PROPUNERE DE AMENAJARE A SPATIULUI VERDE AFERENT CENTRULUI EDUCATIONAL WALDORF DIN CLUJ-NAPOCA

REZUMAT

Prin aceasta lucrare s-a incercat sa se evidentieze importanta si necesitatea proiectarii si amenajarii corespunzatoare a spatiilor verzi, fie ca sunt ele publice sau private. In lucrare se emplifica aportul estetic pe care un spatiu verde bine amenajat il poate avea in definirea identitatii unei zone. Studiul de caz efectiv s-a realizat pe spatiul verde aferent Centrului Educational Comunitar Waldorf din Cluj-Napoca, teren cu o suprafata de 9.497 m² situat in cartierul Zorilor, intr-o zona rezidentiala in plina dezvoltare.

Lucrarea prezinta o propunere de amenajare a acestui spatiu, care sa raspunda atat nevoilor functionale, determinate de activitatile care se desfasoara in acest spatiu, dar si nevoilor estetice, prin realizarea unui ansamblu decorativ unitar, care impreuna cu cladirea institutiei sa devina un spatiu reprezentativ pentru zona in care se afla. In acest scop propunerea de amenajare prevede in primul rand realizarea si delimitarea, cu ajutorul vegetatiei corespunzatoare, a zonelor functionale dar si crearea unor ansambluri decorative, cu ajutorul vegetatiei si a constructiilor ornamentale, care sa asigure trecerea dintr-o zona in alta.

Vegetatia utilizata este grupata in forme clare de dispunere a acesteia, astfel incat potentialul estetico-decorativ al tuturor speciilor utilizate in amenajare sa fie exploat la maximum. In vederea gruparii vegetatiei s-a tinut cont de cerintele de mediu ale speciilor, ritmul de crestere al fiecareia, formele de coroana (in cazul arborilor si a arbustilor), coloritul, elementele prin care realizeaza decorul, perioada de decor si nu in ultimul rand pretabilitatea pentru diverse forme de dispunere.

Valoarea propunerii consta in imbinarea optima intre caracterul functional si cel decorativ al zonei, fapt care sa faca posibila desfasurarea in deplina siguranta a tuturor activitatilor din cadrul institutiei, intr-un spatiu armonios si valoros din punct de vedere estetic.

CUVINTE CHEIE:

Spatiu verde, proiectare, amenajare, zone functionale, vegetatie

THE LANSCAPING PROPOSAL FOR THE GREEN SPACE OF THE COMMUNITARIAN EDUCATIONAL WALDORF CENTER IN CLUJ-NAPOCA

Ioana Maria BERE¹, Adrian ZAHARIA¹

¹University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3-5 Manastur St., 400372, Cluj-Napoca, Romania; ioanabere@yahoo.com; zahariadrian@yahoo.com

ABSTRACT

The study was meant to emphasize the importance and necessity of an appropriate design of green spaces, may they be public or private. The following pages enclose a demonstration of the value that the aesthetic input of a carefully designed green space could bring into defining the identity of an area. The object of the study consists of the green space of the Communitarian Educational Waldorf Center in Cluj-Napoca, having a surface of 9.497 m², situated in Zorilor neighborhood, in a residential area in full growth.        

The study presents a landscaping proposal of this space that would provide as much for the functional needs, set by the activities that take place here, as for the aesthetic ones, by achieving a unitary decorative ensemble, that together with the institutions building will develop into a representative space for the area it is situated in. To accomplish this, the landscaping proposal firstly deals with building and bordering – through the appropriate vegetation – of the functional area, and secondly, with setting up decorative ensembles – through vegetation and ornamental construction – that can secure the passing from one area to another.

The vegetation proposed is grouped in clear forms of order, so that we can fully exploit the aesthetic decorative potential of all the species used. In planning the vegetation groups, all environmental requirements of each specie were carefully considered: their growth rhythm, their crown form (for trees and shrubs), the coloring, the decorative elements, the period of their décor, and last but not least, their suitability for different forms of arrangement.

The proposals’ value consists in the optimum combination of the functional and the decorative character of the area, in a manner that allows the safe conduct of all activities of the institution, in a balanced and valuable space in terms of aesthetic.

KEYWORDS:

Green area, blueprint, landscaping, functional space, vegetation.

INTRODUCERE

NOTIUNI DE PEISAJ SI ARHITECTURA PEISAGERA

Peisajul este un ansamblu variat de elemente fizice si umane, cu o fizionomie proprie, lipsita de rigiditate, capabil sa se transforme prin rupturi succesive ale echilibrului si, ca sistem de interactiuni, este definit de un autoreglaj si de expunerea sa la transformare. [Mitrea, 2000]

Orice parte a suprafetei terestre, fara exceptie, constituie un peisaj, un sector sau un mozaic de peisaje. Acesta are o compozitie structurata in doua categorii distincte: suportul (forma legata de caracteristicile geologice, geomorfologice, climatice etc.) si cuvertura sa (reprezentata de influenta interactiunii factorilor naturali cu cei antropici). Orice peisaj este impregnat de istorie, acesta poarta marca unui trecut, iar datorita interactiunilor dintre diverse elemente si efectele acestora care difera in timp, apar si diferentierile de peisaj. Actiunile cele mai dinamice, care impulsioneaza transformarile unui peisaj sunt cele din aria socialului, iar in orice astfel de interventie trebuie cunoscute limitele de toleranta ale peisajului in cauza dar si modificarile de ordin structural si functional ce vor rezulta prin actiunea propusa.

Astfel pana acum a fost pus in discutie peisajul asupra caruia omul a intervenit, mai mult sau mai putin, in vederea valorificarii materiei prime (potentialul pamantului si al vegetalului) sau pentru realizarea unor asezari umane. Acest peisaj, respectiv cel din afara localitatilor, a fost denumit ca natural, desi total nesemnificative sunt zonele unde “mana omului” sa nu fi intervenit candva. In opozitie cu acesta, ar fi peisajul amenajat (cand i se atribuie functii, sens si e aservit in consecinta), cu palierul sau superior sau gradina (cand utilului i se adauga si atribute estetice).

In secolul XVIII, in clasificarea artelor frumoase propusa de Kant, s-a folosit termenul de “arta gradinii”. Denumirea o vom intalnii apoi in secolul XIX si va persista si in secolul nostru. Denumirea disciplinei care se ocupa cu studiul acestei arte a suferit mai multe transformari si abordari de-a lungul timpului, diferite in functie de curentul predominant al perioadei, ajungandu-se intr-un final notiunea de PEISAGISTICA. Aceasta disciplina, urmareste gasirea celor mai adecvate metode, principii si tehnologii, de armonizare a spatiilor libere si plantate, cu cele construite, in vederea realizarii unei ambiante favorabile desfasurarii vietii omenesti si a mentinerii echilibrului ecologic.

. Arta gradinilor, produs al civilizatiilor succesive, isi pierde originea in negura veacurilor. Ea a evoluat in decursul timpului in functie de dezvoltarea social-istorica a popoarelor, particularitatile nationale, traditia si cultura popoarelor, conditiile mediului natural geografic.

Creatii ale omului activ, dornic sa modeleze natura si sa se inconjoare cu frumusetile ei, alaturate in anumite relatii de armonie, gradinile s-au dezvoltat pe baza unor conceptii care, de la origini pana in prezent, au evoluat si au involuat, au fost regasite, s-au imbogatit, au interferat,   s-au transmis de la un popor la altul, dintr-o zona geografica in alta, dintr-o epoca in alta.

In lunga istorie parcursa, s-au conturat modalitati diferite de compozitie, s-au creat stiluri si scoli, ca si in celelalte arte, s-au deschis noi drumuri, in concordanta cu noile aspiratii si cerinte.

Prin cunoasterea acestora si a realizarilor importante care au definit etapele principale ale evolutiei artei gradinilor, se poate valorifica mostenirea trecutului, preluand principii si modalitati de realizare a peisajului valabile si astazi, si integrandu-le impreuna cu alte elemente in conceptia gradinilor prezentului si viitorului.

Peisajele fac obiectul artei gradinilor si arhitecturii peisajului. Termenul de peisaj are ca sens initial cel folosit in pictura, aparut in arta Renasterii, definind un tablou in care natura, observata de om,reprezinta elementul central.

Ulterior, acest termen a fost introdus si in arta gradinilor, fiind larg utilizat mai ales din perioada crearii parcurilor peisagere engleze. Peisajele, fie naturale, fie antropogene, sunt foarte diferite, ele prezinta trasaturi specifice in functie de zona geografica, clima, vegetatie, factorii geologici, pedologici, hidrologici dar si in functie de amenajarea teritoriului.

Pe plan ecologic, ambiental, social si cultural, peisajul constituie o resursa care contribuie la calitatea vietii oamenilor si care favorizeaza activitatea economica, de aceea protejarea, amenajarea si gestionarea lui este foarte importanta pentru dezvoltarea durabila, bazata pe un echilibru armonios intre necesitatile sociale, economie si mediu.

Peisajul natural il reprezinta zonele in care elementele naturale s-au pastrat nemodificate de interventia omului. Ele reprezinta un patrimoniu al fiecarei tari, in care se doreste conservarea naturii salbatice, ca o componenta deosebit de importanta a mediului fizic.

Considerate din punct de vedere contemplativ, nenumarate tipuri de peisaj pe care le ofera natura poseda calitati vizuale pe care le asociem cu perfectiunea, le percepem ca frumoase, in unele situatii insa, peisajul natural nu trezeste admiratie, emotie estetica.

Peisajul amenajat reprezinta modificarea unui peisaj sau crearea unui peisaj nou care trebuie sa foloseasca la maximum si sa dezvolte trasaturile naturale valoroase ale terenului si ale peisajului existent, eliminand trasaturile negative si aspectele nedorite.

Un peisaj amenajat poate desavarsi si corecta ceea ce a creat natura sau poate reuni in acelasi teritoriu aspecte vizuale care in natura se intalnesc in mod disparat.

Traditia indelungata in crearea gradinilor a dat nastere unei adevarate arte, practicata de gradinari. Aceasta arta a evoluat in decursul veacurilor, folosind in esenta aceleasi mijloace de compunere a gradinilor: elemente naturale si elemente construite, fie supuse unei discipline geometrice, fie din contra, aranjate dupa unele modele oferite de natura, investite sau nu cu anumite simbolistici.

Arhitectura gradinilor a devenit o arta aplicativa, cu reguli proprii si maniere stilistice diferite, teoretizate de diferiti creatori si concretizate in numeroasele gradini si parcuri realizate pretutindeni in lume pana in zilele noastre.

Arhitectura peisagera sau, mai corect, arhitectura peisajului, aceasta formulare a aparut la mijlocul secolului al XIX-lea si apartine arhitectului american F.L.Olmsted, promotor al primei miscari protectioniste a patrimoniului natural. Alaturarea celor doi termeni ,,arhitectura” si ,,peisaj” exprima obiectul si mijloacele acestei stiinte: organizarea si construirea dupa anumite principii si tehnici a spatiilor exterioare prin asocierea elementelor naturale de peisaj cu elementele artificiale in vederea indeplinirii anumitor functiuni ale acestor spatii.

Arhitectura peisajului este ,,stiinta si arta de a proiecta si amenaja peisajul”, si isi are radacinile in arhitectura gradinilor insa, fata de aceasta, are o sfera de cuprindere mult mai larga, impusa de necesitatile vietii contemporane, diferite de cele ale perioadelor istorice precedente: realizarea de amenajari adaptate unor noi cerinte sociale si de protectie a mediului. Campul sau de actiune se extinde de la cadrul urban la cel rural si regional, de la gradina privata la vaste arii de recreare publica, de la integrarea naturii in localitati la amenajarile in peisajul natural.

Arhitectura peisajului este o stiinta si o profesie complexa, domeniu de interferenta a multor specialitati. Ea utilizeaza deopotriva cunostinte artistice, tehnice si stiintifice.

Din vechi timpuri, oamenii au supus si modelat natura inconjuratoare, la inceput pentru a-si asigura cele necesare vietii si pentru a-si crea un microclimat mai favorabil in preajma locuintelor. Pe langa palate au aparut si s-au dezvoltat gradinile laice, cu scop estetic si de desfatare. Aceste locuri privilegiate erau cultivate cu plante ornamentale, dar si utilitare, oferind placere prin umbra, racoare, privelisti placute, parfumul florilor, jocuri de apa din fantani sau bazine.

Traditia indelungata in crearea gradinilor a dat nastere unei adevarate arte, practicata la inceput de catre gradinari, apoi de catre desenatori specializati. Aceasta arta a evoluat in decursul secolelor folosind in esenta aceleasi mijloace de compunere a gradinilor: elemente naturale si elemente construite, fie de forme geometrice, fie aranjate dupa modele oferite de natura.

Dupa cum reiese din cele prezentate mai sus, spatiile verzi reprezinta elemente vitale pentru o buna functionare si dezvoltare a unei asezari urbane, Municipiul Cluj-Napoca este deficitar la acest capitol, principala problema fiind insuficienta spatiilor verzi. Pe langa aceasta problema exista si alte disfunctionalitati ale spatiilor verzi din Cluj-Napoca, precum: dispunerea in pete, fara a realiza un sistem de spatii verzi, distributia acestora este neuniforma pe suprafata orasului si lipsa aproape totala a spatiilor verzi in noile ansambluri de locuit.

In aceste conditii toate tipurile de spatii verzi (parcuri, scuaruri, fasii verzi, aliniamente stradale de arbori, plantatii din anasamblurile de locuit, amenajarile peisagistice din incintele diverselor institutii publice, gradinile botanice, plantatiile aferente cimitirelor, etc.) existente in interiorul orasului Cluj-Napoca trebuie valorificate la maximum prin amenajarea si intretinerea corespunzatoare a acestora. Si de asemenea amenajarea de spatii verzi noi, care sa completeze reteaua deja existenta, indiferent de tipul acestora trebuie incurajata atat de catre populatie cat si de catre organele administrative competente.

IMPORTANTA AMENAJARILOR SPATIILOR VERZI IN URBANISTICA LOCALITATILOR

In prezent conservarea si crearea zonelor verzi reprezinta un mijloc important de protectie a omului si a mediului sau de viata, impotriva poluarii si a efectelor devastatoare ale acesteia. Padurile si spatiile libere plantate au un rol ecologic esential: ele produc oxigenul necesar vietii, reduc poluarea fizica, chimica si microbiana a atmosferei, creeaza un microclimat favorabil, ofera adapost pasarilor si altor vietuitoare si, dupa caz, protejeaza flora, solul, apele, amelioreaza si valorifica terenurile degradate etc. [Iliescu, 2006].

Peisajele contribuie la imbunatatirea calitatii vietii omului si prin functiile lor sociale: ele realizeaza cadrul si mediul favorabil pentru recrearea publica sau privata in aer liber, infrumuseteaza localitatile, unele dintre ele avand valoare culturala (gradini-muzeu, gradini expozitionale, gradini stiintifice) sau stiintifica (gradini botanice, rozarii, rezervatii, parcuri nationale).

Calitatile spatiilor verzi au fost apreciate din cele mai vechi timpuri, datorita atributelor acestora care contribuie la imbunatatirea conditiilor de mediu si a celor de viata. Cunoasterea si intelegera proceselor care determina aceste atribute este esentiala pentru a se putea valorifica la potential maxim orice spatiu verde.

ANALIZA: Geomorfologia climatica – caracteristici generale ANALIZA: Masivul gilau-muntele mare - elemente fizico-geografice

Atributul sanogenetic contribuie la imbunatatirea microclimatului prin: producerea oxigenului si consumarea bioxidului de carbon (in procesul de fotosinteza), influentarea temperaturii (vara intr-o zona plantata temperatura este cu cateva grade mai scazuta decat in camp deschis, deoarece o parte din radiatia solara este absorbita de corpul plantelor), diminuarea vitezei de deplasare a vantului, influentarea gradului de umiditate mai ales in zonjele aride de campie. Acest atribut contribuie si la imbunatatirea starii psihice, spatiile verzi inducand o stare de calm, meditatie, reverie, avand un rol extrem de important in reducerea gradului de poluare.[Mitrea, 2000]

Atributul recreativ, duce la cresterea calitatii vietii, oferind omului mijloace de relaxare si recreare in apropiere de natura, atat de necesare in societatea actuala.

Un alt atribut deosebit de important este cel decorativ, prin care spatiile verzi contribuie la infrumusetarea mediului inconjurator, creand astfel o atmosfera placuta si imbunatatind calitatile estetice ale unei zone.

Atributul urbanistic participa la umanizarea cadrului construit, conferindu-i un plus de vitalitate, intimitate si atractie.

Atributul utilitar-economic duce la valorificarea mediului de viata prin exploatarea terenurilor neporductive in spatii verzi. Prin intermediul acestora se pot asana terenuri mlastinoase, se pot fixa terenuri nisipoase sau se pot ameliora terenuri neproductive.

Atributul instructiv-formativ, contribuie la educarea populatiei prin intermediul gradinilor botanice, a gradinilor zoologice, a muzeelor etnografice, a parcurilor expozitionale, etc. Valoarea stiintifica se realizeaza prin intermediul gradinilor botanice, a parcurilor dendrologice si a rezervatiilor naturale

Atributul social contribuie la stabilirea relatiilor interumane, datorita faptului ca fiecare peisaj amenajat devine si un loc de intalnire, astfel cu cat oferta este mai numeroasa, creste si numarul vizitatorilor, proliferandu-se astfel contactele sociale.

Cu toate ca spatiile verzi au o importanta deosebita atat in ceea ce priveste imaginea estetica a orasului, cat si in ceea ce priveste imbunatatirea conditiilor de mediu, in orasul Cluj-Napoca situatia acestora este nesatisfacatoare. Principalele probleme ale spatiilor verzi din acest oras sunt distributia neuniforma, dispunerea lor punctuala in piete, fara posibilitatea de a creea un sistem de spatii verzi extins in perimetru, prin care sa se valorifice cadrul natural. De asemenea o alta problema majora o reprezinta si faptul ca nu este asigurat necesarul de spatii verzi, sub raportul normelor globale care prevad 17-26 m²/locuitor, in municipiul Cluj-Napoca revenind fiecarui locuitor doar 7,18 m² . [PUG Cluj-Napoca 1988]

Cap. 1. PROFILUL ZONEI STUDIATE

1.1.          MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Spatiul verde reprezinta o necesitate esentiala in orice oras modern, nu doar din motive estetice, urbanistice si peisagistice, ci si pentru sanatatea locuitorilor si pentru o viata sociala normala. Existenta spatiilor verzi este importanta atat pentru incantarea ochiului, reducerea poluarii de diverse feluri, cat si pentru a furniza omului modern un spatiu de recreare si refugiu fizic si psihic fara de care stresul vietii urbane ar fi greu de stapanit. In prezent, Clujul are o suprafata ocupata de spatii verzi, mult inferioara minimului acceptabil, iar aceasta se gaseste in continua reducere in ultimii 20 de ani.

In 2007, orasul Cluj-Napoca ocupa penultimul loc pe tara ca spatiu verde pe cap de locuitor, singurul oras cu o problema mai acuta fiind Bucurestiul. Acest fapt se datoreaza in parte faptului ca autoritatile compentente, precum Consiliul Local Cluj-Napoca si Consiliul Judetean Cluj sacrifica fara mila spatiile verzi ale domeniul public, in favoarea complexelor comerciale de tip mall sau a altor constructii.

Asadar pentru preveni continuarea exploatarii in alte scopuri, a terenurilor destinate recrearii publice si a remedia situatia deficitara actuala privind spatiul verde pe cap de locuitor, este necesara atat pastrarea si conservarea prin buna intretinere a zonelor verzi existente, dar si crearea in mod obligatoriu de noi zone verzi. Datorita situatiei prezentate anterior, s-a decis ca tema acestui Proiect de Diploma sa fie “Propunere de amenajare a spatiului verde aferent Centrului Educational Comunitar Waldorf din Cluj-Napoca” deoarece se considera ca aceast spatiu, printr-o amenajare corespunzatoare poate contribui la demararea procesului de infiintare de noi spatii verzi, care sa duca implicit la diminuarea problemelor legate de insuficienta acestor spatii.

Zona studiata este reprezentata de terenul aferent Centrului Educational Comunitar Waldorf din Cluj-Napoca si este localizata in partea sud-vestica orasului, la extremitatea vestica a cartierului Zorilor, intre strazile Frunzisului si Sergiu Celibidace. Suprafata terenului este de 9.497 de m² si reprezinta proprietatea privata a Fundatiei Educatie pentru Libertate, fundatie ce are ca scop promovarea pluralismului educational prin sustinerea sistemului Waldorf ca alternativa educationala. In acest scop la data de 1 august 2008 a inceput constructia, viitorului Centru Educational, iar in septembrie 2009 a avut loc inaugurarea noului ansamblu, in care au inceput sa functioneze doua grupe de gradinita, clase din ciclul primar, gimanzial si de liceu.

Fig.1. Plan de incadrare in zona

Terenul aferent cladirii acestui Centru Educational este in prezent neamenajat, desi activitatea in cladire a inceput deja. Avand in vedere tipul de activitati desfasurate in cadrul complexului, lipsa unui spatiu verde amenajat adecvat reprezinta un inconvenient real, atat din punct de vedere functional, nefiind delimitate clar caile de acces, aleile si lipsind locurile de joaca amenajate corespunzator pentru diferite categorii de varsta, dar si din punct de vedere a valorii estetice a intregului ansamblu.

Fig.2. Etapele constructiei 1

Conceperea si realizarea unui proiect de amenajare complex, aferent Centrului Educational Waldorf ar reprezenta un element de definitivare a identitatii vizuale a acestui anasamblu in cadrul comunitatii, aducand mari beneficii nu doar persoanelor ce isi desfasoara activitatea in aceasta institutie ci si comunitatii locale din zona, prin crearea unui spatiu verde amenajat pe o suprafata de peste 7000 de m² intr-o zona in care datorita dezvoltarii urbane haotice si a inexistentei de proprietati publice, posibilitatea de infiintare de parcuri sau spatii verzi amenajate este aproape nula.

Realizarea proiectului de amenajare a spatiului verde aferent Centrului Educational Comunitar Waldorf reprezinta o provocare din mai multe puncte de vedere:

Relieful caracterizat de o panta minima constanta de 6%, care in urma amplasarii cladirii s-a transformat in unele zone intr-un taluz, lung de peste 100 m care insoteste cladirea pe laturile sale sud-estice.

Solul lutos, in urma santierului si-a pierdut structura profilurilor, devenind si mai problematic din punct de vedere a vegetatiei.

Expunerea directa a terenului, pe laturile sud-estice, tuturor curentilor de aer veniti dinspre padure, datorita inexistentei altor cladiri invecinate care sa atenueze acesti curenti. Acesti curenti creaza o serie de probleme suplimentare, a caror rezolvare eficienta reprezinta un element vital in viabilitatea propunerii de amenajare.

1.2.          FUNCTIONALITATILE URBANISTICE ALE CENTRULUI EDUCATIONAL COMUNITAR WALDORF DIN CLUJ-NAPOCA

Conform planului urbanistic general (PUG) in vigoare, al municipiului Cluj-Napoca, aprobat prin Hotararea Consiliului Local numarul 792/1999, zona studiata este incadrata intr-o zona de tip L (zona de locuit), in subzona L5, a locuintelor colective medii si mari cu P+3 - P+10 niveluri, situate in ansambluri preponderent rezidentiale. [PUG Cluj-Napoca, 1998]

In cadrul acestei subzone sunt acceptate constructii ale institutiilor de invatamant in limita caracteristicilor prevazute in PUG. Zona studiata reprezinta terenul aferent unei astfel de institutii, si are o suprafata de 9.497 de m².

Ea urmeaza sa deserveasca in principal institutia, sub forma unei gradini private dotate cu cu toate elementele functional-estetice de care un astfel de spatiu are nevoie, dar si populatia din vecinatate prin efectele benefice din punct de vedere sanogenetic, ducand astfel la imbunatatirea standardelor de viata ale acesteia.

Fiind un spatiu verde aferent unei institutii, proiectul de amenajare trebuie sa urmareasca realizarea unui decor peisagistic adecvat profilului obiectivului pe de-o parte, dar si incadrarea armonioasa a acestuia in peisajul urban inconjurator. Avand in vedere caracterul institutiei (de invatamant), spatiul verde trebuie de asemenea sa creeze o ambianta odihnitoare, cu spatii largi umbrite, care sa alterneze cu peluze insorite, locuri de joaca si zone decorative prin forma, portul si culoarea vegetatiei.

Astfel printr-o amenajare corespunzatoare a spatiului verde aferent Centrului Educational Comunitar Waldorf, acest spatiu ar putea deveni un element definitoriu, deorece extinderea ansamblurilor rezidentiale in zona s-a realizat recent, neexistand inca elemente care sa imprime astfel de trasaturi acestei zone. Acest fapt dovedind impactul la nivel local pe care aceasta amenajare l-ar putea avea, in contextul extinderii suprafetei locuite a municipiului Cluj-Napoca.

1.3.          ISTORICUL ZONEI IN CARE S-A CONSTRUIT CENTRUL EDUCATIONAL COMUNITAR WALDORF

Cartierul Zorilor, aflat in partea sudica a orasului, a fost construit si sistematizat in perioada comunismului, dupa revolutie acesta s-a extins rapid marindu-si constant suprafata si asimiland zonele din imediata vecinatate. Cea mai mare parte a populatiei cartierului locuieste in blocuri de locuinte de 4-10 etaje. In ultimii ani cartierul s-a dezvoltat tot mai intens din punct de vedere imobiliar in partea sudica a cartierului (zona denumita si cartierul 'Europa') sau la sud de cartierul 'Andrei Muresanu' (cartierul 'Buna Ziua'). Populatia redusa a acestor zone are un nivel de trai ridicat, ea locuind atat in vile individuale, familiale, modulare, cat si in vile comune sau blocuri de locuinte cu 2, 3 sau mai multe apartamente, construite la comun.

Cele mai importante cladiri din cartierul Zorilor sunt: Cladirea 'Sigma Center' (fosta IEIA), Clinica de Boli Profesionale, Clinica de Boli Infectioase si Spitalul de Recuperare. De asemenea in cartier se gasesc si importante cladiri ale Universitatii Tehnice (Facultatea de Arhitectura, Facultatea de Constructii) si ansamblurile de camine ale acesteia. Arterele rutiere principale care leaga cartierul de cartierele invecinate si de zona centrala sunt: Calea Turzii, Strada Observatorului si strada Frunzisului (fosta varianta Zorilor-Manastur). Suprafata analizata este localizata intre strazile Frunzisului si Sergiu Celibidache.

Amplasamentul apartine versantului nordic al dealului Feleacului, in zona sa mediana. Aceasta zona s-a dezvoltat intens in ultimii 5 ani, ani in care a avut loc o explozie a pietei imobiliare, fapt care a dus la extinderea zonelor rezidetiale din cartier, extinderi sistematizate sub forma de zone rezidentiale de lux in care au aparut tot mai multe vile uni sau bifamiliale.

In aceasta zona se regaseste acum si Centrul Educational Comunitar Waldorf cu un teren aferent de 9.497 de m². Aceste teren, achizitionat de catre Fundatia Educatie pentru Libertate in anul 2000, era atunci inconjurat complet de terenuri neconstruite. In prezent situatia s-a schimbat, terenul fiind inconjurat pe trei din 4 laturi de ansambluri rezidentiale.

1.4.          SITUATIA ACTUALA A SPATIULUI VERDE AFERENT CENTRULUI EDUCATIONAL COMUNITAR WALDORF DIN CLUJ-NAPOCA

In urma realizarii constructiei, datorita interventiilor majore asupra reliefului, interventii necesare in vederea  amplasarii unei cladiri de asemenea dimensiuni (aproximativ 1500 m².) pe o suprafata in panta, terenul aferent Centrului Educational Waldorf a suferit modificari drastice, nu doar din punct de vedere a formelor de relief ci si din punct de vedere a dispunerii profilurilor de sol.

Sapaturile realizate in vederea nivelari pentru dispunerea fundatiei au dus la formarea unui taluz de peste 100 de metrii lungime care inconjoara cladirea pe laturile sud-estice. Panta taluzului variaza ajungand la un maximum de 65%, fiind in prezent lipsita de orice sistem de fixare.

Avand in vedere dispunerea terenului pe versantul nordic al dealului Feleacului, intr-o zona lipsita de vegetatie medie si inalta, dupa incheierea santierului terenul a ramas gol, vegetatia ierboasa existenta initial fiind eliminata in totalitate in urma miscarilor masive de sol si modificarii structurii profilurilor acestora.

1.4.1.     Strazile si vecinatatile

Principalele vecinatati ale zonei studiate sunt reprezentate de zone rezidentiale, santiere in lucru si zone libere neconstruite. In partea de nord a sitului se alfa o zona in plina dezvoltare, actualmente in stadiul de santier al unui viitor complex rezidential, in nord-est, se afla garajul Regiei Autonome de Transport in Comun, la est se regaseste un ansamblu rezidential de vile, relativ nou, iar in partea sudica si cea vestica se afla o zona libera, neconstruita traversata de

Strada Frunzisului (fosta varianta Manastur-Zorilor).

Intreaga zona studiata este inconjurata de gard, delimitandu-se astfel clar suprafata aferenta Centrului Educational Comunitar Waldorf, in partea sudica limita proprietatii este bine marcata de Strada Sergiu Celidibache, iar in celelalte parti doar gardul realizeaza delimitarea proprietatii, de proprietatile vecine.

1.4.2.     Accesele si aleile

Spatiul nu dispune inca de cai de circulatie bine definitivate, care sa faciliteze accesul pietonal si auto in curte si accesul pietonilor in incinta cladirii. In aceste conditii in prezent accesul, atat auto cat si pietonal se efectueaza pe o serie de poteci provizorii, realizate prin acoperirea unor suprafete cu nisip grosier si pietris, care fac legatura intre punctele de acces ale proprietatii si accesele principale ale cladirii. De asemenea intreaga cladire este inconjurata de o fasie de pietris de aproximativ 1,5 metrii latime, care face legatura intre toate aceesele in cladire, atat cele principale, cit si cele secundare.

Singurele elemente definitive, care vor trebui integrate si in propunerea de amenajare sunt reprezentate de o suprafata pavata de aproximativ130 m², dispusa pe latura nord-vestica a cladirii care are ca scop asigurarea unei treceri treptate dinspre spatiul verde spre cladire si o suprafata din beton finisat in forma de cerc, cu diametrul de 12 metrii pe care se doreste amenajarea unui amfiteatru in aer liber, unde sa poata avea loc diverse evenimente.

1.4.3. Bilantul teriotorial al zonei studiate

Zona studiata are o suprafata de 9.497 de m², reprezentand proprietatea privata a Fundatiei Educatie pentru Libertate, data in folosinta Centrului Educational Comunitar Waldorf pentru a-si desfasura activitatea. Din suprafata totala, un procent de 17,9% este ocupat de cladire, 2,5% din suprafata este ocupata de taluzul care inconjoara cladirea pe laturile sale sud-estice, 9,5% este reprezentat de circulatiile auto prvizorii iar 8,5 de circulatiile pietonale, de asemenea provizorii, restul de 61,6% reprezentand spatiul liber neamenajat, lipsit de vegetatie.

Cap. 2. CARCATERIZAREA PEDO-CLIMATICA A ZONEI DIN CARE FACE PARTE AMPLASAMENTUL CENTRULUI EDUCATIONAL COMUNITAR WALDORF DIN CLUJ-NAPOCA

2.1.          RELIEFUL

Desfasurat intre paralele de 47° 28’ 44’’ in nord si 46° 24’ 47’’ in sud, respectiv meridianele de 23° 39’ 22’’ in vest si 24° 13’ 46’’ in est, judetul Cluj se situeaza in jumatatea nord-vestica a tarii, la intersectia a trei unitati naturale reprezentative: Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Campia Transilvaniei. Raportat la relieful dominant, Clujul este un judet caracterizat de dealuri (peste 23 din suprafata) si de munte. Campia, ca forma de relief cu valori sub 200 m, lipsind integral. Cotele cele mai reprezentative se inregistreaza in masivul Vladeasa (1842 m), iar altitudinea minima (227 m) la iesirea Somesului din judet.

Desi terenurile plane ocupa, procentual, suprafete restranse, diversitatea formelor de relief isi are si aspectele sale pozitive, prin aceeasi diversificare a potentialului economic. Astfel judetul Cluj dispune de terenuri arabile, predominante in lungul vailor mari si in Campia Transilvaniei, pasuni si fanete naturale in toate compartimentele de relief, paduri in cuprinsul Muntilor Apuseni si al Podisului Somesan si versanti cu inclinatii moderate si expuneri favorabile viticulturii si pomiculturii in cadrul montan.  

Municipiul Cluj-Napoca este orasul de resedinta al judetului Cluj si se intinde pe o suprafata de 197,5 km² pe vaile Somesului Mic si Nadasului, cu unele prelungiri pe vaile secundare ale Popostiului, Chintaului si Borhanciului. Spre sud-est ocupa spatiul terasei superioare de pe versantul nordic al Feleacului, fiind inconjurat pe trei parti de dealuri si coline cu inaltimi intre 500 si 825 m. La sud orasul este marginit de Dealul Feleac, cu altitidinea maxima de 825 m, in varful Magura Salicei. La est, in continuarea orasului se intinde Campia Somesana, iar la nordul orasului se afla dealurile Clujului, cu altitudini maxime in Varful Lombului (684 m) si Varful Dealul Melcului (617 m). Inspre vest se afla o suita de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m) sau Dealul Garbaului (570 m), iar in interiorul Municipiului se afla dealul Calvaria si dealul Cetatuia. [Plan strategic de dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca, 2003]

Zona studiata, terenul aferent Centrului Educational comunitar Waldorf, se afla in partea sud-vestica a Municipiului, la extremitatea vestica a cartierului Zorilor si ocupa o suprafata de 9.497 de m², altitudinea medie a proprietatii este de 465 m. Suprafata analizata este localizata intre strazile Frunzisului si Sergiu Celibidache. Amplasamentul apartine versantului nordic al dealului Feleacului, in zona sa mediana.

2.2.          SOLUL

Varietatea formelor de relief din judetul Cluj, face sa se intalneasca un mozaic de formatiuni geologice specifice fiecarei trepte de relief in parte. Muntii Apuseni sunt alcatuiti din roci cristaline, zonele colinare si depresionare, vaile, terasele si luncile raurilor au in alcatuire depozite sedimentare locale sau provenite din dezagregarea unor materiale din zonele inalte, cum ar fi: loessuri, argile, nisipuri, marne si gresii.

Solurile urmeaza cu fidelitate treptele de relief si vegetatie. In zonele muntoase cu vegetatie de conifere si amestecuri de foioase, predomina solurile podzolice si brune, acide, de padure; pe dealuri se intalnesc soluri brune de padure tipice, solurile podzolice de diferite tipuri specifice vegetatiei de foioase. [Memoriu, 2003]

La nivelul intregului judet, se remarca predominanta solurilor silvestre brune si brune-galbui podzolite. In zona Municipiului Cluj-Napoca domina solurile brun podzolite, inlocuite pe suprafetele plane cu soluri podzolice argiloiluviale, pseudogleizate sub paduri de foioase sau fanete, cu fertilitate mijlocie pentru culturile de camp, dar potrivite pentru pomicultura. In preajma culoarului Somesului, pe versantii cu expozitie sudica apar chiar cernoziomurile levigate, dispuse intrazonal pe arii restranse, in functie de petrografie si drenajul apelor superficiale.

In cazul terenului aferent Centrului Educational Comunitar Waldorf, in urma efectuarii studiului geotehnic s-a determinat urmatoarea succesiune litoligica: sol vegetal cu grosime de 20-30 de cm, argile nisipoase cu lentile de nisip, in zona centrala si estica si nisipuri argiloase cu lentile argiloase spre vest. [Studiu geotehnic, 2007]

2.3.          RETEAUA HIDROGRAFICA

Teritoriul judetului Cluj este strabatut de o bogata retea hidrografica reprezentata de rauri, lacuri si resurse subterane. Apele de adancime au in marea lor majoritate o mineralizare bogata, nefiind potabile. Apele curgatoare apartin in cea mai mare parte bazinului hidrografic al Somesului, Crisului Repede si Ariesului. Reteaua hidrografica a judetului are o lungime de 2.332,8 km si o suprafata de 5.722,6 km².

Bazinul hidrografic al Somesului are cea mai mare pondere, este situat intre extremitatea sud-vestica, centru si extremitatea nord-vestica a judetului. Cursurile de apa din Bazin au o lungime de 1.514,2 km si o suprafata de 2.425,6 km².

Municipiul Cluj-Napoca este strabatut de raul Somesul Mic, care are o lungime de 178 km, iar partea superioara de la izvoare se afla pe teritoriul judetului Bihor pe o lungime de 13 km. Afluentii de baza a raului Somesul Mic sunt Capusul, Nadasul, Borsa si Fizesul. Alimentarea din ploi sau zapezi predomina in proportie de 64-77%, aportul apelor subterane fiind mai ridicat doar la raurile din spatiul muntos. Apele subeterane, sunt prezente sub forma unor rezerve cu debite reduse, formate datorita diversitatii condtiilor petrografice si ale reliefului din cuprinsul judetului.

Analiza circulatiei apei subterane in zona amplasamentului studiat, releva faptul ca, apa subterana apare doar ca infiltratii la cote diferite (pe lentilele de nisip), cu debite cu fluctuatii sezoniere, chimismul acestor ape fiind in general neutru. [Studiu geotehnic, 2007]

2.4.          CONDITIILE CLIMATICE

Arealul judetului Cluj se caracterizeaza printr-un climat boreal temperat, de tip continental, cu ierni reci si veri putin calduroase, in care majoritatea precipitatiilor cad la sfarsitul primaverii sau inceputul verii, iar cele mai putine la sfarsitul iernii. Temperatura medie anuala este de 7,9-8,3°C, cu un maxim in luna iulie, minim in luna ianuarie, iar suma precipitatiilor anuale se incadreaza intre 590 si 611,7 mm mp . Temperatura maxima absoluta a fost 38,6°C (in 9 iulie 1982), iar temperatura minima absoluta de -32,5°C (la 25 ianuarie 1963), amplitudinea absoluta a temperaturii a fost de 71,1°C. Primele ingheturi se produc intre 10-20 octombrie, iar ultimele intre 10-20 aprilie.

Regimul eolian, datorita frecventei si vitezei vantului relativ mici, un reprezinta probleme deosebite. Umiditatea relativa a aerului este mai mare iarna (79,2-80%) si mai mica in timpul verii (57,1-63,1%). Ceata esteun fenomen frecvent, incepand din luna august si pana la sfarsitul lui februarie, interval in care inversiunile de temperatura sunt favorizate de stagnarea aerului. [Criveanu, 2005]

Grosimea stratului de zapada este de 4,3 cm, in luna noiembrie si 19,5 cm in luna ianuarie, iar numarul mediu al zilelor in care solul este acoperit de zapada este de 50-60 de zile pe an. [Criveanu 2005]

Una din principalele caracteristici ale regimului precipitatilor este marea neuniformitate a acestora, manifestata atat in oscilatiile mari ale cantitatilor cazute, cat si in repartitia lor in timp. Perioadele de seceta sunt destul de frecvente, iar anii secetosi succed la intervale neregulate. Efectele daunatoare sunt legate atat de cantitatea mica de precipitatii, cat si de repartitia neuniforma a acestora in perioada de vegetatie.

2.4.1.     Regimul termic

Temperatura medie anuala in Cluj-Napoca este de 8,3°C, cu o amplitudine anuala de 23,3°C. Pe anotimpuri, temeraturile medii sunt: primavara 8,9°C, vara 18,4°C, toamna 8,9°C si iarna -2,8°C. In perioada de vegetatie activa temperatura medie este de 14,6°C, iar in perioada inactiva este de -0,4°C. Intervalul mediu anual fara inghet este de 134 de zile. Datele medii anuale scot in evidenta faptul ca cea mai calduroasa luna este iulie, cu 19,3°C, urmata de luna august cu 18,3°C, iunie cu 17,5°C, mai si septembrie cu 14,3°C, aprilie si octombrie cu 9,1°C, noiembrie cu 3,3°C si martie cu 3,2°C. Cele mai scazute temperaturi medii anuale s-au inregistrat in lunile ianuarie -4,5°C, februarie -2,3°C si decembrie -1,7°C.

Numarul mediu al zilelor cu temperaturi sub 0°C este de 125,6 pe an, iar a zilelor cu temperaturi peste 20°C este de 65,4 pe an. Suma medie a gradelor de temperatura din perioada de vegetatie activa in Cluj-Napoca este de 2270°C. [Criveanu 2005]

2.4.2.     Umiditatea aerului

Valoarea medie multianuala a umiditatii relative a aerului in aceasta zona este de 79% (tabelul 1). Regimul anual al umezelii relative se carcacterizeaza printr-un maxim in perioada rece (noiembrie-ianuarie) si un minim primavara. Cea mai mare valoare a umezelii relative este semnalata in decembrie (89%), iar cea mai scazuta in aprilie (72%). [PUG Cluj-Napoca, 1998]

2.4.3.     Regimul nebulozitatii si durata de stralucire a soarelui

Nebulozitatea medie anuala in zona Clujului este de 6,2 zecimi (tabelul 2). Urmarind evolutia gradului de acoperire a cerului cu nori in cursul anului se constata ca nebulozitatea prezinta un regim neregulat,cu un maxim la sfarsitul toamnei (noiembrie 7,1 zecimi) si iarna (decembrie 7,7 zecimi) si un minim la sfarsitul verii si inceputul toamnei (4,9 zecimi in august si 5,2 zecimi in septembrie-octombrie)

Se constata ca in media anuala, frecventa zilelor senine (cu nebulozitatea cuprinsa intre 0 si 3,5 zecimi) este mica, respectiv doar 11% (39,1 zile). Zilele noroase (cu nebulozitatea intre 3,6-7,5 zecimi) in schimb, prezinta frecventa cea mai mare, fiin 57% (207,3 zile). Zilele acoperite, reprezinta 38% (118,8 zile). [PUG Cluj-Napoca, 1998]

In cursul anului distributia acestor zile este destul de neuniforma, fiind dependenta de particularitatile circulatiei. Astfel, in tot cursul anului, frecventa zilelor senine este mai mica decat a celor noroase si acoperite, exceptie facand luna august , cand numarul zilelor senine este usor mai mare decat a celor acoperite (5,0 zile senine si 4,8 zile acoperite). Zilele noroase au frecventa cea mai mare fata de celelale tipuri de zile, exceptand lunile decembrie si ianuarie cand predominante sunt zilele.

Durata de stralucire a Soarelui este dependenta de nebulozitate, respectiv de variatiile periodeice si neperiodice ale acesteia, care se rasfrang si asupra insolatiei, reducanu-i durata si intensitatea. Durata medie efectiva de straslucire a Soarelui la Cluj este de 2017,1 ore. In cursul anului Soarele straluceste cel mai putin in decembrie (50,0 ore), ianuarie (71,8 ore) si in noiembrie (77,1 ore).

In semestrul rece al anului (octombrie-martie) Soarele straluceste numai 621,2 ore, ceea ce reprezinta 31% din durata anuala de insolatie. In semestrul cald al anului (aprilie-spetembrie) durata de insolatie reprezinta 69% din durata efectiva a anului (1395,9 ore).

2.4.4.     Precipitatiile atmosferice

Cantitatea multianuala a precipitatiilor, conform datelor prelucrate din intervalul 1967-1995 este de 570,8 l/m². Regimul anual al precipitatiilor atmosferice este de tip continental-temperat, caracterizat printr-un maxim in luna iunie (90,1 l/ m²) si un minim in luna martie (21,4 l/ m²). Semestrial cantitatile de precipitatii sunt distribuite neuniform, respectiv 61% (405 l/ m²) din cantitatea anuala cade in semestrul cald si doar 39% (165,8 l/ m²) cade in semestrul rece.

In ceea ce priveste anotimpurile, cele mai mai cantitati de precipitatii se inregistreaza vara 43%, primavara 25%, toamna 18% si iarna 14%. Datorita caracteristicilor specifice climatului temperat-continental, in aceasta zona, cantitatile de precipitatii din anumiti ani, prezinta abateri semnificative comparativ cu cantitatea medie multianuala. Sugestiv pentru caracterizarea variabilitatii regimului pluviometric este parametrul referitor la cantitatea maxima de precpitatii cazuta in 24 de ore. Analizand valorile (alese dintr-un sir lung de masuratori) se constata ca in zona Clujului, in 24 de ore, au cazut cantitati de precipitatii consistente, care in unele luni au depasit cantitatea medie lunara multianuala.

Din punct de vedere practic , este important sa se recunoasca valoric – probabilitatea de producere a anumitor cantitati de precipiatii cazute in 24 de ore. La Cluj, in 24 de ore se pot inregistra o data la 5 ani 47 l/ m² ; la 10 ani 56 l/ m²; la 20 de ani 62 l/ m²; la 50 de ani 78 l/ m²; la 100 de ani 90 l/ m². [PUG Cluj-Napoca, 1998]

Cele mai numeroase zile cu precipitatii sunt semnalate in lunile mai (15,1) si iunie (15,8); iar cele mai putine in septembrie (9,6) si octombrie (9,1). In timpul iernii precipitatiile cad de obicei sub forma solida, data medie a primei ninsori este de 21 noiembrie iar ultima ninsoare se observa la 3 aprilie. Intervalul anual in care pot sa cada ninsori este de 133 de zile. De la un an la altul insa, in aceasta zona, prima ninsoare mult mai devreme, respectiv 4 octombrie, dar poate si intarzia foarte mult, respectiv pana in 3 ianuarie. Similar ultima ninsoare se poate produce foarte devreme, respectiv in 13 februarie sau poate intarzia pana in 1 mai. In aceste conditii extreme, cea mai mare durata de interval anual in care pot adea ninsori este de 178 de zile, iar durata minima este de 81 de zile. [PUG Cluj-Napoca, 1998]

In timpul iernii temperatura aerului scade frecvent sub 0°C, situatie in care ninsoarea cazuta se depune sub forma stratului de zapada. La Cluj, numarul anual de zile in care solul este acoperit de zapada este de 57,3; cele mai numeroase zile cu strat stabil de zapada fiind consemnate in ianuarie 19,2; decembrie 15,1 si februarie 14,6. In anumiti ani, datorita conditiilor favorabile pastrarii stratului de zapada, aceasta se mentine timp indelungat, de exemplu 31 de zile in decembrie si ianuarie, 29 de zile in februarie si 20 de zile respectiv 19 in noiembrie si martie. Anual, numarul maxim de zile cu strat de zapada poate fi de 101. In ceea ce priveste grosimea stratului de zapada, in aceasta zona, grosimea maxima poate atinge 33 cm odata la 5 ani; 44 cm odata la 10 ani; 55 cm odata la 20 de ani; 70 cm odata la 50 de ani si 84 cm odata la 100 de ani. [PUG Cluj-Napoca, 1998]

2.4.5.     Regimul vantului

Regimul vantului in zona este conditionat de circulatia generala, respectiv de succesiunea diferitelor formatiuni barice care traverseaza continentul european, cat si caracteristicile reliefului local si limitrof, relief care imprima curentilor de aer orientari dictate de configuratia sa, influentand vizibil directia si viteza vantului.

Frecventa anuala cea mai mare o detin vaturile din directia nord-vest (12,2 %), sud-vest (11,2%) si cele din vest (8,7%). Cele mai reduse frecvente anuale in aceasta zona o detin vanturile din nord (2,7%), sud (3%) si sud-vest (4,1%). Variatia frecventei vanurilor pe directii in cursul anului este mai sugestiva daca se analizeaza anotimpul. Iarna, in zona predomina circulatia nord-estica, vanturile din aceasta directie formand o frecventa de 16,3%; urmate de cele din sectorul nord-vestic cu 10,5%. Primavara in schimb predomina vanturile din nord-vest (15,2%) urmat de cele din sectorul sud-vestic (12,1%) si cele din nord-est (11,8%). Vara circulatia predominanta este din nord-vest (18%) si sud-vest (17,4%), vanturile din sectorul nord-estic atenuandu-se ca frecventa. [PUG Cluj-Napoca, 1998]

Datorita adapostului orografic, in special din sud si nord, dar si a predominarii inversiunilor, frecventa calmului este mare, mai ales iarna (45,6%) si toamna (42,4%). Primavara si vara calmul se reduce apreciabil, atat datorita intensificarii circulatiei generale, cat si datorita dezvoltarii brizelor orografice. In aceste conditii in media anuala calmul are o pondere de 36,5%.

Viteza vantului variaza in stransa legatura cu marimea gradientului baric orizontal, precum si in functie de caracteristicile morfologice si neregularitatile suprafetelor peste care se deplaseaza. In general vitezele medii lunare si viteza medie anuala, ating valorile cele mai ridicate in cazul vanturilor din directii predominante, respectiv nord-vest (4,1 m/s). Vanturile din sectoarele vestic si sud-estic desi au frecvente anuale mai reduse (8,7% respectiv 4,1%) au viteze medii ridicate (3 m/s).

Analiza intensitatii vanturilor din punct de vedere a anotimpurilor scoate in evidenta faptul ca iarna, desi predominante sunt vanturile din sectorul nord-estic, vitezele medii cele mai mari sunt inegistrate de vanturile din sectoarele nord-vestic si vestic cu 4 respectiv 3,1 m/s. Primavara vantrile predominante din sectorul nord-vestic (15,2%) prezinta si viteza medie cea mai mare (4,4 m/s), urmate fiind, ca intensitate, de vanturile din sectorul nordic (3,2 m/s) si vestic (3,1 m/s). Vara circulatia nord-vestica, cu frecventa predominanta, preznta de asemenea si vitezele medii cele ma mari, urmata fiind, ca intensitate, de vanturile din sectoarele vestice, nordice si sud-estice. In sfarsit toamna vitezele cele mai mari (4 m/s) sunt consemnate de vanturile nord-vestice, apoi de cele vestice (3 m/s) si de cele sud-estice (2,9 m/s).

Din prelucrarile statistice realizate, rezulta ca in zona Clujului intensitatea maxima a vantului poate atinge odata la 5 ani 19 m/s; la 10 ani 21 m/s; la 20 de ani 23 m/s; la 50 de ani 27 m/s; iar la 100 de ani 29 m/s. [PUG Cluj-Napoca, 1998]

2.4.6.     Fenomene meteorologice

Ceata reprezinta suspensia in atmosfera a picaturilor de apa sau a cristalelor de gheata, de dimensiuni foarte mici, care reduc vizibilitatea la nivelul solului sub 1000 m. In zona Clujului, frecventa medie anuala a fenomenului de ceata este destul de mare 38,8 zile. In cursul anului, luna decembrie este luna in care frecventa zilelor cu ceata este cea mai ridicata (8,7), apoi ianuarie (8,4); noiembrie (7,3) si februarie (5,6). In lunile de la sfarsitul primaverii si vara frecventa cetii se reduce simtitor (0,4 – 0,6 zile).

Aerul cetos se manifesta de obicei, sub forma unui val cenusiu care atenueaza usor culorile componente ale peisajului. Acest fenomen este specific aerului urban si periurban industrializat al Clujului. Frecventa anuala a acestui fenomen in Municipiul Cluj-Napoca este de 190,8 zile, cel mai des, zilele cu ceata apar in decembrie (25,8 zile) si ianuarie (25,1 zile), spre sfarsitul primaverii si vara numarul zilelor reducandu-se la 8,1.

Viscolul ca fenomen meteorologic are o frecventa nesemnificativa datorita efectului de adapost orografic al zonei. Astfel in medie multianuala la Cluj sunt semnalate doar 1,3 zile cu viscol, cele mai numeroase fiind notate in intervalul decembrie-februarie (0,3-0,4 zile).

Poleiul este de asemenea un fenomen specific iernii, frecventa anuala a acestuia este de 2,9 zile, mai semnificaiva in luna ianuarie (1,1 zile). [PUG Cluj-Napoca, 1998]

2.5.          FLORA

Varietatea si dispozitia in trepte a reliefului, alaturi de zonalitatea climatica, reprezinta principalii factori care conditioneaza formarea si raspandirea asociatiilor vegetale si animale, un rol hotarator jucandu-l si omul. Datorita particularitatilor reliefului, vegetatia este extrem de diversificata si urmareste treptele de relief. Astfel, pe cuprinsul judetului se identifica trei etape, diferentiate in functie de climat si de orientarea culmilor.

Etajul subalpin cuprinde in general culmile inalte de peste 1550 m din masivele Vladeasa si Muntele Mare, cu ierni lungi si veri scurte. Pajittile sunt acoperite cu diferite elemente floristice, astfel elementele predominante sunt: iarba stancilor, iarba vantului etc.

Etajul forestier este reprezentat de paduri de foioase si rasinoase (molidul in amestec cu bradul si cu fagul). Fagetele, a caror limita superioara se ridica pana la 1000 m, sunt constituite din paduri de amestec: fag si molid. Se intalnesc mai rar: ulmul, frasinul si carpenul. Subetajul stejarului corespunde regiunii deluroase, avand ca limita superioara altitudinea de 550-600 m. Padurile naturale sunt alcatuite din carpeni in amestec cu o serie de arbusti cum ar fi paducelul, alunul etc. Terenurile agricole se intind la baza etajului forestier, ocupand cea mai mare parte a judetului.

Etajul silvostepei, corespunzator Campiei Transilvaniei si Podisului Somesan, este reprezentat de pajisti situate pe cursurile apelor si pe versantii sud-estici.

Cap. 3. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE

3.1.          ASPECTE GENERALE ALE ZONELOR EXISTENTE

Pentru o mai buna relatare a detaliilor situatiei existente (vezi PLANSA NR.1 ), planul va fi impartit in mai multe zone:

Zona 1: (Fig 11) este constituita din suprafata nord-estica a zonei studiate si cuprinde accesele auto si pietonale atat dinspre strada Sergiu Celibidache cat si dinspre latura nordica a proprietatii. Aceste accese sunt provizorii, realizate prin acoperirea cu pietris a unor suprafete, care serveasc drept cai de circulatie auto si pietonala, fara a exista diferentiere pentru cele doua tipuri de utilizatori. Zona mai cuprinde o suprafata destinata parcarilor, de asemenea realizata din pietris, confundandu-se astfel usor cu celelelte cai de circulatie auto si pietonale.

Diferenta de nivel pe aceasta suprafata este de aproximativ 7 metrii, aceasta diferenta fiind marcata de doua taluzuri realizate in urma amplasarii cladirii pe teren. Primul, cu o lungime de 40 de metrii, insoteste cladirea pe intreaga sa latura estica, avand o inaltime de 2 metrii, cel de-al doilea, de dimensiuni mai reduse are tot 2 metrii inaltime si este

---

Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -|