ilustram tabelar temperaturile minime aboslute inregistrate in ultimul secol:

Aceste valori extreme inregistrate caracterizeaza un climat continental pronuntat (amplitudinea termica extrema depasind 71.3s C.

Variabilitatea precipitatiilor este legata de conditiile locale ale reliefului. Merdia multianuala a precipitatiilor, preponderent sub forma de ploi torentiale, este de 555,1 mm.

Mediile lunare multianuale inregistrate sunt:

Analiza repartitiei lunare conduce la constatarea ca priecipitatiile lunilor mai – iunie – iulie, care detin ponderea de 40 % din totalul precipitatiilor, sunt cele mai importante in dezvoltarea vegetatiei si, indeosebi, a plantelor de cultura.

Precipitatiile solide totalizeaza 16 % din cantitatea anula. Grosimea medie a stratului de zapada este de 10 cm, iar cea maxima 117 cm, la Armasesti. Numarul mediu de zile cu strat acoperitor de zapada este de 36.

Ariditatea climei rezulta din deficitul de umiditate, din caracterul negativ al bilantului hidric al suprafetei active, determinat de valoarea mai mare a potentialului de evapo-transpiratie (691 mm la Bucuresti-Baneasa), fata de cele ale precipitatiilor (555.1 mm).

Caracterul variabil al circulatiei atmosferice face ca umezeala relativa a aerului sa prezinte oscilatii mari fata de valorile multianuale.Umezeala aerului are valori mari 76 – 77 % datorita influentei luciului de apa din zona. Pe anotimpuri se evidentiaza urmatorele valori:

Maximul annual se inregistreaza iarna datorita adevectiei de aer rece, frecvent in perioada, intensificarii racirii radiative din timpul noptilor senine si linistite care au ca urmare aparitia inversiunilor de temperatura.

Nebulozitatea medie este de 7.7 zecimi, valoarea maxima inregistrandu-se in decembrie iar cea minima in iunie, cand predomina activitatea anticiclonica.

Durata stralucirii soarelui este de circa 2218 ore/an, inregistrandu-se circa 300 W/mp:

Numarul de zile cu cer acoperit depaseste in zona 160 zile/an.

Numarul de zile senine ajunge la 110 zile/an, repartizarea anuala medie fiind:

In regimul circulatiei atmosferice din cursul anului, vanturile sunt dirijate de principalii centri barici. Directiile dominante ale vanturilor sunt de la NE (23.2 %), E (19.7 %) si SV (16.1 %), V (13.8 %). Aceste vanturi isi mentin frecventa ridicata in toate lunile. Viteza medie a vantului la 10 m fiind 3.10 m/s, atmosfera se

caracterizeaza prin starea de stabilitate moderata. Vitezele maxime absolute se intalnesc la vanturile de NE si E, care in timpul ierii pot atinge 125 km/h. Crivatul viscoleste zapada si o troieneste in valcele, crovuri, vai, paduri.

Calmul are o frecventa anuala de peste 13.09 %, cu frecvente mari la sfarsitul verii si inceptutul toamnei (34 % in luna septembrie).

Mentionam ca roua are o frecventa foarte mare, fiind unul dintre cele mai caracteristice fenomene meteorologice. Diminetile, pe vegetatie, abunda roua, iar solul este umed ca dupa ploaie. Cantitatea mare de apa rezulta din aceasta condensare a vaporilor de apa vine sa suplimenteze cantitatrea redusa de precipitatii.

In modificarea valorilor elementelor climatice un rol important consideram ca il are si valea Ialomitei in cursul ei mijlociu, cu salba de iazuri si limanuri fluviatile, care creaza un topoclimat propriu.

In ceea ce priveste calitatea aerului in zona de amplasament, mai bine spus nivelul de poluare, nu a fost determinat prin analize. Conditiile climatice au o mare importanta supra concentratiei poluantilor, dar acestea nu sunt luate in consideratie din lipsa aparaturii de inregistrare.

Atmosfera normala (pentru aerul uscat) se defineste prin urmatoarea compozitie chimica:

Dintre compusii de mai sus, CO2, O3, Ra si CH4 sunt componente variabile, a caror concentratie variaza in functie de ora, sezon, activitate vulcanica, distributia ecosistemelor.

Compozitia aerului troposferic uscat in perioada actuala in zone cu atmosfera curata, la mare distranta de surse antropice continue, pe langa componentele naturale nevariabile, contine si doua grupe de componenete:

Se constata deci abateri ingrijoratoare ale compozitiei atmosferei actuale generale fata de cea normala.

CAPITOLUL 4

DESCRIEREA ACTIVITATII OBIECTIVULUI STUDIAT

4.1. Scop si necesitate

Obiectivul este destinat producerii si comercializarii alcoolului etilic rafinat si a subproduselor acestuia. Sursa de capital: privat integral romanesc.

Prin obiectivul de activitate investitorul vine sa satisfaca cererea destul de mare de alcool etilic la standarde europene, materie prima indispensabila in industria alimentara, chimica si sanitara, care intra in componeneta diverselor produse, in zona nu sunt numeroase astfel de obiective, astfel ca, punerea in exploatare sub acest aspect a Sectiei de alcool din cereale 5000 l/24 h este necesara. Situata intr-o renumita zona agricola, obiectivul va valorifica cerealele si va asigura furaje pentru animale poligastrice.

4.2. Descrierea activitatii

Pentru realizarea operatiunilor specifice activitatii, fabrica de productie “Alcool din cereale 5000 l/24 h” a fost prevazuta cu urmatoarele:

1. Magazia de cereale, constructie din structura metalica, regim P HX existenta, pardoseala din beton, acoperis din tabla, ferestre metalice, capacitate de depozitare 550 t, S=384 mp, cladire ce are aferente urmatoarele instalatii si utilaje:

• transport melc tubular mobil tip TM/09 – TEHNOPAN – 1 buc;

• buncar metalic pentru dozarea cerealelor, V=4,5 mc – 1 buc;

• moara cu ciocanele pentru macinarea cerealelor, tip AZOMA, Q ~ 3t/h – 2 buc;

Transportul pneumatic al malaiului la Compartimentul Zaharificare se face cu ajutorul ventialtorului centrifugat incorporat in moara, lungime transport 15 m, Q = 4000 mc/h.

2. Depozite de zi cereale, constructie regim P + O din structura metalica, S = 78 mp, in care exista:

• elevator simplu tip ES 2318 – TEHNOPAN – 1 buc;

• bucar dozator cereale, V – 3 mc, tip UTAL – 2 buc;

3. Sectie de Fierbere, constructie din structura metalica, pardoseala din beton, acoperis din tabla, ferestre metalice, regim P + 2. Risc de incendiu: mic, S = 32,5 mp, dotata cu:

• rezervor dozare apa calda, cod 1.5 A.B., V=5 mc, tip UTAL – 2 buc;

• retele conducte 309

• fierbator cereale, V = 7 mc, tip UTAL – 2 buc;

• retele conducte 101, 111, 400, 401;

4. Hale Fermentare, constructie din zidarie, regim P, existenta pardoseala din beton, acoperis din tabla, ferestre metalice; Risc de incendiu: foarte mare; S= 683,60 mp, compartimentata tehnologic dupa cum urmeaza:

4.1. Plamadire malai si Zaharificare, S = 49,59 mp

plamaditor malai, cod 1.1o, cu agitator, V = 16 mc tip UTAL – 1 buc;

retele conducte 102, 301, 309, 402;

pompa plamada dulce, cod 1.11, Q = 30 mc/k p = 20 m CA, tip AVERSA = 1 buc;

retele conducte 102 ;

zaharificator, cod 1.6, cu instalatie interioara tip serpentina de racire si agitator, V = 16 mc tip UTAL – 1 buc;

retele conducte 101, 102, 103, 300, 307, 309, 405'

pompa plamada dulce, cod 1.7, Q = 30 mc/h, p = 20 mCA, tip AVERSA – 1 buc;

retele conducte 103, 104, 105;

4.2. Drojdie S = 33,06

• preparator drojdie, cod 1.12, confectionat din otel inox cu agitator V = 3.4 mc, tip UTAL – 1 buc;

• retele conducte 105, 109, 110, 302, 404, purjare;

• cuva pentru multiplicareea drojdiilor, cod 1.13 A,B,C, V = 34 mc, tip UTAL – 3 buc;

• retele conducte 109, 110, 302, 404, purjare;
• pompa drojdie, cod 1.14, Q = 7 mc/h, p = 20 mCA, tip AVERSA – 1 BUC;

• retele conducte 109, 110.

4.3. Fermentare, de capacitate de fermentare V = 270 mc, S = 341.43 mp, compusa din linie de fermentare:

• lin. 1, cod 2; 2 A, B, C, D, E – V = 31 mc – 5 buc;

• retele conducte 104, 106, 303, 403, 500, purjare;

• lin 2, cod 2.1. A, B – V = 34 mc – 2 buc;

• retele conducte 104, 106, 303, 403, 500, purjare;

• lin 3, cod 13A2, C – V = 27 rac – 3 buc;

• retele conducte 104, 106, 303, 403, 500, purjare;

• pompa plamada fermentata, cod 2.5, Q = 30 mc/h, p = 30 mCA, tip AVERSA – 1 buc;

• retele conducter 106;

• lin tampon pentru alimentarea distilarii, cod 2.4 V = 31 mc = 1 buc;

• retele conducte 106, 107, 403, 500;

• pompa plamada fermentata la distilare, cod 2.6 A,B, Q = 1 mc/h p = 30 mCA, tip AVERSA – 2 buc;
• retele conducte 107;

Pentru preluarea apelor de spalare si racire a linurilor pardoseala a fost prevazuta cu o rigola acoperita cu gratar, cu panta spre canalizare.

4.4. Depozit spirt, S = 45,86 mp dotat cu rezervoare depozitoare;

pentru spirt brut, cod 4.1, V = 33 mc – 1 buc;

retele conducte cod 202, 203;

pentru spirt rafinat cod 4.2 A,B, V = 7 mc – 2 buc;

retele conducte cod 206, 208;

pentru spirt tehnic, cod 4.3, V = 7 mc = 1 buc;

retele conducte cod 207, 209;

4.5. Casa Pompe spirt, S = 19,69 mp

• pompa pentru spirt brut, cod 4.4 A, Q = 20 mc/h, p = 20 m CA, tip AVERSA – 2 buc;
• retele conducte cod 203;
• pompa pentru spirt rafinat, cod 4.4 B, Q = 20 mc/h, p = 10 mCA, tip AVERSA;
• retele conducte cod 208;

• pompa pentru spirt tehnic, cod 4.5, Q = 8 mc/h, p = 10m CA, tip AVERSA – 1 BUC;
• retele conducte cod 209;

4.6. Magazie materiale, unde se depoziteaza pe europaleti materialele auxiliare, S = 24.44 mp

4.7. Depozit de apa calda recuperata, S = 24.44 mp

• rezervor apa calda recuperata, cod 1.15 A,B, V = 7 mc, tip UTAL – 2 buc;

• pompa apa calda recuperata, cod 1.16, Q = 30 mc/h, p = 40 mCA, tip AVERSA – 1 buc;

• retele conducte cod 207, 209;

4. Laborator, pardoseala din gresie, S*24.19 mp, dotat cu:

• umidometru pentru cereale;

• ebuliometru pentru determinara alcoolului in plamada;

• eprubete, baloane, cilindrii gradati

• biurete

• termometre si dotari auxiliare

4.9. Grup sanitar si Vestiar situate la parter, pardoseala din gresie, dotate cu instalatie de apa potabila 1”, apa calda 1” si canalizare.

4.10. Birouri, pardoseala din linoleum, S – 67.75 mp, situate sub panta.

5. Sectia de Distilare – Rafinare, constructie din zidarie, pardoseala din beton, acoperis din tabla, ferestre metalice regim de constructie P + 3, Risc de incendiu: foarte mare: S = 61,75 mp, avand in compunere:

• deflegmator orizontal distilare, cod 3.1, montat la cota + 14 m, tip UTAL – 1 buc;

• retele conducte cod 108, 200, 406;

• condensator racitor distilare, cod 3.3., montat la cota + 10 m, tip UTAL – 1 buc;

• retele conducte coci 201, 304, 305;

• felinar control cu filtru distilare, cod 3.4, montat la cota + 5 m, tip UTAL – 1 buc;

• retele conducte cod 201, 202;

• aparat de masura si control al alcoolului din borhot, cod 3.13, montat la cota + 5 m, tip UTAL – 1 buc;

• regulator borhot, cod 3.5, tip UTAL – 1 buc;

• rezervor tampon borhot, cod 3.6, montat in exterior, V = 7 mc – 1 buc;

• retele conducte cod 210;

• pompa borhot, cod 3.7., montat exterior, Q = mc/h, p = 30 mCA, tip AVERSA – 1 buc;

• retele conducte cod 210;

• coloana rafinare 5000 l/24 h, cod 3.8, inaltime 12.5 m, tip UTAL – 1 buc;

• retele conducte cod 204, 306, 407;

• deflegmator vertical rafinare, cod 3.9, monta la cota + 14 m, tip UTAL – 1 buc;

• retele conducte cod 204, 305, 308;

• condensator racitor rafinare, cod 3.10, montat la cota + 5 m, tip UTAL – 1 buc;

• retele conducte cod 205,304,305;

• felinar control cu filtru rafinare, cod 3.11, montat la cota + 5 m, tip UTAL – 1 buc;

• retele conducte cod 205, 206, 207;

• rezervor apa rece, cod 3.12, V = 5 mc, montat la cota + 15.5 m, tip UTAL – 1 buc;

• retele conducte cod 304;

• rezervor apa calda recuperata, cod 3.14, V = 10 mc, montat la cota + 10 m 1 buc;

• retele conducte cod 308;

• retea purjare coloana rafinare;

6. Gopspodarie borhot, S = 48 mp, compusa din:

• rezervor borhot;

• retele conducte cod 210;

• presa de borhot

7. Gospodarire apa. Protejarea instalatiilor aferente puturilor (electrice si hidraulice) se va asigura cu gard metalic, cabine din beton prevazute cu guri de acces, capac metalic si tub de ventilatie. Risc de incendiu: mic, asigura un debit de 8 l/s. Gospodaria de apa se compune din:

• foraj la adancime 80 m, S = 100 mp – 2 forje care vor asigura circa 700 mc/zi = 210 000 mc/an;

• filtru Johnson – 1 s buc/foraj;

• instalatie de masura si control, instaltie de automatizare – 1 buc;

• pompa de apa tip ALLWEILER F ~ 1 buc/foraj;

• rezervor aerian sferic, metalic, V = 30 nc – 2 buc;

• rezervor suprateran, V = 7 mc – 2 buc;

• rezervor apa dedurizata, V = 7 mc = 2 buc;

• statie pompa Tip HEBE 50/5, Q = 13 mc/h, H = 77.5 m, P = 4 KW – 2 buc;

Cerinta maxima de apa pentru obiectiv, conform Bilantului de apa anexat, intocmit de proiectantul general, este 7-- mc/24 h din care:

ANALIZA: Geomorfologia climatica – caracteristici generale ANALIZA: Masivul gilau-muntele mare - elemente fizico-geografice

690 mc/24 h pentru procesul de fabricatie (inclusiv racire, igienizare instalatii_ din care 350 mc/24 h se recupereaza (apa de racire)

• 5 mc/h consum menajer;

• 140 mc/h apa pentru CT, la pornirea initiala;

• 3 mc/24 h igienizare platforme si udat spatii verzi;

Reteaua de alimentare cu apa este din conducta de otel 2”.

8. Centrala termica, constructie din caramida, podele din beton, acoperis din tabla, ferestre metalice regim P, S = 133.38 mp. Risc de incendiu mediu, dotata cu:

doua cazane tip KESSEL, volum apa cazan 7.35 mc, Q = 4.67 abur/h, p = 16 atm T = 185s C cu arzator tip SAACKE SKV 40 a = 1, pe combustibil lichid = CLU 3, STAS 54 = 80, consum total 3600 l/h;

cos de dispersie al noxelor φ = 600 mm, H = 21 m;

instalatie de dedurizare apa bruta, V = 5 mc = 1 mc;

rezervor tampon suprateran combustibil V – 5 mc – 1 buc;

instalatie combustibil 11/2”;

instalatie apa rece 2“;

instalatie apa calda 2 1/2”;

instlatie abur 3”;

instalatie apa bruta 2” care va alimenta statia de dedurizare;

instalatii de automatizare;

Centrala termica va fi dotata cu urmatoarele instalatii de automatizare:

• ansamblul cazan-arzator este complet automatizat astfel incat la functionarea la parametrii normali, randamentul teoretic al cazanelor este de 94 %;

• parametrii agentului termic primar (cu temperaturi 155sC) se regleaza, functie de temperatura exterioara, prin intermediul vanelor de reglaj cu trei cai, actionate de un regulator;

• statia de dedurizare va functiona in regim automat, fiind dotata cu un programator propriu pentru realizarea regenerarii;

• sistemul de alimentare cu apa dedurizata si mentinerea presiunii pe cirlcuitul primar se realizeaza automat prin controlul unui presostat asupra regimului de presiuni;

Instalatia de tratare a apei, care ar trebui sa asigure conform memoriului tehnic al beneficiarului un debit de circa 5 mc/h, asigura demineralizarea si dedurizarea totala a apei pentru centrala termica, cu respectarea conditiilor de calitate ISCIR C-1S cerute pentru cazanele cu abur, Instalatia adoptata pentru tratarea apei este compusa din:

• un preancalzitor de apa, cu rezervoare de apa filtrata, V = 7 mc, mentionate, in care se injecteaza abur. Apa este apoi refulata pentru demineralizare in linia compusa din:

filtre cationice puternic acide, incarcate cu rasina schimbatoare de ioni de tipul vionit CS 3

filtre anionice mediu bazice avand rasina schimbatoare de ioni wofatit AD 41

• rezervorul apa demineralizata – V = 15 mc – 1 buc;

Instalatia de dedurizare realizaza indepartarea ionilor durogeni de calciu si magneziu de apa. Dedurizarea apei pentru adaos se ralizeaza prin filtrarea apei in filtre Na – cationice in doua trepte, din care treapta a II-a reprezinta finisarea. Filtrele sunt echipate cu masa catonica Vionit CS 3 forma Na. Fiecare filtru contine rasina.

Regenerarea liniei de dedurizare se realizeaza cu solutie de NaCl 10 %. Apele de spalare de la filtre se indica sa fie acumulate intr-un bazin de neutralizare unde va avea loc amestecarea si recircularea acestora pana cand pH-ul ajunge la 6.5 – 8.5, moment in care pot fi evacuate la canalizare.

Apele reziduale neutralizate de la instalatia de dedurizare sunt apoi eliminate la canalizare.

9. Gospodarie de combustibil. Risc de incendiu: mic; S = 80 mp, compusa din:

• rezervor suprateran pentru combustibil CLU: V = 30 mc – 2 buc;

• rezervor suprateran pentru CLU: V = 5 mc – 1 buc;

• rezervor tampon suprateran combustibil V = 5 mc – 1 buc;

• pompa combustibil – 2 buc;

10. Statie de decantare – epurare

Obiectivul nu este dotat cu statie de epurare a apelor uzate.

Din memoriul tehnic al beneficiarului, am constatat ca este prevazuta realizarea unui bazin de decantare de circa 350 mc.

11. Parcul auto are in compunere:

1 incarcator tip IFRON

1 autoturism ARO 244 D

Alimentarea cu motorina a acestora se va face direct de la Statia PECO aflata la circa 500 m de obiectiv.

12. Dotarea PSI: sectia este dotata cu mijloace fixe si mobile de interventie in caz de incendiu:

5 hidranti exteriori, mentionati in planul de situatie

pichete PSI cu dotare corespunzatoare (stingatoare PF 6, lopeti, tarnacop, lada cu nisip, scara de 5 m)

stingatoare portative cu spuma chimica (P6)

stingator portative cu CO2 (G3/G6)

stingator carosabile cu CO2 (G 10)

lanterna cu acumulatori

post telefonic

Apa pentru stingerea incendiilor va fi pompata intr-o retea tip inel, cu pompe centrifuge din care una cu motor propriu, iar cea de-a doua electrica, ce trebuie sa asigure apa necesara Q = 5 l/s (debit calculat de proiectant) pentru toate gurile de hidrant; stocul tampon pentru PSI este asigurat de hidrosfera.

Mijloacele de interventie vor fi intretinute si verificate periodic conform cu reglementarile in vigoare. Rezervoarele de produse sunt prevazute a fi echipate cu opritoare de flacari.

La nivelul societatii se va constitui Comisia tehnica pentru prevenirea si stingerea incendiilor, comisiei ce va avea in vedere urmarirea punctelor de lucru ce prezinta vulnerabilitate si luarea masurilor immediate in caz de accidente, pentru fiecare obiectiv.

13. Energia electrica pentru alimentarea masinilor electrice si corpurilor de iluminat se asigura dintr-un post trafo propriu. Puterea instalata este de 80 kWh.

Terenul, proprietatea investitorului, a apartinut S.C. AGROMEC S.A. Fierbinti. Constructiile existente si in curs de realizare, urmaresc doua fluxuri tehnologice, conform Planului de situatie anexat.

Materiile prime – cerealele, in special porumbul, sunt produse bogate in glucide. Prin fermentarea zaharurilor sub influenta enzimelor produse de drojdie (Sacchgrumzces cerevisiae) se produce alcool. Plizaharidele din cereale sunt hidrolizate la dizaharide sau monozaharide cu ajutorul preparatelor enizimatice sau a acizilor minerali. Solutia de alcool obtinuta cu o concentratie mica este apoi supusa concentrarii prin distilare si rafinare.

Alcoolul etilic rafinat din cereale se obtine prin:

1. Fierberea cerealelor, cand umiditatea acestora este mare

2. Macinarea plamezii de cereale

3. Mixt – fierbere si macinare

Procedeele tehnologice se diferentiaza numai prin modul de pregatire a materiei prime, de umiditatea acesteia la receptionare. Conform loturilor de materie prima recedptionate, depozitarea lor se face separat, luandu-se masuri de evitare a amestecului mecanic intre produse si urmarind anumite criterii calitative: umiditate, masa hectrolitrica.

Indiferent de procedeul adoptat, procesul tehnologic cuprinde urmatoarele faze principale:

a) obtinerea plamezilor zaharificate

b) fermentarea zaharurilor si transformarea acestora in alcool etilic

c) recuperarea si purificarea alcoolului etilic din plamezile fermentate

4.3. Procesul tehnologic de obtinerea al alcoolului etilic rafinat prin procedeul de fierbere. Se utilizeaza acest procedeu in cazul unui grad ridicat de umiditate al cerealelor.

Materia prima se transporta cu mijloace auto din magazia de cereale la Depozitul de zi. Un snec alimenteaza cu cereale elevatorul, care la randul lui, alimenteaza pe rand fiecare din buncarele dozatoare cu cereale. Din buncare, materia prima, circa 1600 kg/fierbator, se introduce prin sibar in fierbatoare. Se introduce apa calda, circa 3600 l/fierbator, prin dozatoarele de apa, apoi aburul cu presiune 3.5 – 4 atm. Parametrii procesului sunt srict controlati: temperatura, presiune, timp. Prin analize se determina daca s-a scos tot amidonul din materialul fiert. Dupa realizarea fierberii, la dechiderea robinetului de control si datorita suprapresiunii din fierbator, masa fiarta este transortata in zaharificator.

Apa de igienizare a fierbatoarelor, cu formaldehida 5 %, se evacueaza la canalizare (cnd se utilizeaza procedeul prin fierberea cerealelor).

4.4. Procesul tehnologic de obtinere a alcoolului etilic rafinat prin procedeul de macinare

Din magazia de materiale materia prima este preluata de un transportor elicoidal (snec) mobil pentru alimentarea buncarului morii de macinat. Malaiul obtinut este transportat pneumatic cu ajutorul ventilatorului morii catre ciclonul amplasat deasupra buncarului de alimentare al plamaditorului (in ciclon se elimina aerul de transport si se decanteaza malaiul). Apa calda la T = 50 -55s C, in cantiate de 8500 l/sarja este furnizata de rezervorul de apa calda. Malaiul are dimensiuni sub 1 mm si este in cantitate de 1-1.3 l. Aburul cu T = 155 s C, in cantitate de 175 – 250 kg/h, se introduce pana cand plamada formata va atinge temperatura de 92s C. Masa va forma plamada omogena puternic agitata mecanic care va fi pompata in zaharificator. Aburul va fi evacuat in atmosfera prin cosul de

evacuare al plamaditorului de ф = 400 si H = 8 m.

Indiferent de procedeul de obtinere a palamezii, aceasta este supusa, in zaharificator, indirect prin intermediul apei care circula cu un debit de 4 mc/h in serpentinele interioare, unui proces de racire. Agentul de racire este asigurat de apa bruta filtrata de la statia de pompe. Pe parcursul procesului plamada este puternic agitata mecanic. Apa de racire circula prin serpetinele intrioare ale zaharificatorui, circa 4 mc/h, este evacuata la canalizare. Aburul di zaharificator va fi evacuat in atmosfera prin cosul de evacuare.

Pentru transofrmarea amidonului in zaharuri simple, fermentabile, la temperatura de 60s C , in zaharificator se introduce enzima pentru zaharificare. La incheierea procesului de zaharificare se continua racirea amestecului pana la temepratura de 20 – 30s C, cand se adauga drojdia obtinuta in lamaditorul de drojdie. Plamaditorul de drojdie este compus dintr-un preparator drojdie si cuve de multiplicara drojdiilor. Parametrii procesului sunt strict controlati: temperatura, presiune, timp, cantitati. Din zaharificator plamada zaharificata si racita la 28s C este pompata, in cea mai mare parte, la fermentare. O parte mai mica este pompata la preparatorul de drojdie pentru a fi repompata, apoi, la zaharificator.

Corectarea pH-ului plamezii se efectueaza cu acid sulfuric. Apele de igienizare ale zaharificatorului si plamaditorului de drojdie, cu formaldehida 5 %, se evacueaza la canalizare.

Aburul va fi evacuat in atmosfera prin cosul de evacuare al zaharificatorului de Ф = 400 si H = 80 m.

Linurile sunt prevazute cu conducte de racire, montate la partea superioara. Conducta de abur pentru sterilizarea fiecarui lin se amplaseaza langa stutul de golire.

Ca subprodus rezultat la etapa de fermentare: CO2 evacuat in atmosfera printru-un cos cu Ф = 89 mm, la H = circa 8 m.

Plamada fermentata este pompata in vasul tampon si din acesta prin intermediul a doua pompe la deflegmatorul origontal de la coloana de distilare.

Linurile de fermentare, pe masura ce se golesc, se sterilizeaza cu formaldehida 1 l/vas si abur pana se ajunge la T = 80s C, apoi se spala cu jet de apa cu presiune, pana se ajunge la T = 28s C, in vederea umplerii cu plamada zaharificata. Apa de igienizare linuri se evacueaza la canalizare.

In deflegmatorul orizontal al distilarii plamada fermentata se incalzeste la T = 76s C datorita vaporilor de alcool care ies din capul coloanei si intra intre tevile deflegmatorului. La partea inferioara a coloanei de distilare se injecteaza abur, circa 750 kg/h, direct in plamada.

Vaporii care intra in deflegmator condenseaza partial si se reantorc in coloana la partea supeprioara ca flegma, iar parta care nu condenseaza trece in condensatorul racitor, condensandu-se total obtinandu-se spirtul brut. Spirtul brut trece printr-un filtru si felinar control pentru a fi depozitat apoi la rezervorul de spirt brut de la gospodaria de alcool, cu o tarie de 85 % volum.

Apa de racire se utilizeaza la un debit necesar de 6 mc/h.

Ca subprodus rezulta borhotul care trece in regulatorul de borhot de 0.5 mc, apoi in rezervorul tampon borhot de unde, cu ajutorul pompei borhot este trimis la presa pentru brichetare. Cantitatea de borhot brichetat estimat a fi obtinut si comercializat este de 12 t/zi. Apa uzata rezulta, circa 55 mc/zi este evacuata la canalizare.

Din rezervorul de spirt brut, alcoolul brut este pompat in baza coloanei de rafinare. Baza are in inerior doua serpentine: una perforata pentru injectare abur direct in masa de alcool brut diluat la 50 % volum si alta serpentina fara orificii, pentru incalzirea indirecta, prevazuta cu oala de condens care evacueaza condensul rezultat la canalizare.

Procesul de rafinare este asemanator procesului de distilare, avand ca produs principal alcoolul etilic rafinat de 96.5 % volum si ca subprodus spirtul tehnic. Alcoolul etilic rafinat, dupa ce trece de aparatul de masura si contol curge gravitational spre depozitul de spirt la rezervorul de spirt tehnic. Spirtul tehnic se poate rafina.

Instalatia de rafinare are in dotare coloana de abur dimensionata pentru un consum de circa 650 kg/h. Consumul de apa de racire este de 8 mc/h.

Apele epuizate dupa rafinare, condens si apele de igienizare vor fi evacuate la canalizare.

Apele uzate de la canalizare vor fi dirijate la statia de decantare-epurare. Materialul grosier de la decantare va fi brichetat si comercializat.

In tabelul de mai jos sunt prezentate consumurile specifice de materii prime si materiale auxiliare:

Combustibil utilizat:

Arzatoarele cazanelor centralei termice vor consuma combustibilul CLU tip 3 sau H conform STAS 54 -80, consum total 3600 l/zi = 150 l/h – 108000 1/an. In calcule se utilizeaza consumurile de combustibil in kg, si de aceea, avand in vedere masa specifica (densitatea) de 0.935 kg/dmc, va rezulta consumul masic total:

3366 kg/zi = 140 kg/h = 1010000 kg/an

Ambalaje utilizate:

Materialele auxiliare sunt ambalate, conform standardelor de produs, in:

• hartie cerata

• folie de aluminiu

• saci de polietilena

• saci de rafie

• cutii de carton

• lazi de lemn

• europaleti

• ambalaje din sticla

• cosuri de rachita

• bodoane plastic

Pentru produsele obtinute nu se realizeaza ambalarea locala, achizitionarea lor de catre beneficiari realizandu-se in vrac, in cisterne.

Produse si subproduse rezultate:

• alcool brut 5500 – 5600 l/24h de concentratie 85 – 87 % volum

• alcool etilic rafinat 50001/24h de concentratie 95.5 – 96.5 % volum

• alcool tehic (cetone, aldehide, alcool superior) 400 – 450 l/zi de concentratie 93 % volum

• borhot brichetat circa 12 t/zi.

CAPITOLUL 5

STAREA ACTUALA A MEDIULUI IN ZONA

5.1. Surse fixe si mobile de poluare a atmosferei

Aerul din zona amplasamentului obiectivului poate fi poluat de surse punctiforme si liniare, fixe si mobile, din zonele invecinate, precum si de emisiile de poluanti specifici activitatii acestuia.

In zona analizata, o oarecare influenta asupra poluarii atmosferei o are atelierul de intretinere si reparatii, masini si utilaje agricole din cadrul AGROMEC S.A., instalatiile de exploatare a gazelor naturale raspandite mai ales in zona agricola sudica si estica a comunei, fabricuta de ulei si complexul de crestere a porcilor situat la circa 1 km est (surse de poluare fixe); circulatia rutiera, feroviara si executarea lucrarilor agricole (surse de poluare mobile).

Profilul activitatii viitoare a vecinului – Socieratea Coral Prodimpex – va fi de industrializarea laptelui.

La acestea se adauga, cu pondere nesemnificativa:

- arderea combustibililor fosili in gospodariile locuitorilor din zona ce degaje: CO2, CO, SO2, NO, pulberi, compusi organici volatili ;

- depozitarea necontrolata a gunoiului menajer – mirosuri neplacute;

5.2. Receptori sensibili la poluarea atmosferei

In zona de amplasament a obiectivului de investii receptorul principal sensibil la poluare este reprezentat de populatie.

Cunoasterea surselor antropice, element cazual fundamental al fenomenului de poluare a atmosferei, cu impact asupra omului si a intregului sau mod de viata, este esentiala pentru stabilirea relatiei cauza – efect.

Alaturi de compusii gazosi in atmosfera exista vapori de apa si aerosoli naturali (polen, spori, microorganisme, praf cosmic, praf terestru, cenusi vulcanice, sare marina, cristale de gheata) si antropici ( pulberi organice si anorganice, aerosoli lichizi).

Poluarea aerului are efecte nocive directe asupra cadrului natural asupra biodiversitatii.

Omul constiuie principalul receptor sensibil la poluarea aerului.

Efectele poluarii gazosi asupra omului sunt determinate de insusirile gazelor, doza si durata de actiune. Manifestarile sunt de la lezari olfactive pana la intoxicatii grave si decese. Prezentam efectele immediate, la concentratii mici, produse asupra omului de principalii poluanti.

Monoxidul de carbon (CO), la concentratii mici poate produce dureri de cap, dureri abdominale, ameteli, voma.

Dioxidul de azot (NO) provoaca iritarea mucoaselor nazale, a ochilor, a bronhiilor dificultari respiratorii.

Dioxidul de sulf (SO2) are actiune iritanta asupra mucoaselor producand spasm si contractii ale muschilor cailor respiratorii superioare.

Funinginea, care poate contine hidrocarburi aromatice, poate provoca tulburari respiratorii si efecte cancerigene la nivelul laringelui bronhiilor, plamanilor.

Pulberile in suspensie pot produce:

- modificari fiziologice: cresterea secretiilor glandulare avand ca urmare micsorarea functiilor mecanice referitoare la capacitate, presiune, viteze de penetrare sau iesire a aerului din aparatul respirator;

- modificari morfologice: hipertofia mucoaselor, hipertrofia urmata de atrofia glandulara, scleroza anumitor portiuni ale bronhiilor.

Vegetatia constituie un alt receptor sensibil la poluarea aerului. Efectele poluarii aerului asupra plantelor sunt directe (prin contactul plantelor cu aerul poluat) si indirecte. Agentii poluatori cei mai agresivi pentru plante sunt SO2, plubul, smogul fotochimic. Cele mai sensibile la poluarea cu SO2, sunt cerealele in cel de-al doilea stadiu de dezvoltare (cand apare al doilea rand de frunze) si in faza dinaintea infloririi.

Lucerna este una dintre cele mai sensibile plante, ea fiind luata ca etalon de sensibilitate. O Gara a estimat rezistenta relativa la SO2 a unor plante in raport cu lucerna. Prezentam aceste estimari:

Sub actiunea SO2, culoarea frunzelor se schimba, prin distrugerea, partiala sau totala, a colorfilei, acestea se rasucesc, se decoloreaza, devin dure precum hartia, mai ales intre nervuri si margini.l Ierburile sufera lexziuni necrotice, luand o culoare albicioasa, in benzi, de-a lungul nervurii centrale. Culturile agricole scad ca productivitate.

Produselor de natura organica: piele, hartie, textile, sub actiunea unor poluanti din atmosfera se deterioreaza. Se produc deteriorari ale materialelor, crapaturi, reducerea elesticitatii.

Cladirile constiuie de asemenea un receptor sensibil la aerul poluat, mai ales cu dioxid de sulf, care in reactie cu carbonatul de calciu din materialele de constructii da acidul sulfuros si acidul sulfuric, extrem de agresive. Acestia produc deterioararea caldirilor.

5.3. Elemente de ecologie acvatica si terestra

Zona unde va fi amplasat obiectivul este caracterizata printr-o vegetatie zonala de stepa si silvostepa puternic modificata. In secolele trecute Campia Vlasiei era acoperita de paduri care au fost defrisate, ramanand unele petice, care se vad si astazi la circa 500 m sud de zona analizata sau la circa 3 km, la V – NV. Caracteristic Padurii Vlasiei este amestecul de stejar pedunculat cu stejarul brumariu, specii prezente in Padurea Caldarusani. In prezent alte specii de foioase au devenit preponderente: paduri de cer si garnita, carpen, lemnul cainesc, gherghinar, soc, corn la sud de obiectiv. Pe langa padurile de foioase se intalnesc pajisti stepice cu grarninee (paiusul colilia, negara, pirul).

Zona fiind tipica practicarii agriculturii se intalnesc plantele de cultura (cereale cu preponderenta, vita de vie in culturile particularilor la sud de obiectiv). Biocenozele sunt alcatuite dintr-un numar redus de specii ( plante de cultura, animale epigee) – care nu rezista invaziei daunatorilor.

In zona de nord s-a dezvoltat vegetatia acvatica si de lunca adaptata inundatiilor si excesului de umiditate: specii de salcie, plop, arini (alb si negru), rachita; speciile ierboase sunt reprezentate de: rogoz, stanjenul de balta, limbarita.

Vegetatia acvatica a lacului Caldarusani, la circa 2.5 km V-NV de obiectiv, este reprezentata de stuf, trestie, papura, nufar, plaur, lima broastei, matasea broastei, bradis.

Fauna terestra este reprezentata de rozatoare (soarecele de cap, popandaul, harciogul, orbetele, iepurele de camp, veverita), pasari (fazani, prepelita, potarnichea, ciocarlia de Baragan, prigorii, dubrvencile, graurul, vrabia, scatiul, turturica, ciocanitoarea), reptile (serpi, soparle, gusteri, batracieni), insecte.

Fauna de lunca este reprezentata de pasari de balta: rate salbatice, lisite, gainuse de balta. In zavoaie sunt mamifere: vulpea, lupul, mistretul.

Pe amplasament nu exista ape de suprafata, baltiri sau zone umede. Paraul Cociovistea si Lacul Dridu se afla la cateva sute de metri de obiectivul analizat. Calitatea apei se incadreaza in categoria a II-a, conform STAS 4706 – 1988, prin cantitatea de suspensii coloidale, substante minerale si organice continute.

Fauna acvatica este specifica apelor si lacurilor de campie: caras, crap, platica, biban, rosioara, linul, stiuca, oblete.

5.4. Asezarile umane si alte obiective de interes public

In vecinatata amplasamentului obiectivului se afla cladiri cu regimul de inaltime P + 0, P + 1. Comuna are gara de calatori, calea ferata Bucuresti – Urziceni trece la circa 500 m S de obiectiv. Comuna s-a dezvoltat de-a lungul drumului rutier Movilita – Balotesti. Populatia este ocupata cu preponderenta in agricultura (culturi agricole, zootehnie, industrie alimentara).

Starea de sanatate a populatiei este in limite normale. La circa 1 km de obiectiv se afla spitalul si policlinica comune Fierbinti . Nu se cunosc in zona cazuri de populatie afectata de poluantii caracteristici activitatii de producere alcool.

Institutiile administrative ale statului isi au sediul in comuna Fierbinti – Targ.

La circa 5 km est de obiectiv s-au descoperit asezari prefeudale din sec. IX _ XI, cunoscute sub denumirea de “cultura Dridu”. Pe malul nordic al lacului Caldarusani sunt Manastirea Caldarusani, Schitul Cocioc si Balamuci.

Sursele de zgomot sunt constituite in prezent de traficul rutier si activitatea de intretinere si reparatii masini si utilaje agricole din cadrul AGROMEC SA, ambele situate la N de obiectiv, fara a fi depasite limitele normale.

In zona nu sunt monumente ale naturii sau specii ocrotite de lege.

CAPITOLUL 6

IDENTIFICAREA SURSELOR DE POLUARE DIN CADRUL

OBIECTIVULUI STUDIAT

6.1. Surse de poluare atmosferica

In cadrul obiectivului enumeram sursele de impurificare pentru aer:

centrala termica;

mijloace de tranport proprii sau in tranzit;

sectiile tehnologice (moara, plamaditor – zaharificare, prepararea drojdiei, fermentare, distilare – rafinare.

Centrala termica

Conform decllaratiilor beneficiarului obiectivului arzatoarele cazanelor centralei termice vor consuma combustibil lichid usor CLU tip 3 sau M, conform STAS 54 -80, consumul masic total: 3 366 kg/zi = 140 kg/h = 1 010 000 kg/an, cu puterea calorica Pe – 41 000 kj/kg = 9 790,8 kcal/Kg si continut de sulf 0,25 %.

Factorii de emisie la arderea combustibilului lichid loa surse stationare specificati de AP – 42 sunt:

Densitatea medie a combustibilului lichid usor CLU tip 3: dm = 0,935 kg/dmc

Pentru consumul orar de combustibil al centralei de 140 kg/h rezulta 150 l/h.

Cazanul este dotat cu arzator modern, cu nivel redus de NOX, care reduce puterea sursei pentru acest poluant cu 50 %.

inand cont de factorii de emisie si consumul orar de combustibil rezulta urmatoarele debite masice si concentratii de poluanti caracteristici (concentratiile s-au determinat considerand un volum de gaze de ardere de 0,673 mc/s):

Consumul de combustibil lichid declarat in memoriul tehnic de beneficiar este de:

140 Kg/h = 2260 Kg/zi = 100800 Kg/luna.

Volumul de gaze arse rezultat:

Vga = 17,30 mc/Kg x 140 Kg/h = 2422 mc/h = 6,673 mc/s

gaze de ardere rezultate din arderea carburantilor la autovehiculele din dotare

Cantitatile de poluanti pentru 1 Kcal produsa ( din cercetarile I.C.I.M. BUCURESTI) sunt:

6.2. Poluare cu reziduuri lichide

Din activitatea ce se desfasora in apele uzate care contin cantitati mari de substanta.

Apele uzate tehnologice rezultate:

• apele cu continut mare de substanta organica ale plamezii fermentate, resturi concentrate de la 55 mc/24 h – 0,636 l/s;

• ape de la spalarea vaselor, linurilor si pardoselilor mc/24h = UQ l/s;

• ape de racire de la zaharificator, pompe plamada, linuri, racirea condensatoarelor de deflegmatoarele coloanelor de distilare si de rafinare – ape conventional curate – circa 120 mc/24 h = 1,39 l/s.

Debitele de ape uzate se regasesc in Anexa nr. 6 – bilant de apa.

In bilantul de apa nu sunt evidentiate apele de la regenerarea si spalarea masei catonice de la statia de dedurizare. Debitul acestor ape este de 5 mc/h, 20 mc/h = 0,23 l/s.

Ape de tip fecaloid – menajere de la grupurile sanitare – circa 4 mc/24 h = 0,046 l/s.

In varianta propusa de beneficiar, colectarea acestor ape se intentioneaza sa se faca intr-un bazin existent, betonat, hidrolizat de 50 mc, ulterior sa fie descarcate intr=o statie de epurare prin vidanjare.

Aceasta solutie o consideram provizorie, pe perioada probelor tehnologice ale investigatiei, perioada la care se poate functiona cu colectarea tuturor apelor uzate in bazinul decantor de 350 mc prevazut in proiect. Ulterior, la functionarea obiectivului, dupa dotarea cu instalatii de epurare pentru epurarea apelor uzate, vidanjarea si descarcarea la cea mai apropiata statie de epurare – Urziceni – vor deveni costisitoare, de aceea recomandam preluarea apelor menajere de reteaua de canalizare in propria statie de epurare.

In cele ce urmeaza realizam o estimare a concentratgiilor si debitelor masice de poluanti caracteristici rezultati in apele uzate, estimare ce tine cont de precizarile literaturii de specialitate.

Acidul sulfuric concentrat, utilizat la concetrarea pH la plamada zaharificata inainte de introducerea enzimei a doua intra in produs, deci nu se va regasi in apele uzate.

Precizam ca in estimari am luat in considerare valorile medii ale caracteristicilor uzate de la activitatea de producere alcool din literatura de specialitate.

Pentru estimarea debitelor masice de poluanti caracteristici continuti de apele uzate am utilizat debitele de ape uzate anterior prezentate, pe tip de apa uzata.

1. Ape uzate tehnologice:

1.1. Ape uzate de la producerea alcoolului (cu borhot)

1.2. Ape de la spalarea cazilor, linurilor si pardoselilor

1.3. Apa de racire

1.4. Ape de la purjarea cazanelor

1.5. Ape de la regenerare - spalare            

1.6. Ape de igienizare pardoseli

2. Ape uzate fecaloid-menajere

De la activitatea de obtinere a alcoolilor prin fermentarea cerealelor rezulta deci volume importante de ape uzate care contin cantitati mari de substanta organica:

ape cu continut mare de substanta organica, respectiv borhotul rezidual de la distilarea plamezii fermentate – ape cu impurificare mare;

ape de la spalarea cazilor, linurilor si pardoselilor – ape cu impurificare medie;

ape de racire a linurilor, a coloanelor de distilare si rafinare – ape conventional curate.

6.3. Poluarea cu reziduuri solide

6.3.1.. Tipuri si cantiati de desuri rezultate

In timpul diferitelor faze de constructie pot apare deseuri cum ar fi:

• material excavat din zonele unde vor fi amplasate constructii;

• resturi ale materialeor de constructie (ciment, var, material de balastiera, mortar, betoane, lemn);

Cantitatile de deseuri le estimam la urmatoarele valori:

1. Ambalaje

2. Deseuri industriale

3. Deseuri menajere

6.3.2. Modul de gospodarire a deseurilor

Deseurile de tip menajer si cele provenite de la activitatea industriala vor fi sortate si colectate in pubele metalice sau din material plastic ce vor fi descarcate la containerele societatii, situate pe platforma betonata, care vor fi la randul lor descarcate in rampa de gunoi a comunei, sau valorificate corespunzator la centrele de achizitie specializate.

Eventualele pierderi de produse petroliere, asa cum s-a prevazut din proiectare, se vor colecta de pe platforma betonata cu material absorbant (nisip), care va fi depozitat intr-un container impermeabilizat.

6.3.3. Gospodarirea deseurilor toxice si periculoase

Obiectivul de investitii nu produce substante toxice si periculoase.

Utilizeaza ca substante toxice acidul sulfuric (circa 6 l/zi) si aldehida formica (circa 7,8 l/zi), care sunt depozitate in cadrul laboratorului, in sistem securizat, in ambalaje de achizitionare, care sunt returnate la furnizor.

Dezinfectiile si deratizarile se efectueaza de institutii autorizate si specializate in acest sens.

6.4. Surse de zgomot si de vibratii

Pentru obiectivul analizat sursele de zgomot si vibratii sunt:

• transportul materiei prime si a produselor rezultate cu sistemul de transport auto, mecanic, penumatic, hidraulic;

• mijloacele de transport;

• ventilatoarele din dotarea sistemelor amintite anterior;

• agitatoarele utilajelor din dotare;

• motoarele electrice si pompele din dotare;

• ventilatoare de aer cu care sunt echipate cazanele – putere acustica 89 dB/ventilator;

• pompe care asigura circulatia agentului termic – puterea acustica 70 dB/pompa;

• 2 arzatoare ale centralei termice pentru comustibil lichid, cu care sunt echpate cazanele – putere acustica 85 dB/arzator.

Vibratiile sunt nesemnificative, utilajele generatoare vor fi dotate, conform declaratiilor proiectantului, din constructii – montaj cu amortizoare care atenueaza efectul acestora.

Din masuratorile de model mentionate in literatura de specialitate readam nivelul de zgomot provenit de la mijloacele de transport auto din dotare sau in tranzit pentru diferite situatii tipice:

accelerare maxima treapta II – 20 Km/h motor solicitat 78 -80 dB(A)

accelerare treapta I 84 dB (A)

Apreciem ca pentru tipul de autovehicule ce vor tranzita zona si regimul caracteristic de deplasare pe amplasament, recomandat a fi de 5 Km/h, nivelul mediu de zgomot va fi de circa 80 dB (A). Deoarece mijloacele de transport carburant sunt de mare tonaj, este posibil a acestea sa constituie o sursa de vibratii care pot produce deteriorari cladirilor din jur, daca sunt depasite limitele de viteza amintiter si daca motoarele sunt “ambalate” in gol.

CAPITOLUL 7

Turner a facut precizari:

Pentru cer senin radiatia solara incidenta este puternica daca inaltimea soarelui

este > 60s, este moderata daca este cuprinsa intre 60s si 35s; si este laba daca aceasta inaltime este cuprinsa intre 35s si 15s.

Noapte inseamna o ora inainte de apusul soarelui pana la o ora dupa rasaritul soarelui.

Ulterior au fost recomandate si alte valori ale radiatiei solare incidente in functie de aparatura folosita si de alte consideraratii.

Grifford a propus urmatorul tabel:

Clasele de stabilitate a atmosferei

Avand clasele de stabilitate precizate, se pot determina baterile medii patratice, dupa relatii empirice, valabile in general in conditii de teren plan. Relatiile recomandate tin seama de durata de prelevare a probelor de poluanti pe baza carora aceste realtii su fost construite.

Briggs a elaborate relatii de calcul pentru Òy si Òz, exprimate in m, de forma:

FORMULA

unde:

X este distanta in m masurata de la sursa de poluare la verticala punctului de analiza a1, b1, s1 si a2, b2, s2 sunt parametrii care depend de clasa de stailitate si de rugozitatea terenului din zona.

In tabelul urmator se prezinta valorile parametrilor de calcul dupa Briggs, valabile in general pentru 10 la 2 m < x < 10 la 4 m in conditii rurale (R) si in conditii urbane (U) pentru durate de prelevare T = 3 min, considerate ca durata de prelevare de referinta.

Valorile parametrilor a,b,s dupa Briggs

7.3. Debite, concentratii de poluanti evacuate in mediu

Concentratiile maxime admisibile sunt cele precizate de Ordinul 462/1993.

Se poate observa ca nu sunt depasiri ale CMA decat pentru pulberi, la emisiile e la centrala temica pentru diminuarea carora vom prevede recomandari in cpitolul 9.

Pentru emisiile de la autovehicule – Ordinul 462/1993 al MAPPM nu specifica limite maxime admisibile pentru un astfel de tip de poluator.

Dispensia emisiilor tehnologice se realizeaza prin gurile de refulare ale sistemelor de ventilatie.

Concentratii ale poluantilor pet imp de zi:

Concentratiile poluantilor pe timp de noapte:

CAPITOLUL 8

IMPACTUL PRODUS ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

Despre poluantii emisi de autovehiculele ce vor tranzita amplasamentul fabricii putem spune ca emisia lor are loc practice la un nivel redus de la suprafata terenului, dispensia acestora efectuandu-se mai anevoios. Zona de influenta maxima a acestora este practice pe directia predominant a vantului, la inaltimea de 0.70 m., Impactul produs va fi aleatoriu, de scurta durata, mult diminuat de perdeaua verde, pe care o recomandam pentru a fi poantata la limita vestica a obiectivului.

Acumularea de poluanti gazosi si de pulberi in atmosfera, produce modificarea factorilor fizici naturali ai acesteia: temperature, umiditate, precipitatii, radiatii. Poluarea atmosferei in timp poate duce la schimbari geo-fizice ale ansamblului atmosferei terestre, cu consecinte directe asupra iosferei.

Noxele din zonele poluate pot absoarbe pana la 20 % din radiatiile solare si pot incarca solul cu 5 %/zi masa poluanta. Reducerea vizibilitatii este o alta consecinta a poluarii atmosferice.

Ceata de poluare “smog” va fi determinate de numarul de zile cetoase si umiditatea atmosferei poluate, determinate de proximitatea acumularii Dridu.

Poluarea apelor si a solului cu poluanti emisi in atmosfera prin desfasurarea activitatii din cadrul obiectivului se face indirect, prin dizolvarea sau antrenarea acestora de apele meteorice si infiltrarea odata cu acestea in sol.

Ploile, dar si roua si zapezile spala suspensiile solide si compusii gazosi, antrenandu-l in circuitul atmosphere – sol – apa. Zapada, polile, ceata si roua au influente negative, prin aceea ca din combinatia apei din precipitatii cu SO2 si SO3 se formeaza acizi agresivi pentru solo, SO2 si SO3 reactioneaza cu bazele formand saruri-sulfati.

Bioxidul de sulf SO2, este un gaz incolor, cu proprietati acido-reducatoare, cu miros inabusitor, provoaca ingreunarea respiratiei, solubil in apa; la 20 g C se dizolva 10.5 g SO2 in 100 g H2O.

SO2 + H2O = H2SO3 – acid sulfuros

2SO2 + O2 = 2SO3 – trioxide de sulf care este un lichid incolor, care se solidifica la 16.8 g C, sub forma de masa alba cristialina, cu aspect fibros, matasos.

Daca particulele de gaze nocive cad repede pe sol, dupa emisie, antrenate fiind chiar si de brize, numai o cantitate minima, se transforma in acizi. SO2 se manifesta prin iritare cailor respiratiei.

Oxizi de azot – NO, NO2 – sunt prezenti in gazelle de ardere. Dioxidul de azot (NO2) este un gaz irritant care la om poate provoca modificari anatomopatologice si chimice ale bronhiilor plamanilor.

NO este un gaz incolor, greu comestibil, solubil in apa.

N2 + O2 = 2NO2 hipoazotita – gaz brun deschis – cafeniu cu miros puternic iritant

NO + NO2 = N2O2 – anhidrida azotoasa

Efectul produs de poluantii emisi in atmosfera va fi nesemnificativ asupra celor doi factori de mediu (apa si sol) in perioada imediata de functionare, insa, prin acumulare in timp indelungat de functionare, efectele pot devein evidente si semnificative.

Factorii cei mai afectati de actiunea in timp a poluantilor emisi in atmosfera sunt vegetatia, fauna si omul.

Gazele pot patrunde datorita dimensiunilor lor mici in caile respiratorii. Gazele solubile pot fi retinute de caile respiratorii superioare, iar cele greu solubile pot ajunge in alveoli.

Dupa dizolvare, gazele patrund in circulatia sanguine, apoi in diferite organe unde sunt retinute. Efectele agentilor poluatori gazosi asupra omului suint iritante, alergice, imunologice, cancerigene.

La depasiri ale concentratieiilor admise se pot produce intoxicatii cu CO care au ca effect blocarea hemoglobinei sub forma carboxihemoglobina.

Monoxidul de carbon exercita efecte nocive prin blocarea altor compusi ai sangelui, testurilor si mai ales asupra unor leziuni. Se considera ca acest gaz nu produce vatamari vegetatiei si microorganismelor, deoarece concetratiile sunt sub 0.11 ppm.

Regimul precipitatiilor joaca un rol important in procesul impurificarii atmosferei, care aduc pe sol elemente care se gasesc in suspensie si dizolva o mare parte din gaze, reducand concentratiile de noxe. Substantele solide, in contact cu vaporii de apa din atmosfera, in urma depasirii punctului de roua, sau cu roua de pe plante formeaza prin hidroliza acid sulfuric si hidroxizi care necrozeaza testurile vegetale. Ploile spala susepensiile solide si aerosolii depusi pe Frunze, antrenandu-le in circuitul atmosfera – sol unde acestia trec in forme mai putin vatamatoare.

Este de preferat caderea particulelor mai repede, decat mai tarziu, pentru a reduce precipitatiile acide.

Din punct de vedere ecologic, in zilele de calm atmospheric impuritatile stagneaza in jurul surselor de eliminare, realizand concentratii mari. Mecanismul de sedimentare este, in felul acesta, usurat si limitat la un teritoriu mai restrains, in timp ce diluatia in aer se face mai greu. Curentii de aer usureaza diluatia micsorand concentratiile prin imprastirea emisiilor pe un teritoriu mult mai mare. Intensitatea si turulenta vantului, umiditatea si miscarile aerului determinate termic, influenteaxa hotarator distant de raspandire a emisiilor.

Toate investigatiile relatate de studiile de specialitate in legatura cu rolul factorilor geografici si climatic in raspandirea noxelor au aratat ca o difuzie slaba a poluantilor, calmul frecvent si persistent si miscarile de aer slabe creeaza un pericol real de acumulare si stagnare a impuritatilor, producandu-se concentratii mult peste limita admisa.

Avand in vedere faptul ca: obiectivul este dotat cu instalatii de ardere performante, putin poluante, care emana in atmosfera poluanti caracteristici se incadreaza in limitele admisibile prevazute de Ordinul 462/95;

Se realizeaza dispersia astfel incat emisiile, in zonele unde sunt amplasati receptorii sensibili la efectele poluantilor caracteristici, nu depasesc valorile maxime admisibile, se poate concluziona ca, desi efectul asupra factorilor de mediu prcizati este minim, emisiile de noxe trebuie monitorizate in permanenta, prin reglajul automat al cazanelor de abur.

Comparativ cu alte central termice, central obiectivului studiat este dotata:

Cu instaltii de ardere performante;

Arzatoarele vor fi cu nivel redus de NOx, care realizeaza o reducere a concentratiilor de pana la 5o %;

Reglarea arderii, automat, pentru ca aceasta sa fie complete, astfel incat concentratiile de CO sa fie minime;

Pot fi considerate, practice, efecte positive asupra calitatii aerului, fata de situatiile din centralele termice existente, cu dotari depasite tethnic.

8.2. Impactul produs asupra apelor

In varianta propusa de proiectant privind Solutia de evacuare a apelor uzate, impactul asupra factorilor de mediu apa este semnificativ, chiar maxim, daca nu se va lua in considerare dotarea cu instalatie de epurare corespunzatoare.

Consideram ca, totusi pentru a realize evaluarea impactului, cea mai potrivita schema de epurare ar fi aceea care printr-o tehnologie adecvata sa realizeze o eficienta de minim 95 %. In nici un caz nu se recomanda numai bazin de decantare, ci si realizarea unui tratament: tratarea apelor pentru corectia pH si tratarea eventual cu electroliti, polielectroliti (rasini) care sa realizeze aglomerarea coloizilor de suspensii, astfel ca separarea intre faza lichida si solida se se efectueze rapid, fara antrenarea in emisar.

Factorii de mediu ce pot fi afectati de apele uzate in cazuri de avarie ale retelelor de canalizare sunt:

Solul si subsolul, prin infiltratii in cazul aparitiei defectiunilor la retelele de colectare – descarcare a acestor ape;

Apele freatice din zona.

Apele uzate cu incarcare foarte mare de suspensii, rezultate din avarii, accidente, manipulari defectuoase sau rau intentionate pe aliniamentul de pozare al conductelor de canalizare sau de nerealizarea epurarii corespunzatoare a apelor uzate pot constitui o potential sursa de poluare a apelor freatice, a paraului Cociovistea in aval si proximitatea lacului de acumulare Dridu.

Apele uzate rezultate la fabricarea alcoolilor prin fermentare actioneaza negative asupra receptorilor naturali prin consumarea rapida a oxigentului dizolvat. Odata cu acestea se degaja un miros neplacut, mai ales ca urmare a descopunerii produsilor de sulf si se dezvolta ciuperci care pot forma depozite in zonele cu viteza mica de curgere (panta de scurgere a apelor de suprafata este de 0,5 %).

8.3. Impactul emisiilor de poluanti care pot afecta fauna si vegetatia

Efectele asupra vegetatiei pot fi directe si indirecte (prin intermediuol apelor meteorice).

In regiunile infestate cu noxe, tratate de liteatura de specialitate, temperature aerului are o importanta deoseia, ea avand un rol decisive in dezvoltarea vetetatiei. La un gradient normal de temperature fumul si noxele se ridica si sunt supuse unei diluari inseminate. Emisiile de SO2, desi sunt in limitele admisibile, datorita factorilor meteorologici nefavoraili unei dispensii favorabile, poate avea influente dintre cele mai nefaste. Limita maxima a concentratiilor pentru vegetatie este de 0,05 mg/mc SO2. Depasirea acestei limite conduce la distrugerea clorofilei, precipitarea taninurilor si plasmoliza celulelor, paralizeaza sistemul de inchidere – deschidere a stomatelor. Partile legate sunt iremediabil pierdute, pe cand cele intact, la incetarea agresiunii gazului isi reiau integral functiunile, frunzele noi devenind normale. SO2 ataca peridermul copacilor, produce o innegrire a coji, crapaturi lungi de-a lungul tulpinii, desfolierea scoartei arborilor, care capata o culoare brun – roscata.

Frunzele stejarului pedunculat vor prezenta coloroze de culoare verzui-galben, internervurale, in special pe lobi, de marimi si forme varabile. Necrozele vor fi de culoare galbena, galben-brun, bruna si rosie, iar la puieti rosu-bordo.

Se va considera ca se depaseste concentratia maxim admisibila la SO2 daca se vor observa la plantatia de vita de vie din vecinatatea sudica a obiectivului, urmatoarele: cloroze, necroze foliare, caderi timpurii ale frunzisului, carceii uscati, lastari rosiatici, legarea defectuoasa a boaelor. In aceste conditii se considera ca productia va scadea, boabele vor ramane mici, verzi cu aspect ofilit, colorate neuniform. Se recomanda, in literature de specialitate, stopirea cu zeama bordeleza.

Ingheturile tarzii, ca si perioadele uscate, cu temperature ridicate ale aerului, maresc efectul negative al poluantilor asupra vegetatiei, cu pagube mai intese, in special in perioadele uscate, in care se semnaleaza si un deficit de apa in sol pot apare vatamari intese ale veetatiei, prin inrosirea puternica a frunzisului.

Temperaturile ridicate combinate cu lipsa precipi8tatiilor maresc efectul negative al poluantilor.

Emisiile de CO si NOx sunt in limitele admisibile, efectul acestora asupra vegetatiei nefiind nesemnificativ. NO2 favorizeaza puterea de invazie a microorganismelor, producand o mortalitate mai ridicata la animalele expuse la infectii cu streptococci. Concentratiile de 1 – 4 ppm de oxizi de azot produc necrozrea frunzisului arborilor, functie de timpul de expunere. Pentru perioade de 35 de zile limita de 0,5 ppm NO2 produce cadrea frunzelor.

Regimul hidric al plantelor, care refelecta deregalarile metabolice, ca si fenmenul transpiratiei, poate fi perturbat in proportie de 15 – 45 %, fiind influentate de intensitatea concentratiilor de noxe, durata de actiune a acestora si fenomenele meteorologice.

Trebuie evitata depozitarea necontrolata a gunoiului menajer care poate produce poluarea solului dar poate conduce si la aparitia mirosurilor neplacue si in zona, generand totdata si aparitia insectelor specific si a rozatoarelor, ce pot constitui un potential focar de infectie in zona.      

8.4. Impactul produs asupra solului si subsolului

Atat in timpul executiei cat si in timpul exploatarii obiectivului pot aparea problem legate de poluare, conservare si protectia solului si subsolului. Astefel de problem constituie:

Fisurarea retelei de canalizare;

Infiltrarea cu precipitatii din zona a unor oxizi gazosi rezultati de la instalatiile de ardere;

Acoperirea suprafetei incintei cu constructii, platform si cai de acces impermeabilizate;

Depozitarea directa pe sol a materialelor de constructii (ciment, betoane, mortar, var, etc)

Depozitarea necontrolata a gunoiului menajer;

Fisurarea instalatiei de transport alcooli, borhot.

Pentru apele de siroire din precipitatii care antreneaza apele uzate din procesul tehnoloogic ca urmare a unor avarii descries mai sus, in cazul nostrum materii totale in suspensie, acestea pot afea urmari catastrofale ducand la distrugerea bacteriilor necesare descopunerii funzelor si a altor substante organice.

In cazuri de avarii, nesesizate si necontrolate in timp util, estimam ca se vor produce eroziuni ale solului, afectand rigolele comunale, soseaua situate in vecinatate cu debuseu in paraul Cociovistea si, de aici in lacul de aumulare Dridu.

Se poate produce dezeghilibre pedogenetice in incinta viitorului obiectiv datorita:

Depozitarii stratului excavat (ce poate contine caronati, sulfati si sodium in exces), ce poate contamina stratul superficial, inhiband procesele de humificare;

Depozitarii fara folie protectoare a materialelor de conbstructie;

Se poate pierde importanta economica a invelisului de sol prin acoperirea suprafetei amplaswamentului cu cladiri si platform; acest lucru nu determina insa producerea in zonele invecinate a unor perturbatii pedogenetice semnificative;

Infiltarea cu precipitatiile din zona a unor oxizi gazosi poate produce modificarea calitativa a solului;

Accidente sau defectiuni ale diverselor instalatii.

In ceea ce priveste circulatia apei in sol, la suprafetele cu impurificari de SO2 si SO3 apar unele defectiuni datorita tasarii solului, datorita blocarii8 substantelor organice moarte. Este impiedicat drenajul normal al apei din sol, fiind favorizata scurgere apei la suprafata.

Datorita acestei stagnari, umiditatea din stratul superior al solului creste, impiedicandu-se aerisirea normal si produce asfixierea radacinilor, In cazul in care liantii sunt distrusi, apare fenomjenul invers de saracire a solului in umiditate dtorita capacitatii mai reduse de retentive a apei de catre aggregate.

Reducerea semnificativa a activitatii enzimatice (zaharaza si dehidrogeneza)., corelata cu lipsa paturii erbacee este consecinta nivelului redus al activitatii microorganismelor. Analizele acestora (microorganismelor), efectuat de specialist pe tipuri de sol poluate si relatate de literature de specialitate, indica aparitia bacteriilor, specific solurilor cu aciditate crescuta, colorate in galen si portocaliu, tip Pseudomonas, Sarcina, Bacillus mycoides. Dintre fungi microscopic sprofiti: Penicilium, frecvent in solurile cu grad mijlociu de poluare; Mucor – specii adaptate solurilor cu pH acid.

8.5. Impactul asupra asezarilor umane si altor obiective

Impactul asupra asezarilor umane a poluantilor gazosi vai minim, avand in vedre zona maxima de influenta a acestora in atmosfera, si directia predominant a vantului.

O influenta o vor avea mirosurile degajate din rezervoarele si instalatia de presare borhot, a statiei de epurare.

O influenta o vor avea mirosurile degajate din rezervoarele si instalatia de presare borhot, a statiei de epurare.

Eficienta grupurilor sanitate este suficienta ca dotare sanitara minima pentru personalul de deservire.

In ceea ce priveste nivelul zgomotului, in capitolul 9 vom indica masurile de diminuare, astfel incat acesta sa nu afecteze zona invecinata, locuita.

Acest obiectiv are un effect pozitiv direct asupra starii de prosperitare a populatiei din zona prin asigurarea unor locuri de munca si poate realize, prin investitii suplimentare, confortul termic si asigurarea apei calde necesare igienizarii in locuintele limitrofe, asigurarea apei potabile prin foraje de mare adancime, in cazul secetelor indelungate.

CAPITOLUL 9

MASURI PROPUSE PENTRU REDUCEREA POLUARII

9.1. Masuri ce pot fi luate in tehnologie sau in activitatea propri-zisa

In acest capitol sugeram cateva modalitati de realiozare din punct de vedere tehnologic a unor masuri suplimentare pentru diminuarea impactului activitatii obiectivului asupra factoriilor de mediu. Astfel:

Asigurarea unui perimetru de protective pentru rezervoarele de apa potabila si a securitatii acestuia, semnalizat cu indicatoare specific;

Asigurarea unui perimetru de proectie pentru combustibil;

Asigurarea unui perimetru der protective pentru rampa de gunoi;

Intretinerea periodica a platformei betonate, deteriorate;

Completarea documentatiei de proiectare de catre proiectantul de specialitate cu “Regulamentele de exploatare a retetelor de distributie a apei si a surselo”, regulament ce va fi respectat de personalul de exploatare al obiectivului;

Utilizarea unor enzime fermentabile si a unor drojdii mai bune calitativ care sa conduca la cresterea gradului alcoholic al plamezilor fermentate pana la 11.4 – 12 % volume, care ar conduce la cresterea productivitatii, micsorarea consumurilor de apa cu 18 – 20 %, de abur cu 10 – 11 %;

Dupa interventiile la reteaua de distributie a apei potabile effectuate pentru remedierea defectiunilor accidentale este obligatory dezinfectia suplimentara cu clor. Recomandam instruirea personalului ce va manipula clorul, intrucat scaparile necontrolare ale acestuia, chiar in cantitati mici, pot produce arderea vegetatiei, introxicarea sau chiar decesul persoanlului de exploatare.

Se impune atenuarea zgomotelor produse de utilajele din dotare astfel:

Carcasarea motoarelor pompelor - carcasele fonoizolante realizand o atenuare a zgomotului cu max 30 dB; noi consideram atenuarea realizata de circa 15 dB;

Exploatarea so omtretomerea cpres[inzatoare a instalatiilor si utilajelor, efectuarea periodica a reviziilor tehnice;

Izolarea fonica a centralei termice, plantarea unei perdele de vegetatie deasa cu specii repede crescatoare la limita vestica a amplasamentului

Pentru a evita poluarea atmosferica prin sinergia cu poluanti proveniti de la alte surse propun folosirea a doua filitre folosite foarte des pentru a indeparta particulele fine si rezistente provenite de la central termica a obiectivului studiat: filtru ciclon si filtru electrostatic.

9.2.      Pentru factorul de mediu apa:

Sistematizarea scurgerii apelor meteorice prin amenajarea unor rigole marginale externe ce vor descarca gravitational aeste ape la rigolele stradale, pentru evitarea fenomenului de inundabilitate in faza de incepere a constructiilor;

Desi in schema ilantului de apa proiectantul de specialitate a prevazut prefiltrare pruficare a apei, nu realizeaza descrierea dotarilor ce realizeaza acest lucru, deci recomandam prevederea filtrelor cu nisip curators care sa realizeze aceasta filtrare; adoptarea de proiectantul de specialitate a unei tehnologii adecvate care sa realizeze o epurre a apelor uzate cu o eficienta de 95 %.

In nici un caz nu se recomanda numai bazin de decantare, ci si realizarea tratarii apelor pentru corectia pH si tratarea eventual cu electroliti polielectroliti (rasini) care sa realizeze aglomerarea colozilor de suspensii astfel ca separarea intre faza lichida si solida sa se realizeze rapid, fara antrenarea in emisar.

Pentru apele de la regenerare si spalare de la statia de dedurizare se recomanda colectarea acestora intr-un bazin de neutralizare unde se va face neutrilizarea si corectare pH-ului, inaintea preluarii de reteaua de canalizare, avand in vedere ca sunt ape acide sau alcaline;

Recomandam sa se revina supra schemei bilantului de apa in sensul ca toate apele uzate (inclusive apele menajere 4 mc/24 h si din fabricatie 234 mc/24 h, 55 mc/24 h de la presa de borhot) sa fie colectate de bazinul de decantare de 350 mc, ulterior epurate, deoarece se face o dilutie a celor 55 mc/24 h ape cu continut mare de poluanti favorizand o epurare ulteriorara eficienta;

Monotorizarea apelor uzate deversate in emisar (analize de laborator cae sa determine concentratiile principalilor indicatori).

9.3. Pentru factorul de mediu aer si miscorarea zgomotelor si vibratiilor

Plantarea de grad viu, decorative, cu inaltimi de pana la 3 m, la limita perimetrului apmplsamentului pentru a atenua zgomotele;

Limitarea vitezei mijloacelor auto la 5 km/h pe intreg amplasamentul si pentru orice tip de autovehicul;

Se va realiza carcasarea motoarelor pompelor – carcasele fonoizolante realizand o atenuare a zgomotului cu max 30 dB; noi copnsideram atenuarea realizata de circa 15 dBl

Dotarea centralei termice cu filtru de retinere a pulberilor (concentratiile de emisii ale acestora nu se incadreaza in CMA ale legislatiei in vigoare):

Introducerea monotorizarii emisiilor de poluanti caracteristici rezultati de la arderea combustibilului in instalatiile de ardere, astfel incat sa se evidentieze sis a se inalture orice depasire a limitelor admise de legislatia in vigoare; masura se impune cu atat mai mult cu cat amplasamentul centralei termice est in zone de locuinte.

9.4. Pentru factorul de mediu sol:

Recuperarea stratului de sol vegetal care va fi imprastiat pe spatiile ce nu vor fi acoperite de constructii;

Depozitele de material de constructive se vor amenaja numai dupa protejarea in prealabil cu folie impermeabila a suprafetei de sol;

Materialul excavat ramas in exces dupa terminarea lucrarilor de constructii va fi excavat in spatii special, imprastiat si nivelat cu acceptul, in prealabil, al primariei localitatii careia ii este aferent terenul de amplasament;

Interzicerea depozitarii corespunzator pana la valorificarea (bazin de stocare impermeabilizat);

Pentru a evita scurgerile accidentale de CLU direct pe sol, datorate deteriorilor a rezervoarelor supraterane, care pot produce o poluare semnificativa, recomandam realizarea unor cuve de retentive care sa le retina.

Pentru evaluarea impactului global asupra mediului inconjurator s-a utilizat metoda propusa de V. ROJANSCHI prezentata in revista Mediul inconjurator, vol. II nr. 1-2/1991.

S-au luat in considerare urmatorii factori de mediu considerate cei mai afectati: apa, aer, sol.l

Influenta asupra asezarilor umane este indirect, prin influenta factorilor de mediu considerate anterior.

Indicii de poluare ai celor patru factori de mediu, in conditiile impuse pentru indicatorii normati sunt:

Pentru evaluarea impactului asupra apei, luand in considerare indicele de poluare cel mai mare, Ip – 0,88, pe scala de bonitate Anexa nr. 5 se considera ca factorul de mediu de apa este afectat in limite admise nivel 2. Efectele nu sunt nocive.

CAPITOLUL 10

EPURAREA APELOR UZATE PROVENITE DE LA

SECTIA DE ALCOOL

10.1 Consideratii generale privind epurarea apelor uzate

Apele de canalizare au asupra emisarilor influente diferite in functie de compozitia si de continutul in substante a apelor canalizate si de carcteristicile emisarului si anume de impruficare sau de murdarie.

Impurificarea este actiunea pe care unele substante o exercita asupra emisarului simbandu-i compozitia apelor si reducandu-i capacitatea de folosinta.

Muradrirea apelor este actiunea pe care substantele continute in apele uzate si apele de canalizare o exercita asupra emisarului, caruia pe langa compoziotia apelor ii schimba si apsectul fizic.

Actiunile pe care apele de canalizare le exercita asupra emisarilor depend de compozitia si concentratia in substante a apelor uzate si de capacitatea de autoepurare a emisarului.

Concentratia apelor de canalizare se exsprima in mg/dm3 si reprezinta cantitatea de substante sau murdarii continute in cantitatea de volum de ape uzate.

Pentru stabilirea caracteristicilor apelor uzae sunt necesare urmatoarele determinari in loacorator:

Materii totale in suspensie in stare uscata si differentiate apoi in materii organice si minerale;

Reziduu fix ( substante dizolvate in apa) si differentiate apoi in materii organice si minerale

Reziduu fix la 105 g c

Consumul biochimic de oxygen

Indicele pH (reactia apei)

Azotul sub toate formele (ammoniac liber, organic, azotati, azotiti)

Pe langa aceste determinari, pentru apele uzate orasesanesti mai sunt necesare:

Consumul chimic de oxigen CCO

Poroduse petroliere

Substante toxice

Detergent

Cianuri

Fenoli

Sulfuri

Clor liber

Substante raedioactive

Materiile solide totale reprezinta suma dintre materiile solide in suspensie si materiile solide dizolvate. Consumul specific de apa pe cap de locuitor influenteaza in mare masur compoziia apelor uzate si anme cu cat consumul este mai mare cu atat apa uzata este mai diluata. Materiile solide in suspensie separabile prin decantare sunt importante pentru dimensionarea decantoarelor si bazinelor e fermentare a namolurilor. Materiile solide organice dizolveae constituie impurificarea organic si de baza ei se dimensioneaza treapta de epurare bilogica a staiei de epurae.