GRINDINA - observarea fenomenelor meteorologice si inscrierea lor

GRINDINA

Grindina este o precipitatie sub forma de particule de gheata (greloane) fie transparente, fie partial sau in total opace, in general de forma sferoidala, conica sau neregulata (al caror diametru variaza intre 5 si 50 mm) care cad dintr-un nor, fie separate, fie aglomerate sub forma neregulata.

Greloanele sau in limbaj popular „pitrele” se dezvolta de regula in jurul unui nucleu al carui diametru variaza intre cativa milimetri si un centimetru. Forma acestor nuclee este in general sferica sau conica. Ele sunt constituite din gheta transparenta sau, mai frecvent opaca.

Nucleul grindinei este inconjurat uneori de straturi alternative de geata opaca si transparenta, alteori numai transparenta sau numai opaca. Grindina cade in general in perioada calda a anului numai din norii Cumulonimbus fiind insotita de obicei de aversa de ploaie. Caderea grindinei abundente si mari este aproape intodeauna insotita de oraje puternice si vant tare.

Fig 1. Grindina

Observarea fenomenelor meteorologice si inscrierea lor

Observarea fenomenelor meteorologice trebuie sa se faca in mod continuu in tot cursul celor 24 de ore, inscriinndu-se in registrul RM-1 , in ore si minute (dupa timpul solar mediu local), atat inceputul cat si sfarsitul fenomenelor , acordandu-se o importanta hotaratoare felului fenomenului si nu conditiilor in care el a fost observat. Fenomenele asemanatoare ca aspect se determina tinandu-se seama de conditiile in care ele se produc.

Drept sfarsit al fenomenului trebuie considerat momentul disparitiei sale , indiferent daca au existat sau nu urmari provocate de acesta.De exemplu, pentru roua,ca sfarsit al fenomenului se va considera momentul de disparitie a picaturilor lichide de roua , indiferent daca ele s-au evaporat sau au inghetat. Sfarsitul brumei trebuie considerat momentul disparitiei brumei , apa formata din topirea ei putand sa mai ramana . Aceasta apa ,ramasa in urma topirii brumei si apa ramasa pe iarba sau pe diferite obiecte in urma caderi precipitatiilor sau din ceata , nu trebuie considerata ca roua si nu trebuie inscrisa in registrul RM-1 .

La statiile , care nu au program de 24 de ore , se admite ca in cursul noptii sa nu se noteze momentul inceputului si sfarsitului fenomenului , ci sa se specifice timpul astfel : cu ,,np’’ , daca fenomenul s-a produs intre orele 19 si 1 si cu ,,na’’ daca fenomenul sa produs intre orele 1 si 7 .

Fenomenele sa noteaza cu semne conventionale , apreciindu-se din ochi intensitatea lor si folosind in acest scop exponentul 0 pentru intensitatea foarte slaba si 2 pentru intensitatea foarte mare.

Intensitatea fenomenului poate fi apreciata ataa din punct de vedere al valorii cantitative (cantitatea de bruma , roua ,etc.), cat si dupa insusi procesul fenomenului ( caderea ploii , a zapezii etc. ). Exponentii 0 si 2 se vor folosi numai cand intr-adevar fenomenul este foarte slab sau foarte intens.

In cazul caderii grindinii de dimensiuni foarte mari , cu diametrul boabelor mai mari de 1 cm , se va nota greutatea medie a boabelor mari de grindina , se va face descrierea lor si se vor arata avariile (stricaciunilor) pricinuite.

Determinarea greutatii medii a boabelor de grindina se face in modul urmator : in eprubeta pluviometrica , se culeg cat mai multe boabe mari de grindina,apoi ele se numara si dupa ce se topesc se citeste numarul diviziunilor eprubetei ; se inmulteste acest numar cu 2 cm3 , si produsul se imparte la numarul boabelor mari de grindina. El se inscrie in registrul de observatii RM-1 in rubrica ,,observatii” sub forma urmatoare : ,,greutatea boabelor de grindina g=2d/n=..” ( n- numarul boabelor de grindina , d – numarul diviziunilor eprubetei pluviometrice , iar g – greutatea in grame ).

De exemplu , dupa caderera grindinii de dimensiuni mari, la ora 11 si 14 minute au fost culese 25 de boabe de grindina si dupa topirea lor , in eprubeta s-au citit 16 diviziuni de apa .

In rubrica ,,observatii” din registrul RM-1 se va inscrie : Greutatea boabelor de grindina g = 2x16/25 = 1.3 g .