Dezvoltarea transporturilor - impactul asupra mediului - impactul transporturilor asupra atmosferei

Prezentare generala

Transportul este o componenta esentiala a dezvoltarii sociale si economice. In  perioada actuala asistam la o crestere spectaculoasa a numarului de persoane care calatoresc la distante tot mai mari si a cantitatilor de combustibili, materii prime si produse finite care sunt transportate in jurul lumii.

Cel mai folosit mod de transport in lume este transportul rutier atat pentru pasageri cat si pentru marfuri. Numarul de vehicule cu motor din lume s-a dublat in ultimii 20 de ani si se asteapta sa se dubleze din nou in urmatorii 20 de ani (Fig. 4.1). Productia de automobile si proprietatea asupra lor este concentrata in tarile dezvoltate desi numarul proprietarilor de masini in tarile in curs de dezvoltare este in crestere rapida, cu o rata anuala de 10% in perioada 1980 – 2000, si 15% in perioada 2000 – 2006, in timp ce in tarile dezvoltate numarul proprietarilor de masini este stabilizat. In prezent numarul de masini la 1 000 locuitori in SUA este de cca. 800 ; in Europa de vest, 400 – 500 ; in Africa, 15 ; in India, 10 si in China, 50.

Si alte moduri de transport au cunoscut o dezvoltare importanta in ultimile doua decenii. Aviatia civila a parcurs cca. 25 miliarde km in 1985, cu un numar de 800 miliarde pasageri-km ; aceste cifre au crescut la cca. 50 miliarde km si 5 000 miliarde pasageri-km in 2005. Transportul de marfuri a crescut de la 8 500 miliarde

tone-km in 1985 la 14 500 miliarde tone-km in 2005.

Transportul pe mare a crescut de la 2 605 miliarde tone in 1970 la 3 675 miliarde tone in 1980, dar a scazut la 3 000 miliarde tone in 1990 si 2 840 miliarde tone in 2000 ca rezultat al descresterii cantitatilor de petrol transportat, transportul produselor petroliere constituind 40% din totalul marfurilor transportate pe apa.

Fig.4.1 Vehiculele motorizate in functiune

Transportul, resursele si mediul inconjurator

Sectorul transporturilor consuma cantitati enorme de resurse: terenul afectat cailor rutiere, cailor ferate, porturilor, aeroporturilor si constructiilor asociate; metalele si substantele minerale folosite in constructia vehiculelor si a infrastructurii cailor de transport si cantitati substantiale de energie. Lungimea cailor rutiere in tarile OECD a crescut de la 150 000 km in 1985 la 240 000 km in 2005, adica o crestere de 60% . In tarile in curs de dezvoltare constructia drumurilor a fost si este in continuare ingreunata de constrangeri de ordin economic iar conditia drumurilor existente s-a degradat, din cauza intretinerii necorespunzatoare.

In lume, in sectorul transporturilor se consuma cca. 30% din energia produsa si  vanduta, din care numai in transporturile rutiere 82%; aceasta energie este aproape in intregime obtinuta din produse petroliere.

In ultimii ani au fost produsi si testati cativa combustibili neconventionali ca alternativa la consumul de produse petroliere pentru vehicule. Se acorda o atentie deosebita combustibililor de tip alcool (etanol, metanol), gazului natural si, intr-o masura mai mica, electricitatii. Utilizarea directa a gazului natural ca si combustibil de masina, in forma comprimata (CNG) sau lichefiata (LPG) este tot mai extinsa in multe tari din Europa de vest. 

Impactul transporturilor asupra atmosferei

Vehiculele rutiere au un rol important in generarea poluantilor majori, in special in orase. Vehiculele cu carburanti petrolieri emit bioxid de carbon, monoxid de carbon, hidrocarburi, oxizi de azot, pulberi si compusi ale metalelor grele. In zonele cu trafic intens concentratiile de monoxid de carbon pot atinge niveluri periculoase pentru sanatate, in special pentru persoanele suferind de afectiuni cardiace si pulmonare. Oxizii de azot si hidrocarburile reactioneaza in prezenta luminii solare formand un smog oxidant care irita ochii si plamanii si afecteaza plantele sensibile. In tarile in care se mai utilizeaza benzina cu plumb, aproape tot plumbul din emisiile in aer provine din gazele de esapament ale automobilelor. Masuratorile efectuate in apropierea autostrazilor au aratat concentratii ridicate de metale toxice ca: plumb, cadmiu, cupru, zinc, nichel, crom in vegetatie si sol. Desi motoarele Diesel emit cantitati comparabil mai mici de monoxid de carbon si hidrocarburi decat motoarele functionand pe benzina, ele emit de 30 – 50 de ori mai multe materii sub forma de pulberi. Intrucat 80 – 90% dintre aceste particule sunt mai mici de 1 micron in diametru, ele sunt usor transportate de curentii de aer si sunt inhalate, patrunzand in caile respiratorii inferioare unde se depun. Aceste particule contin sute de compusi organici, multi dintre acestia fiind cancerigeni. Avioanele moderne sunt mai putin poluante din acest punct de vedere, dar cu toate acestea s-a estimat ca aviatia civila genereaza cca. 3,4 milioane tone de oxizi de azot anual, ceea ce ar putea provoca formarea de cantitati crescute de ozon troposferic.

S-a estimat ca in lume, sectorul transporturilor genereaza cca. 60% din emisiile de monoxid de carbon, 42% din emisiile de oxizi de azot, 40% din emisiile de hidrocarburi, 13% din particulele solide si 3% din oxizii de sulf (Tabel 11.1)

Document online: La Mezza - una regione storica del Medio Oriente che include l'Antico Egitto Proiect: Italia - relieful, natalitatea, sistemul legislativ si Economia

Tabel 11.1 Estimatiile referitoare la emisiile majore in atmosfera din transport

Sectorul transporturilor este de asemenea un generator major de gaze de sera; acest sector genereaza cca. 18% din toata cantitatea de bioxid de carbon rezultata din arderea combustibililor fosili, adica cca. 15% din emisiile totale de bioxid de carbon din atmosfera.

In ceea ce priveste poluarea fonica, transportul este unul dintre cele mai poluante sectoare, in special prin zgomotul produs de vehiculele rutiere. In multe tari poluarea fonica produsa de acest sector creaza cele mai mari probleme referitoare la impactul asupra mediului.

Intensitatea poluarii fonice este in crestere in toata lumea, se extinde cu repeziciune si in zonele neafectate, prelungindu-se tot mai mult in ore de noapte.

In prezent poluarea fonica provocata de sectorul transporturi produce la fel de multa ingrijorare ca si toate celelalte forme de impact asupra mediului inconjurator

Date recente arata ca 25% din populatia tarilor OECD – aproximativ 170 milioane de oameni sunt expusi la un zgomot produs de traficul rutier care depaseste pragul de

65 dB, nivel peste care se considera ca zgomotul provoaca afectiuni grave ale sistemului auditiv uman.

Referitor la zgomotul produs de avioane, cca. 0,9% din populatia tarilor europene si Japonia este expusa la niveluri de zgomot depasind 65 dB, in timp ce populatia afectata din SUA este de 4%.

In multe tari procentajul populatiei care locuieste in asa numitele ”zone cenusii”, adica acele zone expuse la niveluri de zgomot intre 55 si 65 dB este in crestere, asa incat zgomotul a devenit o problema mult mai grava decat era in urma cu un deceniu.

Ingrijorarea este in crestere in special in centrele urbane din tarile in curs de dezvoltare.

Impactul transportului asupra apei

Poluarea apelor interioare si a marilor cu produse petroliere este rezultatul descarcarilor normale sau accidentale din ambarcatiunile si vasele fluviale care navigheaza in apele respective. Cifrele raportate referitoare la scurgerile accidentale de produse petroliere indica o situatie alarmanta: In 2004 deversarile de petrol in marile si oceanele lumii provenite din activitatile de transport maritim au insumat 5 milioane de barili (710 000 tone). Figura 11.1 prezinta estimatiile cantitatilor de produse petroliere care ajung in mediul marin planetar.

Fig 11.1 Estimarea cantitatilor de produse petroliere care ajung in oceane (2004)

In unele tari in curs de dezvoltare uleiurile de motor uzate sunt depozitate pe sol sau aruncate in rauri, provocand un impact multiplu: poluarea apelor subterane, afectarea vietii acvatice din apele de suprafata, mirosuri dezagreabile etc. In unele cazuri, uleiurile de motor uzate sunt descarcate in colectoarele de ape uzate (in special la statiile de carburanti si de service auto). Aceste descarcari provoaca probleme serioase in statiile de epurare, prin distrugerea sau reducerea eficientei microorganismelor care actioneaza asupra materiei organice.

Pierderile din rezervoarele de carburanti, in special a celor din incintele statiilor de alimentare cu combustibili, a cauzat in foarte multe cazuri poluari majore ale apei subterane in SUA.

Raspunsuri referitoare la reducerea impactului transportului asupra mediului

In ultimile doua decenii s-au facut progrese semnificative in domeniul cresterii eficientei motoarelor noi. In SUA automobilele sunt in prezent de cca. trei ori mai eficiente decat cele de la inceputurile anilor ’80. In tarile OECD, in general, consumul de carburanti al automobilelor a scazut cu cca. 44% fata de anul 1980. Aceste progrese remarcabile au fost posibile in principal prin reducerea greutatii masinilor prin inlocuirea otelului cu aluminiu, materiale plastice si ceramice ca materiale de constructie si prin utilizarea de tehnologii noi in sistemele de transmisie.

S-au facut de asemenea progrese importante in controlarea si reducerea emisiilor, in special in tarile dezvoltate. Dintre poluantii aerului cei mai periculosi, emisiile de plumb au fost drastic reduse prin disparitia carburantilor cu plumb. Acesti carburanti sunt insa in continuare utilizati in majoritatea tarilor in curs de dezvoltare.

Desi in unele tari (Canada, Japonia, SUA) s-a realizat o reducere importanta a emisiilor de monoxid de carbon si hidrocarburi generate de automobile, camioane, autobuze, emisiile autovehiculelor sunt in continuare in crestere datorita cresterii numarului acestora. Aceasta situatie este predominanta in tarile in curs de dezvoltare, in care masurile restrictive sunt rareori implementate din cauza problemelor de ordin tehnic si economic (parc de masini invechit, in special vehiculele si autobuzele pentru transportul public, program deficitar de intretinere si reparatii cauzat de costul mare sau lipsa pieselor de schimb, trafic aglomerat, etc.)

Masurile aplicate in ultimile doua decenii (de exemplu controlul emisiilor poluante, controlul zgomotului, cresterea sigurantei in traficul rutier, aerian si maritim, modernizarea traficului, reducerea zgomotului in jurul aeroporturilor, etc.), in special in tarile dezvoltate, au contribuit intr-o masura oarecare la reducerea generala a impactului generat de sectorul transporturilor.

Constientizarea faptului ca sistemele de transport public sunt mai eficiente din punct de vedere energetic si mai putin poluante (valorile calculate si prezentate se raporteaza la pasager-km), a reprezentat o etapa de importanta majora. In unele tari s-a demonstrat ca utilizarea mijloacelor de transport in comun in interiorul oraselor conduce la economii semnificative de energie si reducerea poluarii.

Limitarea vitezei pe autostrazi a avut de asemenea ca efect economii de combustibil si marirea duratei de exploatare a pneurilor si la reducerea numarului de accidente de circulatie pe autostrazi in multe tari.

In Romania se asteapta progrese semnificative in acest domeniu in urmatoarea perioada ca urmare a introducerii noilor norme legislative.