PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI - JUDETUL ARGES

1 Agricultura

In domeniul agriculturii, mai mult de jumatate din suprafata agricola a judetului este teren arabil. Restul este ocupat cu livezi, pepiniere pomicole, vii, pasuni si fanete. Principalele culturi cerealiere sunt cele de porumb, grau si secara. Importanta agriculturii in judet este evidentiata si de existenta a trei institute de cercetare de importanta nationala: Institutul de Cercetari pomicole de la Maracinei, Institutul de Cercetari pomicole de la Albota si Institutul de Cercetari horit-viticole de la Stefanesti.

Exista conditii favorabile dezvoltarii zootehnice, in special in ceea ce priveste cresterea bovinelor, ovinelor si pasarilor.

1.1 Interactiunea agriculturii cu mediul

Agricultura poate deveni una dintre sursele importante de agenti poluanti cu impact negativ asupra calitatii mediului ambiental prin degradarea unor ecosisteme. Agricultura intensiva poate conduce la poluarea solului si a apei prin utilizare excesiva a ingrasamintelor, a pesticidelor, a apei de irigatie necorespunzatoare.

Interactiunea agriculturii cu mediul se realizeaza prin:

modul de utilizare a terenului in agricultura

utilizarea ingrasamintelor si produselor fitosanitare folosite pentru o agricultura performanta

dejectii rezultate din cresterea animalelor si pasarilor, deseurile provenite din sectorul zootehnic au o incarcatura mare si specifica de substante potential poluante, in principal de origine organica-hidrati de carbon( zahar, amidon), grasimi si proteine.

In cazul exploatatiilor agrozootehnice sursele principale de poluare a apelor si solului sunt reprezentate de apele reziduale in care se acumuleaza, pe langa organisme patogene, numeroase substante chimice cu efect toxic.

irigatii si drenaje corecte sau incorecte, asociate cu alte practici necorespunzatoare (monocultura sau asolamente de scurta durata, afanare excesiva a solului, cu precadere prin lucrari superficiale numeroase, nerespectarea perioadei optime de traficabilitate a solului, lucrarea solului pe terenurile situate in panta, din amonte in aval, etc.), determina aparitia si degradari fizice a solului prin procese ca destructurare, compactare, crustificare, eroziune eoliana si hidrica, contribuind si mai mult la sensibilizarea, favorizarea si accentuarea poluarii pe diferite cai a principalelor componente ale mediului inconjurator.

1.2.Evolutiile pe ultimii ani(1999) din domeniul agriculturii, estimarile noilor efective de animale si perfectionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol

1.2.1 Evolutia utilizarii solului in agricultura

Repartitia solurilor pe categorii de folosinte in judetul Arges este urmatoarea:

Agricol               320296 ha

Pajisti naturale102684 ha

Localitati, drumuri, ape 38 567,81 ha

Dintr-un total de 320296 ha teren agricol, 53.58% reprezinta teren arabil, 32.05% pasuni, 14.36% fanete, 0.38% ha plantatii viticole si 7.08% ha plantatii de pomi.

Situatia fondului funciar agricol pe folosinte in perioada 1999-2007

Tabel 1.2.1.

1.2.2. Evolutia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

Suprafata terenurilor arabile retrase din circuitul agricol inregistreaza o crestere semnificativa in anul 2007 fata de anii anteriori,dupa cum se observa din tabelul de mai jos:

Tabel 1.2.2

1.2.3. Evolutia suprafetelor de paduri regenerate

Tabel 1.2.3.

1.2.4 Evolutia septelului

In judetul Arges evolutia septelului in perioada 2001-2007 este redata in tabelul urmator:

Tabel 1.2.4.

1.2.5 Agricultura ecologica

Agricultura ecologica are trei obiective majore:

● obtinerea produselor agricole de calitate, la costuri rezonabile si suficiente cantitati

● imbunatatirea si conservarea starii de calitate a tuturor resurselor mediului inconjurator si reducerea la minim a resurselor de poluare

● crearea cadrului general pentru producatorii de produse agroalimentare, care sa asigure cantitatile necesare dezvoltarii societatii, sa garanteze securitatea mediului de lucru, sa ofere satisfactia muncii si armonizarea vietii cu natura.

Producatorii agricoli trebuie sa respecte anumite conditii, dintre care: rotatia culturilor, fertilizarea si controlul buruienilor, a bolilor si a daunatorilor.

Prin utilizarea ingrasamintelor organice naturale si a plantelor leguminoase fixatoare de azot si prin stimularea activitatii microorganismelor din sol, sunt reduse la minim pierderile de azot.

Rotatia culturilor este esentiala in agricultura ecologica, fiind necesar aplicarea unor modalitati de fertilizare a solului prin folosirea microorganismelor fixatoare de azot, atat cele care traiesc in simbioza cu radacinile plantelor leguminoase, cat si a celor care traiesc liber in sol si care fixeaza azotul atmosferic sub mai multe forme accesibile plantelor. Intre productia vegetala si animala exista intotdeauna un raport echilibrat.

Prin intermediul mijloacelor profilactice, biologice si mecanice este realizat controlul asupra buruienilor, bolilor si daunatorilor.

Densitatea animalelor in raport cu suprafata terenurilor agricole aferente cresterii lor, nu trebuie sa depaseasca 2 vaci cu lapte sau 11 porci reproducatori la hectar.

In agricultura ecologica, nivelul productiei este mai mic decat in sistemele de agricultura conventionala, iar pentru mentinerea volumului total al productiei este necesar sa creasca suprafata de teren.

Agricultura ecologica este considerata ca un sistem de agricultura durabila si indeplineste cerintele in ceea ce priveste calitatea produselor, tehnologiile de productie si impactul asupra mediului.

1.3 Impactul activitatilor din sectorul agricol asupra mediului

Agricultura, alaturi de industrie poate deveni una dintre sursele importante de agenti poluanti cu impact negativ asupra calitatii mediului ambiental prin degradarea unor ecosisteme. Agricultura intensiva poate conduce la poluarea solului si a apei prin utilizare excesiva a ingrasamintelor, a pesticidelor, a apei de irigatie necorespunzatoare.

Agentii economici se regasesc in reziduurile zootehnice, in namoluri provenite de la procesarea sfeclei de zahar, a inului si canepei, a celulozei, dar si diferiti agenti patogeni.

Consecinte nocive ale acestor substante pot fi efectele cancerigene si mutagene, acumularea in verigile lantului trofic, toxicitate mare, etc., acestea contribuind la perturbarea grava a echilibrului natural.

In exploatatiile agrozootehnice poluarea solurilor si a apelor este consecinta nerespectarii prevederilor legale privind amplasarea, organizarea si administrarea acestora de catre proprietari.

In cazul exploatatiilor agrozootehnice, sursele principale de poluare a apelor si solului sunt reprezentate de apele reziduale in care se acumuleaza, pe langa organisme patogene, numeroase substante chimice cu efect toxic.

Trebuie acordata o importanta deosebita colectarii, evacuarii si tratarii apelor reziduale inaintea deversarii lor in receptori sau inaintea folosirii lor ca fertilizant.

Irigatia si drenajul incorect, asociate cu alte practici necorespunzatoare, duc la intensificarea degradarii fizice a solului ( destructurare, compactarea, crustificarea, eroziunea eoliana si hidrica), si la accentuarea poluarii mediului inconjurator.

Nitratii pot genera nitriti, care in cantitati mari au efecte nocive asupra sanatatii umane. In cazul in care fosfatii si nitratii ajung in apele statatoare, se produce si intensifica procesul de eutrofizare, care duce la degradarea acestora si distrugerea faunei prin eliminarea oxigenului si formarea unor compusi chimici.

Poluarea cu ingrasaminte este provocata de o gestionare gresita a solului, caracterizata prin:

cresterea terenurilor arabile in defavoarea terenurilor cu vegetatie perena (pasuni, fanete);

folosirea insuficienta a culturilor amelioratoare perene (trifoi, lucerna) in rotatia culturilor agricole;

inlocuirea si eliminarea unor culturi valoroase mai putin rentabile, in favoarea culturilor de mare productivitate;

utilizarea unor utilaje agricole grele de mare putere, care provoaca distrugerea starii structurale a solului si intensificarea proceselor de degradare fizica.

In vederea evitarii poluarii solului si apelor cu substante toxice prin activitatile desfasurate in cadrul exploatatiilor agrozootehnice este necesar ca:

- Depozitarea si folosirea substantelor chimice cu efect decontaminat, dezinfectant sau deratizant sa se faca in conditiile prevazute de lege;

- Beneficiarul sa numeasca un responsabil pentru fiecare obiectiv al exploatatiei care sa cunoasca masurile care se impun a fi respectate cu ocazia efectuarii acestor actiuni;

- Toate exploatatiile agrozootehnice sa dispuna de instalatii necesare(sisteme de scurgere, sisteme de colectare si transport a apelor uzate, statii de epurare, locuri speciale de colectare, tehnologii de neutralizare a substantelor chimice, etc.), menite sa impiedice poluarea solului sau a apelor de suprafata.

1.4 Utilizarea durabila a solului

Geneza structurii solului include un ansamblu de procese fizice, chimice si biologice de o deosebita complexitate, un rol activ in formarea structurii avand materia organica , hidroxizii de fier, de aluminiu, argila si carbonatul de calciu.

Structura solului este o caracteristica distinctiva specifica solului, extrem de complexa, de care depinde fertilitatea lui.

Eroziunea poate cauza probleme negative deosebite zonelor invecinate, de exemplu, prin inundatii, prin depozitarea sedimentelor pe arterele de circulatie, ori pe proprietatile invecinate, covorul vegetal protejand solul impotriva eroziunii.

Intensitatea eroziunii de suprafata este in functie de viteza de scurgere, care, la randul ei, depinde de marimea si lungimea pantei. Pe terenurile agricole situate in panta, procesul este accelerat prin efectuarea lucrarilor agricole pe directia pantei.

Tasarea solului este un proces in urma caruia densitatea aparenta a acestuia creste peste valori normale, concomitent cu scaderea porozitatii totale sub valori normale.

O buna practica agricola reprezinta adaptarea fertilizarii in regim controlat, incat sa asigure, pe cat posibil, utilizarea optima de catre plantele cultivate a nutrientilor deja existenti in sol si a celor proveniti din ingrasamintele minerale si organice aplicate.

Pe masura ce creste nivelul de degradare a terenului agricol, fertilitatea solului se micsoreaza in aceeasi masura, influentand negativ nivelul recoltelor

Fertilizarea se realizeaza cu ingrasaminte chimice si organice. Ingrasamintele chimice sunt pe baza de azot, fosfor, potasiu, iar cele organice, naturale, provin din sectorul zootehnic si sunt dejectiile lichide, solide si semisolide. Se recomanda folosirea ingrasamintelor organice naturale.

Pentru o utilizare durabila a solului trebuie evitata degradarea acestuia prin prevenirea si combaterea eroziunii, prevenirea degradarii structurii solului, tasarii solului.

Protectia solului impotriva eroziunii se poate realiza prin culturi agricole si tehnologii specifice:

Cunoasterea plantelor cultivate in functie de nivelul de protectie pe care il ofera solului:

-foarte bune protectoare - gramineele si leguminoasele perene

bune protectoare –cereale paioase

mediu protectoare - leguminoase anuale

slab protectoare - culturi prasitoare

Pentru prevenirea degradarii structurii solului se recomanda urmatoarele:

- in zone secetoase cu pante de peste 15% lungi si uniforme se executa valuri de pamant la diferite distante, iar pe pante de peste 20 % se executa agroterase

rotatiile de lunga durata cu culturi amelioratoare,

fertilizarea rationala si masurile de pozitivare a bilantului humusului,

efectuare lucrarilor solului la o umiditate optima,

eliminarea traficului in conditii necorespunzatoare de umiditate,

folosirea gunoiului de grajd bine fermentat si a ingrasamintelor verzi,

efectuarea lucrarilor adecvate de imbunatatiri funciare.

2 Industria

Pe teritoriul judetului Arges, continuandu-se ascensiune economica, exista un numar de societati comerciale active -12526, din care societati comerciale proprietate de stat - 26, societati comerciale proprietate mixta - 42, societati comerciale cu capital privat (inclusiv cooperatist) -12458, asociatii familiale - 3629 si persoane independente - 6447.

Judetul Arges dispune de resurse naturale bogate si variate, importanta deosebita prezentand zacamintele de carbune si titei, calcar, argila, agregate de rau precum si intense suprafete de paduri, pasuni si fanete naturale; o mare valoare economica o are potentialul hidroenergetic din bazinele superioare si mijlocii ale raurilor Arges, Dambovita, Valsan, Targului si Doamnei.

Domeniile prioritare in care s-a dezvoltat industria sunt: industria extractiva a petrolului si carbunelui, petrochimica, constructoare de masini, energie electrica si termica, combustibili nucleari, electrotehnica si electronica, exploatarea si prelucrarea lemnului, industria portelanului si faiantei, materialelor de constructii, textile si a produselor textile, incaltamintei, alimentara si a bauturilor.

Cateva exemple ar fi:

-industria energiei electrice si termice (hidrocentralele de pe raurile Arges, Valsan, Targului, Doamnei, Dambovita, Termoelectrica Pitesti - Nord si Sud, Curtea de Arges);

- industria petrolifera si a gazelor de sonda (Schela Petrol Pitesti si Gaiesti);

- industria constructiilor de masini (SC Automobile Dacia Colibasi, SC Subansamble Auto SA Pitesti);

-industria chimica si petrochimica (SC Arpechim SA Pitesti, SC Rotan SA Pitesti, Fabrica de Combustibil Nuclear Colibasi,);

-industria materialelor de constructii (Holcim Cimentul SA Campulung);

-industria exploatarii si prelucrarii lemnului (Stalpeni, Curtea de Arges, Rucar, Domnesti, SC Alprom SA Pitesti, SC Alpitex SA ).

extractia carbunelui.

In zona municipiului Curtea de Arges exista depozite de argila, marne si nisipuri intr-o fasie ingusta, intre zonele Zigoneni si Valea Sasului

In domeniul agriculturii, mai mult de jumatate din suprafata agricola a judetului este teren arabil. Restul este ocupat cu livezi, pepiniere pomicole, vii, pasuni si fanete. Principalele culturi cerealiere sunt cele de porumb, grau si secara. Importanta agriculturii in judet este evidentiata si de existenta a trei institute de cercetare de importanta nationala: Institutul de Cercetari pomicole de la Maracinei, Institutul de Cercetari pomicole de la Albota si Institutul de Cercetari horti-viticole de la Stefanesti.

Exista conditii favorabile dezvoltarii zootehnice, in special in ceea ce priveste cresterea bovinelor, ovinelor si pasarilor.

Cadrul economic al judetului este caracterizat de urmatoarele aspecte:

- judetul dispune de o industrie complexa si diversificata;

- extinderea sectorului privat in toate sectoarele economiei;

- o pondere apreciabila a populatiei este ocupata in activitatile industriale;

- calificarea superioara a salariatilor disponibilizati din unitatile industriale restructurate sau inchise;

- existenta unor societati comerciale industriale cu capital privat sau mixt

- existenta unui numar mare de societati comerciale private (de tip IMM) cu activitati in sfera serviciilor si comertului;

-existenta unei infrastructuri minimale si disponibilitatea autoritatilor administratiei publice locale pentru crearea de noi societati comerciale in sfera productiva;

- capacitati industriale care au fost inchise si care pot fi adaptate altor noi forme de activitati productive.

Statisticile arata ca in anul 2007 industria argeseana a inregistrat o crestere a productiei comparativ cu 2006, iar numarul de someri a crescut.

Comparativ cu anul 2006, productia obtinuta in anul 2007 a fost mai mare, cresterea s-a datorat sectorului prelucrator. Cele mai mari cresteri de productie le-au avut industria de masini si echipamente, prelucrarea lemnului si a produselor din lemn, prelucrarea titeiului si cocsificarea carbunelui, prelucrarea deseurilor si resturilor de material reciclabil, si industria constructiilor metalice si a produselor din metal. La Automobile Dacia SA s-au fabricat mai multe autoturisme Dacia Logan, vehicule utilitare cu motor Diesel si un volum mare de motoare cu explozie pentru masini. Cea mai semnificativa scadere comparativ cu 2006, s-a inregistrat in domeniul extractiei si prepararea carbunelui si extractiei hidrocarburilor si serviciilor anexe

Principalele domenii care caracterizeaza economia judetului Arges

Tabel 2.1

Figura 2.2.

Principalele domenii care caracterizeaza economia in judetul Arges sunt industria, agricultura, comertul si constructiile. Printre celelalte domenii se numara invatamantul, sanatatea, administratia publica, tranzactiile imobiliare, hoteluri, transport, telecomunicatii si altele, reprezentand un procent de 22,43 % din totalul activitatilor din judetul Arges.

Cresterea sau scaderea cifrei de afaceri in activitatile industriale

in anul 2007 comparativ cu anul 2006

Tabel 2.2

Numarul mediu al salariatilor pe activitati industriale

in perioada 2002 – 2007

Tabel 2.3

In comparatie cu anii precedenti, in domeniul activitatilor industriale, in anul 2007 se constata o scadere a numarului mediu de salariati pe acest segment. Fata de anul 2002, numarul mediu de salariati a scazut cu aproximativ 56.95%.

Numarul mediu de salariati pe forme de proprietate

Tabel 2.4

Numarul mediu de salariati in anul 2007 a scazut cu aproximativ 0.9% fata de anul 2006 si cu aproximativ 9 fata de anul 2002.

Rata somajului in perioada 2002 – 2007

Tabel 2.5

In ceea ce priveste rata somajului, se constata o crestere a procentului comparativ cu anul 2006, de la 5.1 % la 6.1 % in anul 2007 si o scadere si fata de anii precedenti.

2.1. Poluarea din sectorul industrial si impactul acestuia asupra mediului

Poluarea din sectorul industrial si impactul acesteia asupra mediului se manifesta dupa cum urmeaza :

Poluare aer

Pusa in evidenta in special in zona Campulung, pentru pulberi sedimentabile generate de HOLCIM (Romania) SA – Cimentul Campulung si SC Carmeuse Holding SRL Brasov – Punct de lucru Valea Mare Pravat;

- generata episodic de SC PETROM SA – Arpechim Pitesti datorita unor defectiuni in procesele tehnologice (SO2, BTX, COV)

- generata episodic de SC Termoficare 2000 SA Pitesti, in situatia unor defectiuni tehnologice concomitent cu utilizarea pacurii, drept combustibil.

Poluare apa

generata de deversari accidentale de titei si apa sarata ca urmare a coroziunii conductelor de transport (PETROM SA – extractie)

generata de evacuare ape insuficient epurate provenite de la SC PETROM – Arpechim Pitesti.

Poluare sol

- depozitari necontrolate de reziduuri industriale ale agentilor economici mici

deversari accidentale de titei si apa sarata ca urmare a coroziunii conductelor de transport titei / apa sarata ( PETROM SA – extractie)

SNP PETROM SA

Sucursala ARPECHIM Pitesti

Figura 2.1

2.1.1.Activitati industriale care se supun prevederilor directivei privind pevenirea si controlul poluarii industriale

Principala responsabilitate a Agentiilor pentru Protectia Mediului este de a-si stabili un calendar clar de emitere a autorizatiilor integrate de mediu pentru activitatile desfasurate in instalatiile IPPC(indiferent daca acestea sunt instalatii “existente” sau “noi”), care au fost inventariate in judetul respectiv.

In acest proces este obligatorie implicarea reprezentantilor administratiei publice locale si a agentilor economici respectivi, astfel incat termenele asumate in procesul de negociere sa fie respectate cu strictete.

Autoritatea responsabila cu autorizarea are rolul de a stabili valorile limita de emisie pe baza recomandarilor Celor mai Bune Tehnici Disponibile (BAT), in functie de conditiile locale, specifice, inclusiv a acelor masuri de minimizare a producerii de deseuri si de utilizare eficienta a energiei (art. 3, al Directivei 96/61/CE).

In judetu Arges sunt autorizate un numar de 21 instalati industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea si controlul poluarii industriale, si anume:

PETROM OMV- ARPECHIM Pitesti

SC PERFECT METAL SRL, Bucuresti,

S.C DANBRED ARGES SRL, Comuna Slobozia

SC TERMOFICARE 2000 SA, Pitesti- Cet Gavana

SC TERMOFICARE 2000 SA, Pitesti- Cet Sud

S.C.AUTOMOBILE DACIA S.A.- Depozitul controlat de deseuri Davidesti

S.C.AUTOMOBILE DACIA S.A.- Mioveni ,

S.C. HOLCIM ROMANIA S.A Ciment Campulung, comuna Valea Mare Pravat,

SC AUTO CHASSIS INTERNATIONAL ROMANIA SRL, Mioveni

SC CARMEUSE HOLDING SRL, comuna Valea Mare Pravat,

SC SUINTEST OARJA SA, comuna Oarja,

SC AGRODEVELOPMENT, comuna Baiculesti,

SC HADITON GROUP SRL, comuna Barla,

SC AVICOLA COSTESTI SA, oras Costesti,

SC REM PETROL TRADE SRL, comuna Maracineni,

SC ECO OIL Recicling SRL, comuna Lunca Corbului,

2.1.2.Registrul EPER – instrument de monitorizare a poluarii industriale si de incurajare a agentilor economici pentru aplicarea masurilor de protectie a mediului

Registrului de Poluanti Emisi are ca scop inventarierea instalatiilor ce intra sub incidenta Directivei IPPC privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.

In judetul Arges sunt autorizate un numar de 21 instalatii industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea si controlul poluarii industriale, si anume:

PETROM OMV- ARPECHIM Pitesti – 2 instalatii

SC PERFECT METAL SRL, Bucuresti,

S.C DANBRED ARGES SRL, Comuna Slobozia

SC TERMOFICARE 2000 SA, Pitesti- Cet Gavana

SC TERMOFICARE 2000 SA, Pitesti- Cet Sud

S.C.AUTOMOBILE DACIA S.A.- Depozitul controlat de deseuri Davidesti

S.C.AUTOMOBILE DACIA S.A.- Mioveni ,

S.C. HOLCIM ROMANIA S.A Ciment Campulung, comuna Valea Mare Pravat,

SC AUTO CHASSIS INTERNATIONAL ROMANIA SRL, Mioveni

SC CARMEUSE HOLDING SRL, comuna Valea Mare Pravat,

SC SUINTEST OARJA SA, comuna Oarja,

SC AGRODEVELOPMENT, comuna Baiculesti, - 5 instalatii

SC HADITON GROUP SRL, comuna Barla,

SC AVICOLA COSTESTI SA, oras Costesti,

SC REM PETROL TRADE SRL, comuna Maracineni,

SC ECO OIL Recicling SRL, comuna Lunca Corbului.

In conformitate cu obligatiile de raportare catre Comisia Europeana, respectiv Agentia Europeana de Mediu, incepand cu anul 2008, Romania va implementa Registrul European al Poluantilor Emisi si Transferati (E-PRTR), conform Regulamentului EC 166/2006. Avand in vedere faptul ca Registrul E-PRTR pentru anul 2007 nu este inca finalizat, avand ca termen limita 31 mai 2008, prezentam in continuare emisiile in aer ale agentilor economici asa cum au rezultat din calcul folosind metodologia Corinair:

Emisii de poluanti in aer calculate folosind Metodologia CORINAIR

Tabel 2.1.2.

2.3. Masuri si actiuni intreprinse in scopul prevenirii, ameliorarii si reducerii poluarilor industriale

In judetul Arges, agentii economici si consiliile locale au luat masuri si intreprins actiuni in vederea prevenirii, ameliorarii si reducerii poluarii aerului, apei, solului, precum si in ceea ce priveste depozitarea deseurilor.

In scopul prevenirii si reducerii poluarii aerului, agentii economici din judetul Arges au modernizat si achizitionat numeroase instalatii.

Astfel, au fost modernizate rezervoarele pentru produse petroliere volatile, a avut loc inlocuirea arzatoarelor, reparatia electofiltrelor si turnurilor de umezire, a sistemelor de desprafuire, achizitionarea si montarea de compresoare, instalatii recuperare compusi organici volatili, inlocuirea placilor cu continut de azbest de pe acoperisuri, inlocuirea sistemelor de exhaustare, modernizarea tehnologiei de lacuire prin folosirea filtrelor de evacuare, modernizarea caznelor de la centralele termice, modernizarea instrumentelor de reglare a gazelor, fiind realizate si alte investitii in vederea protectiei aerului.

Au fost realizate investitii in domeniul protectiei apei, atat de catre agentii economici, cat si de catre consiliile locale.

A avut loc extinderea alimentarilor cu apa, sisteme noi de alimentare cu apa, realizarea canalizarilor menajere si pluviale, reabilitarea retelelor de canalizare, modernizarea retelelor de apa potabila, tratarea apei uzate, executarea de statii de epurare ape uzate, monitorizarea panzelor freatice.

In scopul protectiei solului au fost intreprinse actiuni de redare a solului in circuitul agricol, lucrari pentru intretinerea pasunilor si islazurilor, impadurirea terenurilor in panta degradate supuse eroziunilor si alunecarilor, lucrari pentru amenajarea si intretinerea parcurilor si spatiilor verzi, amenajare maluri, consolidare carosabil, lucrari pentru decolmatare si reparatii rigole, ziduri de sprijin, de realizare de platforme betonate pentru depozite de deseuri.

In ceea ce priveste managementul deseurilor, a avut loc colectarea, transportul si evacuarea deseurilor feroase amenajarea de puncte de colectare si valorificare a DEEE, lucrari pentru salubrizare stradala, ecologizarea si inchiderea de depozite de deseuri, achizitionarea instalatiei pentru descarcare, pompare, coincinerare slamuri petroliere, achizitionarea si montarea a doua pompe pentru recircularea namolului in exces, achizitionarea unei autovidanje echipata cu dispozitiv de administrare si incorporare in sol a dejectiilor, inchiderea haldei de deseuri de acrilonitril si a haldei noi de namol biologic, manifestandu-se un mare interes si fata de managementul deseurilor menajere.

Automobile Dacia SA

Figura 2.3

2.3.1 Stabilirea conditiilor din autorizatiile integrate de mediu pe baza prevederilor Directivei IPPC

Prin Directiva 91/61/CE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii transpusa in legislatia romaneasca prin OUG. 152/2005, aprobata prin Legea nr. 84/2006 si implementata prin Ordinul Ministrului nr. 818/2003 modificat si completat cu Ordinul Ministrului nr.1158/2005 si Ordinul Nr. 36/2004 este aprobat Ghidul tehnic general.

Principalele activitati care intra sub incidenta Directivei IPPC si care se regasesc in judetul Arges sunt:

8    Industria energetica

8    Industria pentru rafinarea titeiului si prelucrarea gazelor

8    Productia si prelucrarea metalelor

8    Industria mineralelor

8    Industria chimica

8    Gestiunea deseurilor

8    Cresterea intensiva a pasarilor sau a porcilor.

Directiva IPPC reglementeaza:

Procedura de emitere a autorizatiilor integrate de mediu;

Accesul la informatie si participarea publicului la procedura de autorizare integrata de mediu;

Valori limita de emisie bazate pe cele mai bune tehnici disponibile si monitorizarile respective

Schimbul de informatii referitor la cele mai bune tehnici disponibile;

Efectul de poluare transfrontiera

Competenta de emitere a autorizatiilor integrate de mediu pentru obiectivele IPPC din judetul Arges revine Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Pitesti. Specialistii din cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului Arges au participat activ in echipele pentru controalele efectuate in procedura de reglementare pentru aceste obiective, precum si in cadrul sedintelor Colectivul de Analiza Tehnica.

Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti, impreuna cu cele 7 Agentii locale pentru Protectia Mediului din Regiunea Sud Muntenia: Arges, Dambovita, Calarasi, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman sunt beneficiarii contractului Twining:

” Implementarea si aplicarea acquis-ului de mediu focalizat pe IPPC si managementul riscului”- PHARE RO 2004 IB/EN/05.

Una din prioritatile proiectului a fost imbunatatirea performantelor Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti in activitatile zilnice din diferite zone de responsabilitate.

Proiectul s-a adresat in principal nevoilor de constructie a capacitatii institutionale la nivel regional si la nivel local, astfel incat sa asigure acestor organisme capacitatile corespunzatoare pentru a putea face fata provocarilor intr-un mod corespunzator.

Cele mai importante regulamente ale Uniuni Europene pentru acest proiect sunt cele in domeniile:

• Controlul poluarii industriale si managementul riscului.
• Managementul deseurilor.
• Calitatea aerului.
• Protectia naturii.
• Siguranta chimicalelor.
• Legislatie orizontala.

Perioada de implementare a twining-ului a cuprins 5 componente principale:

-Sesiunea de deschidere si cea de inchidere a proiectului;

-Evaluarea capacitatii institutionale,

-Instruirea privind activitatile zilnice, impartita in 7 subcomponente corespunzatoare celor 7 domenii de activitate din agentiile de protectie a mediului:

- politici si planificare de mediu;

- procedura de autorizare integrata;

- managementul deseurilor;

- calitatea aerului;

- biodiversitate si protectia naturii;

- substante chimice periculoase;

- legislatie orizontala.

- Instruirea privind activitatile specifice –aproximativ 50% din totalul activitatilor desfasurate- respectiv IPPC si managementul riscului.

- Comunicarea principalelor rezultate si cunostinte dobandite in urma twinning- ului; diseminarea informatiilor se va face prin printarea si distribuirea de brosuri si pliante , elaborarea si publicarea de ghiduri la nivel national.

Incepand cu 1 ianuarie 2008 se va derula pe perioada unui an si jumatate de asemenea un nou proiect PHARE RO 2006/IB/EN/05: “ Implementarea si aplicarea acqus-ului de mediu focalizat pe IPPC si managementul riscului”.

2.3.2.Sprijin in aplicarea celor mai bune tehnici disponibile conform documentelor de referinta BREF/BAT

Unul dintre principalele elemente considerate in procesul de prevenire, reducere si control integrat al poluarii sunt documentele de referinta pentru cele mai bune tehnici disponibile (BREF).

Pentru a facilita schimbul de informatii tehnice referitoare la cele mai bune tehnici disponibile, in cadrul Biroului European IPPC (European IPPC Bureau – EIPPCB) au fost elaborate documente de referinta (BREF) ale caror recomandari trebuie considerate in cadrul procesului de elaborare a conditiilor pentru autorizarea integrata, de catre autoritatile competente de protectie a mediului dar si de titularii de activitati/operatori, la elaborarea documentatiei pentru solicitarea autorizatiei integrate de mediu.

Documentele de referinta pentru cele mai bune tehnici disponibile prezinta informatii utile atat pentru autoritatea de mediu cat si pentru titularul activitatii/operator, facilitand intelegerea conceptelor de “control integrat al poluarii”, “protectia mediului ca un intreg” si implicit, implementarea eficienta a prevederilor Directivei IPPC

BREF-urile nu stabilesc standarde, scopul lor fiind acela de a furniza informatii care sa orienteze industria, Statele Membre si publicul privind nivelele de emisii ce pot fi atinse si consumurile prin utilizarea tehnicilor prezentate.

Stabilirea valorilor limita de emisie se bazeaza pe cele mai bune tehnici disponibile (BAT) fara a fi prescrisa utilizarea unei anumite tehnici sau tehnologii, dar luandu-se in considerare caracteristicile tehnice ale instalatiei respective precum si amplasarea sa geografica si conditiile locale de mediu - denumite: conditii specifice ale amplasamentului.

Valorile limita recomandate de BREF, corespunzatoare pentru orice situatie specifica, vor necesita o evaluare avandu-se in vedere obiectivele prevazute de OUG 34/2002, aprobata prin Legea 645/2002 si situatia locala.

De asemenea, pentru activitatile legate tehnic de activitatea de baza a instalatiei au fost elaborate documente de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile si pentru elaborarea unui sistem de automonitorizare, epurare a apelor uzate si minimizare a producerii de deseuri, precum si documente privind evaluarea integrata a impactului asupra mediului datorata activitatii de baza a instalatiei.

Totodata, au fost elaborate documente de referinta pentru evaluarea impactului economico financiar asupra activitatii instalatiei ca urmare a introducerii celor mai bune tehnici disponibile, precum si a avantajelor reducerii nivelui de emisie prin aplicarea recomandarilor BREF.

In cadrul sedintelor Colectivului de Analiza Tehnica desfasurate pe parcursul procedurii de reglementare pentru obiectivele IPPC, specialistii din cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului Arges au participat activ la dezbaterile privind stabilirea BAT pentru fiecare obiectiv in parte si la luarea deciziilor in cadrul acestei proceduri.

3.Energie

Sectorul energetic este reprezentat in judetul Arges, prin patru producatori semnificativi de energie electrica si termica, precum si de doua sucursale de transport, distributie si furnizare a energiei electrice si o societate comerciala de transport si furnizare a energiei termice.

3.1 Impactul sectorului energetic asupra mediului (prezentare generala )

Functie de domeniile specifice activitatii, impactul sectorului energetic cuprinde impactul producerii de energie electrica si termica si impactul transportului si distributiei energiei electrice si termice.

Impactul producerii de energie electrica si termica este materializat la nivelul anului 2006 prin:

► Emisii in atmosfera

Tabel 9.3.1.1

► Poluarea apelor de suprafata

In cursul anului 2007, nu s-au semnalat poluari accidentale ale apelor de suprafata ca urmare a exploatarii sau intretinerii echipamentelor de producere a energiei electrice.

► Poluarea solurilor

In judetul Arges nu sunt identificate zone afectate datorita functionarii instalatiilor hidro sau termo energetice.

► Managementul deseurilor

Deseurile menajere si industriale produse sunt identificate, cuantificate si eliminate sau valorificate, fara a produce un impact semnificativ major.

In privinta transportului si distributiei energiei electrice pe teritoriul judetului, principalii indicatori de impact sunt:

Figura 3.1.1

Suprafata ocupata de statiile electrice si lungimea liniilor electrice in judet.

Tabel 3.1.2.

● Cantitatile de ulei continute in echipamente (litri).

C.E.Z. Distributie-CE 110KV& PRAM Pitesti (1098,1 litri )

Transelectrica - Sucursala Pitesti ( 47508.572 tone )

● Condensatoare electrice cu PCB

C.E.Z. Distributie-CE 110KV& PRAM Pitesti ( 238 )

Transelectrica - Sucursala Pitesti a eliminat in anul 2005, toate condensatoarele electrice cu PCB, prin firma SC Setcar SA Braila, conform planului de eliminare.

Deseurile valorificate in cursul anului 2007 (tone)

Tabel 3.1.3

3.2. Consumul brut de energie

Cantitatea de energie electrica activa furnizata in anul 2007 in judetul Arges a fost de 1821033 MWh.

Tabel 3.2.1

Consumul brut de energie pe perioada 1997-2007

Figura 3.2.1

Tabel 3.2.2

3.3. Generarea de energie si incalzire la nivel de unitati administrative ( la nivelul judetului Arges)

Sectorul energetic este reprezentat in judetul Arges prin trei operatori semnificativi in domeniul producerii energiei electrice si termice (tabel 9.3.3.1) si doi operatori semnificativi in domeniul transportului si distributiei energiei electrice. Tabel 3.3.1

3.4. Impactul consumului de energie electrica asupra mediului

Impactul consumului de energie electrica asupra mediului este generat indirect, prin impactul produs mediului pentru asigurarea materiilor prime, care stau la baza producerii combustibililor, respectiv gaz metan, gaz de sonda, pacura, prin impactul produs de construirea si functionarea centralelor hidroelectrice, si nu in ultimul rand, prin transportul si distributia energiei electrice si termice.

3.5.Impactul producerii de titei si gaze naturale asupra mediului

Producerea de titei si gaze naturale are efect asupra mediului, ca urmare a extragerii acestora, si mai ales in urma coroziunii conductelor de transport (zonele Poiana Lacului, Mosoaia, Sapata si Bogati unde exista o retea densa de conducte de transport de titei si apa sarata

3.6. Energii neconventionale –Nu este cazul.

3.7 Evolutia energiei in perioada 1995-2007 si tendintele generale in urmatorii ani.

Evolutia consumului brut de energie in perioada 1997-2007 este redat in tabelul de mai jos:

Tabel 3.7.1

Prognoza consumului brut de energie in perioada 2007-2018:

Tabel 3.7.2

Figura 3.7.2

4. Transporturile

4.1. Impactul transportului asupra mediului. Emisii din transporturi

Transportul rutier, feroviar si aerian este generat de emisiile redate mai jos:

Tabel 4.1

Se observa ca emisiile provenite din trafic constituie aproximativ 10% din cantitatea totala de emisii la nivelul judetului.

4.2. Evolutia transporturilor si actiuni desfasurate in scopul reducerii emisiilor din transporturi

Emisiile din transporturi au fost foarte bine evidentiate pe teritoriul Municipiului Pitesti prin monitorizarea de catre APM Arges, cu ajutorul autolaboratorului mobil aflat in dotare, in unele zone de trafic.

Valorile masurate de monoxid de carbon nu au depasit limitele admise de legislatie, inregistrandu-se depasiri momentane la orele de varf ale traficului (9.00 – 11.00 si 15.00 – 17.00)

Pentru diminuarea emisiilor din transportul rutier in municipiul Pitesti a fost construita centura sud de ocolire a municipiului Pitesti Coridorul IV Transeuropean.

4.3. Situatia parcului auto la nivel judetului Arges

Parcul auto activ in judetul Arges pe anul 2007

Tabel 4.3

5. Turismul

5.1. Potentialul turistic al regiunii/judetului (inclusiv elemente turistice naturale)

Judetul Arges este asezat in zona central sudica a Romaniei, la intretaierea dintre paralele 45° latitudine nordica si meridianul 25° longitudine estica.

Judetul se intinde pe o suprafata de 6826 km².Cea mai mare parte a teritoriului, se afla in bazinul superior al raului Arges, de la care a luat numele si pe care il pastreaza pana astazi. Relieful coboara in trepte de la N la S, de la o altitudine de 2500 m pana la 160 m deasupra nivelului marii.

In muntii Fagaras se afla varful Moldoveanu (2544 m) considerat a fi cel mai inalt din Carpati Romanesti.

Judetul Arges este traversat de numeroase vai si rauri din bazinele hidrografice ale raurilor Arges, Vedea , Olt si Dambovita.

Raul Arges are aici o lungime de 140 km. In zonele de deal si de munte, se intalnesc atat lacuri glaciare cat si lacuri artificiale.

Flora, fauna, solul sunt caracteristice atat unui climat temperat cat si formelor de relief prezente in aceasta zona. Speciile rare de fauna si flora precum si cateva elemente valoroase de peisaj au fost declarate monumente ale naturii si sunt protejate in cadrul rezervatiilor naturale. Cea mai importanta arie protejata este Parcul National Piatra Craiului.

Elementele naturale, locurile istorice si liniile moderne de comunicare fac din judetul Arges o zona turistica de nivel national. Au fost identificate 685 monumente istorice, arhitectonice si de arta. Exista 27 monumente istorice, concentrate mai ales in cele 3 municipii.

Pensiune in localitatea Bradet

Figura 5.1.1

Transfagarasanul, situat la 2034 m deasupra nivelului marii,cu un tunel lung de 845 m care trece pe sub varfurile Negoiu si Moldoveanu, are o vedere pitoreasca asupra vaii Argesului.

In judetul Arges exista 22 trasee de alpinism, 20 trasee turistice in muntii Fagaras,15 trasee turistice in muntii Iezer-Papusa, 4 trasee turistice in muntii Piatra Craiului si 7 trasee turistice in muntii Leaota. Sunt prezente de asemenea cabane si refugii turistice, hoteluri, hanuri si moteluri, campinguri, vile turistice, tabere pentru prescolari si elevi, casute turistice, pensiuni turistice (inclusiv agroturistice)

In municipiul Pitesti se pot vizita: Muzeul Judetean Arges, Galeria de Arta, Galeria de Arta Naiva, Galeria de Arta Metopa, Biserica Domneasca Sf. Gheorghe, Catedrala Sf. Vineri, Schitul Trivale, Parcul Trivale, Expo-Parc, Parcul Strand, Poarta Eroilor.

In municipiul Curtea de Arges pot fi vazute: Ansamblul Curtii Domnesti, Biserica Manastirii Curtea de Arges, Fantana Mesterul Manole, Muzeul Orasenesc. Curtea de Arges a fost prima capitala a Tarii Romanesti in 1330.

Biserica Domneasca, construita de Basarab I in sec. al-XIV-lea, este o biserica in stil bizantin clasic cu fresce din diferite perioade istorice, cele mai valoroase datand din timpul domnitorilor Vladislav I Vlaicu si Radu I. Manastirea Curtea de Arges a fost construita din piatra de Albesti, fiind ctitorita de Neagoe Basarab.

Putin mai departe, la Poienari, se afla Cetatea lui Vlad Tepes.

In municipiul Campulung se pot vizita: Ansamblul Feudal Negru Voda, Biserica Domneasca, Biserica Sf. Gheorghe, Biserica Subesti, Muzeul Orasenesc, Castrul Roman Jidava.

Figura 5.1.2

Alte obiective turistice argesene sunt: Casa memoriala Liviu Rebreanu din orasul Stefanesti, Complexul muzeal Golesti, Biserica Tutana din Baiculesti, Cetatea Poienari de pe muntele Cetatuia langa barajul Vidraru, Mausoleul Mateias din Valea Mare Pravat, Casa Memoriala George Toparceanu, Rezervatia Naturala de narcise de la Negrasi, Baile termale de la Bughea de Jos, Bradet si Barla, cabanele Valea cu pesti, Cumpana, Voina, Pestera Dambovicioara, Parcul Dendrologic Mihaesti, etc.

Unitati turistice

Tabel 5.1.

5.2 Impactul turismului asupra mediului

Avand in vedere faptul ca 30% din suprafata Romaniei este ocupata de munti, se poate aprecia ca turismul montan reprezinta o oportunitate pentru practicarea de activitati turistice pe toata durata anului, unele dintre acestea chiar cu caracter de “turism de nisa”.

Exploatarea turistica durabila a ariilor protejate se poate realiza prin practicarea unui turism controlat, prin distribuirea echilibrata a turistilor in toate perioadele anului. In plus, acest deziderat va fi realizat prin implementarea unui sistem eficient de rezervari on-line, care permite atat cunoasterea cat mai reala a numarului de turisti care doresc sa viziteze o arie protejata cat si monitorizarea permanenta a presiunii asupra mediului, activitati desfasurate in concordanta cu planurile de management pentru reteaua NATURA 2000.

Figura 5.2

5.3 Tendinte de dezvoltare a judetului regiunii. Obiective si masuri

Strategia Nationala de Dezvoltare Regionala, elaborata pe baza Planurilor de Dezvoltare Regionala si Cadrul National Strategic de Referinta 2007-2013 au identificat dezvoltarea turismului ca o prioritate de dezvoltare regionala, dat fiind potentialul turistic existent in toate regiunile. Acest potential justifica sprijinul financiar acordat reabilitarii infrastructurii zonelor turistice si valorificarii patrimoniului natural, istoric si cultural, pentru includerea acestora in circuitul turistic si promovarea lor in scopul atragerii turistilor.

Investitiile in turism si cultura va permite judetului Arges sa foloseasca avantajele oferite de potentialul sau turistic si patrimoniul cultural in identificarea si consolidarea identitatii proprii, pentru a-si imbunatati avantajele competitive in sectoare cu valoare adaugata mare si continut calitativ si cognitiv ridicat, atat pe piete traditionale cat si pe piete noi, in formare.

Dezvoltarea turismului va tine cont de principiile dezvoltarii durabile, in sensul conservarii si protejarii patrimoniului natural si cultural, dar si al reducerii presiunii antropice aspra mediului, inerenta in conditiile practicarii turismului pe scara larga.

Principalele domenii de interventie a acestei axe sunt:

Restaurarea si valorificarea patrimoniului istoric si cultural;

Valorificarea resurselor turistice naturale in contextul unei dezvoltari durabile;

Cresterea calitatii serviciilor turistice de cazare si agrement.

Figura 5.3

6.POLUARI ACCIDENTALE. ACCIDENTE MAJORE DE MEDIU

6.1. Poluari accidentale cu impact major asupra mediului

In judetul Arges a fost inregistrat un numar de 72 poluari accidentale de mediu. Din totalul acestora un numar de 26 poluari au fost pe aer, 12 poluari au fost pe apa si un numar de 34 poluari au fost pe sol. In tabelul de mai jos sunt redate poluarile inregistrate in judetul Arges pe parcursul anului 2007.

Tabel 6.1.1.

Figura 6.1.1.

Figura 6.1.2.

6.2. Poluari cu efect transfrontier-Nu este cazul

7. Concluzii

Agricultura, alaturi de industrie poate deveni una dintre sursele importante de agenti poluanti cu impact negativ asupra calitatii mediului ambiental prin degradarea unor ecosisteme. Agricultura intensiva poate conduce la poluarea solului si a apei prin utilizare excesiva a ingrasamintelor, a pesticidelor (zonele contaminate de la Falfani), a apei de irigatie necorespunzatoare.

Activitatile industriale, respectiv activitatile de producere de energie exercita presiuni asupra mediului. Astfel:

- producerea de titei si gaze naturale are efect asupra mediului, ca urmare a extragerii acestora, si mai ales in urma coroziunii conductelor de transport (zonele Poiana Lacului, Mosoaia, Sapata si Bogati unde exista o retea densa de conducte de transport de titei si apa sarata).

Impactul transporturilor asupra mediului este generat de emisiile din transport. Principalele noxe emise in aer sunt : monoxid de carbon CO, dioxid de sulf SO₂, oxizi de azot NO_x.

Presiuni asupra calitatii aerului sunt exercitate de pulberile sedimentabile din zonele Namaiesti si Selari .