Protectia biodiversitatii - aria protejata regimul de protectie al Rezervatiei Biosferei 'Delta Dunarii'

1. Cadrul analizat

Biodiversitatea - diversitatea biologica - este reprezentata de ansamblul faunei si florei de pe glob. S-a constatat - de-a lungul anilor - ca activitatea umana a condus mereu la pierderea diversitatii biologice.

Printre modalitatile frecvent utilizate in vederea protectiei si conservarii naturii, un loc central il ocupa constituirea de arii protejate si declararea de monumente ale naturii.

Aria protejata reprezinta o zona delimitata geografic cu elemente naturale rare sau in procent ridicat desemnata sau reglementata si gospodarire in sensul atingerii unor obiective specifice de conservare. Ariile protejate cuprind: parcuri nationale, rezervatii naturale, rezervatii ale biosfere, monumente ale naturii, s.a.

Ariile protejate au ca scop conservarea biodiversitatii salbatice. In 1990 pe Terra erau instituite un numar de 6930 de zone protejate reprezent`nd 652 milioane hectare.

In privinta notiunii de monumente ale naturii Emil Racovita a dat cea mai cuprinzatoare definitie: 'sunt considerate ca monumente ale naturii toate locurile, toti biontii (fiintele vii), toate teritoriile si operele umane, preistorice care din cauza interesului lor stiintific, artistic, peisagistic si legendar, merita a fi conservate pentru folosul public at`t in prezent c`t si in viitor, si care au fost declarate astfel prin lege'.

Legea protectiei mediului (O.U.G. nr. 195/2005) la art. 2, pct. 45, prevede ca prin 'monumente ale naturii' se intelege 'specii de plante si animale rare sau periclitate, arbori izolati, formatiuni si structuri geologice de interes stiintific sau peisagistic'.

Potrivit O.U.G. nr. 195/2005, in Rom`nia ariile protejate si monumentele naturii se declara prin acte sau reglementari cu caracter normativ inclusiv prin amenajamente silvice la propunerea Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, pe baza fundamentarii stiintifice facuta de Academia Rom`na; cele declarate inainte de intrarea in vigoare a legii privind protectia mediului, isi pastreaza aceasta calitate.

Ariile protejate sunt evidentiate in planurile de urbanism si de amenajare a teritoriului aprobate conform legii.

Potrivit art. 49 din O.U.G. nr. 195/2005 Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor, impreuna cu alte autoritati publice centrale, dupa caz, elaboreaza reglementari tehnice privind masurile de protectie ale ecosistemelor, de conservare si utilizare durabila a componentelor diversitatii biologice. La proiectarea lucrarilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmata de avansarea solutiilor tehnice de mentinere a zonelor de habitat natural, de conservare a functiilor ecosistemelor si de protectie a speciilor salbatice de flora si fauna, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei si a conditiilor impuse prin acordul de mediu, precum si automonitorizarea p`na la indeplinirea acestora. Detinatorii cu orice titlu de suprafete terestre si acvatice supuse refacerii ecologice sau aflate intr-o arie naturala protejata au obligatia de a aplica si/sau respecta masurile stabilite de autoritatea competenta pentru protectia mediului.

In ariile naturale protejate si in vecinatatea acestora, este interzisa:

a) desfasurarea programelor, proiectelor si activitatilor care contravin planurilor de management sau regulamentelor ariilor naturale protejate sau care sunt susceptibile sa genereze un impact asupra acestora;

b) schimbarea destinatiei terenurilor;

c) pasunatul si amplasarea de stane si locuri de tarlire;

d) activitati comerciale de tip comert ambulant.

Pe teritoriul ariilor naturale protejate, pe langa interdictiile prevazute in planurile de management si regulamente, sunt interzise:

a) distrugerea sau degradarea panourilor informative si indicatoare, constructiile, imprejmuirile, barierele, placile, stalpii, semnele de marcaj sau orice alte amenajari aflate in inventarul ariilor naturale protejate;

b) aprinderea si folosirea focului deschis in afara vetrelor special amenajate si semnalizate in acest scop de catre administratorii sau custozii ariilor naturale protejate;

c) abandonarea deseurilor in afara locurilor special amenajate si semnalizate pentru colectare daca exista;

d) accesul pe suprafata ariilor naturale protejate si practicarea de sporturi in afara drumurilor permise accesului public cu mijloace motorizate care utilizeaza carburanti fosili;

e) exploatarea oricaror resurse minerale neregenerabile din parcurile nationale, rezervatiile naturale, rezervatiile stiintifice, monumentele naturii si din zonele de conservare speciala ale parcurilor naturale. In parcurile naturale in afara zonelor de conservare speciala, exploatarea oricaror resurse minerale neregenerabile este permisa numai daca acest lucru este prevazut in mod explicit in planurile de management si regulamentele acestora.

Art. 112 din Codul silvic prevede ca, constituirea, administrarea si gospodarirea parcurilor nationale si a celorlalte arii protejate din fondul forestier national se fac de catre Regia Nationala a Padurilor.

Autoritatea centrala pentru protectia mediului impreuna cu Academia Rom`na elaboreaza, editeaza, tine la zi si difuzeaza Catalogul ariilor protejate si ale monumentelor naturii, precum si Cartea Rosie, cuprinz`nd speciile de plante si animale din Rom`nia pe cale de disparitie sau recent disparute. De asemenea, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului stabileste lista siturilor de interes comunitar si a ariilor de protectie speciala avifaunistica, pe care o transmite Comisiei Europeane la data aderarii, impreuna cu Formularele standard Natura 2000, completate pentru fiecare sit in parte.

Document online: La Mezza - una regione storica del Medio Oriente che include l'Antico Egitto Proiect: Italia - relieful, natalitatea, sistemul legislativ si Economia

Pentru administrarea parcurilor nationale, parcurilor naturale, a siturilor de interes comunitar si a ariilor de protectie speciala avifaunistice a caror suprafata este mai mare de 4000 ha, se infiinteaza Agentia Nationala pentru Arii Naturale Protejate si Conservarea Biodiversitatii, institutie publica, in subordinea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, finantata din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, care are in subordine si/sau coordonare structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridica.

Printre ariile protejate din Rom`nia mentionam: Rezervatia Biosferei 'Delta Dunarii' 591.200 ha, Parcul National 'Retezat' 54.400 ha, Parcul National 'Rodna' 56.700 ha, Parcul National 'Domogled' 60.100 ha, Parcul National 'Cheile Nerei' 4561 ha, Parcul National 'Apuseni' 37.900 ha, Parcul National 'Bucegi' 3700 ha, Parcul National 'Semenic' 30.400 ha s.a

2. Regimul de protectie al Rezervatiei Biosferei 'Delta Dunarii'

Ecosistemul „Delta Dunarii' trebuie considerat ca fiind cel mai mare sistem de ecosisteme terestre si acvatice din tara noastra, el constituind in acelasi timp si cea mai intinsa zona umeda.

Cu toate ca s-a format in urma interactiunii intre fluviul Dunarea si Marea Neagra, sub influenta curentilor de apa si a valurilor, factorul determinant a fost transportul de aluviuni (in medie circa 80 milioane tone/an).

Rezervatia Biosferei 'Delta Dunarii' a fost infiintata prin H.G. 264/1991, iar ulterior ea s-a constituit in baza Legii nr. 82/1993 ca zona de importanta nationala si internationala.

'Rezervatiile Biosferei' sunt o categorie determinata de cercetarile efectuate de catre U.N.E.S.C.O. in cadrul programului international 'Omul si Biosfera'. Aceste zone a caror importanta ecologica este de interes national si universal, trebuie sa fie c`t mai intinse, sa cuprinda zone tampon bine delimitate si sa asigure prin diversele formatiuni si ecosisteme pe care le inglobeaza, continuitatea ciclurilor biogeochimice, regenerarea resurselor naturale, indeosebi a resurselor vietii la nivel local, regional si global.

Potrivit dispozitiilor art. 2 din Legea nr. 82/1993 prin 'rezervatia biosferei' se intelege 'zona geografica cu suprafetele de uscat si de ape, in care exista elemente si formatiuni fizico-geografice, specii de plante si animale care ii confera o importanta biogeografica, ecologica si estetica deosebita, cu valoare de patrimoniu natural national si universal, fiind supusa unui regim special de administrare, in scopul protectiei si conservarii acesteia, prin dezvoltarea asezarilor umane si organizarea activitatilor economice in corelare cu capacitatea de suport  a mediului deltaic si a resurselor sale naturale'

Rezervatia Biosferei 'Delta Dunarii' cuprinde Delta Dunarii propriu-zisa, saraturile Murighiol - Plopu, complexul lagunar Razelm -Sinoe, Dunarea maritima p`na la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabila, litoralul Marii Negre de la bratul Chilia p`na la Capul Midia, apele maritime interioare si marea teritoriala, p`na la izobata de 20 m inclusiv.

In conformitate cu art. 10 din Legea nr. 82/1992, suprafetele terestre si acvatice, inclusiv terenurile aflate permanent sub apa, care intra  in componenta Rezervatiei Biosferei 'Delta Dunarii', impreuna cu resursele naturale pe care le genereaza, constituie patrimoniul natural apartin`nd domeniului public de interes national, aflat in administrarea directa a organului unic de conducere al rezervatiei.

Pentru aplicarea regimului general de protectie si conservare a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes national, prin lege s-a infiintat Administratia Rezervatiei, ca institutie publica cu personalitate juridica, cu sediul in municipiul Tulcea, in subordinea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului (art. 4).

Din punct de vedere structural, Administratia este condusa de Consiliul stiintific (cu rol deliberativ, adopt`nd hotar`ri in domeniile fundamentale ale Rezervatiei) si Colegiul executiv (ca organ de aplicare a hotar`rilor Consiliului stiintific), av`nd ambele, ca presedinte, pe guvernator.

Obiectul de activitate al Administratiei Rezervatiei il constituie crearea si aplicarea unui regim special de administrare, prin dezvoltarea asezarilor umane si organizarea activitatilor economice in corelare cu capacitatea de suport a mediului deltic si a resurselor sale naturale, pentru conservarea si protectia ecosistemelor naturale componente.

In prezent, teritoriul Rezervatiei este delimitat in trei categorii de zone; cu regim de protectie integrala, zone tampon si zone economice.

Zonele cu regim special de protectie integrala sunt protejate in mod obligatoriu, de zone tampon si cuprind formatiuni fizice si biologice sau grupuri de asemenea formatiuni care au o valoare universala exceptionala din punct de vedere stiintific sau estetic; habitatele speciilor de animale si vegetale amenintate care au o valoare universala exceptionala din punct de vedere stiintific sau al conservarii lor; situri naturale care au o valoare exceptionala din punct de vedere stiintific si istoric, al conservarii sau al frumusetii lor.

Aceste zone se stabilesc prin Hotar`re a Guvernului la propunerea Consiliului stiintific al Rezervatiei, cu avizul Academiei Rom`ne si al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului:

In cadrul acestor zone se pot desfasura activitati umane care au ca obiective; cercetarea evolutiei zonei, mentinerea si conservarea calitatilor acesteia, monitorizarea principalilor parametri ce ii definesc starea de evolutie; cercetarea biologiei zonei; realizarea actiunilor de paza si control asupra zonei de catre personalul Administratiei Rezervatiei.

Zonele tampon cuprind suprafetele de teren sau de ape ce inconjoara zonele cu regim de protectie integrala. Ele au caracteristici biologice apropiate cu cele ale zonei pe care o inconjoara, indeplinind functia de limitare a impactului activitatilor umane asupra zonei cu regim de protectie integrala.

Declararea unei suprafete ca zona tampon se face prin actul de declarare a zonei cu regim de protectie integrala.

Pe teritoriul zonelor tampon se pot desfasura pe baza autorizatiilor emise de Administratia Rezervatiei, urmatoarele activitati:

valorificarea resurselor vegetale prin aplicarea de tehnologii nepoluante;

practicarea pescuitului industrial cu mijloace si tehnologii traditionale;

pasunatul animalelor;

realizarea de activitati de cercetare stiintifica a fenomenelor deltaice;

realizarea de filme.

Zonele economice cuprind teritoriul ramas din Rezervatie, dupa delimitarea zonelor cu regim de protectie integrala si a zonelor tampon aferente acestora.

In cadrul lor se desfasoara activitati economice si sociale, in concordanta cu normele de protectie si conservare a valorilor patrimoniului natural al Rezervatiei.

Ele cuprind terenuri aflate in domeniul public sau privat, in cadrul carora se pot desfasura, pe baza autorizatiei date de Administratia Rezervatiei, toate genurile de activitati economice si sociale.

Potrivit Conventiei de la Ramsar, Delta Dunarii a fost declarata zona umeda de importanta internationala in special ca habitat al pasarilor de apa si, ulterior, a fost inclusa si pe Lista Patrimoniului Natural Mondial.