Presiuni asupra mediului - interactiunea agriculturii cu mediul - agricultura ecologica?

1. Agricultura

Agricultura, in calitate de principal suport al bunastarii si cresterii economice, dar si a majorarii exporturilor, precum si in calitate de garant al securitatii alimentare a populatiei ocupa, prin traditie un loc important in economia judetului Braila. Agricultura constituie principala cale de imbunatatire a standardului de viata in mediul rural si antreneaza peste 30% din populatia activa a judetului.

1.1. Interactiunea agriculturii cu mediul

Agricultura, prin particularitatile sale (utilizarea solului, intretinerea proceselor biologice naturale), reprezinta una din activitatile economice cu influenta directa asupra mediului Starea de fertilitate a solurilor reprezinta, factorul esential pentru practicarea unei agriculturi durabile si performante si constituie un indicator decisiv al situatiei economico-sociale si al nivelului de viata al locuitorilor din mediul rural. Fertilitatea, insusire extrem de complexa, este capacitatea solului de a asigura conditii fizico-chimice si biologice optime pentru cresterea si dezvoltarea normala a plantelor si de a pune la dispozitia acestora continuu si simultan, apa si elementele nutritive necesare pe tot parcursul perioadei de vegetatie. Agricultura, prin particularitatile sale (utilizarea solului, intretinerea proceselor biologice naturale), reprezinta una din activitatile economice cu influenta directa asupra mediului.

Influenta agriculturii asupra mediului este determinata in principal de:

modul de utilizare a suprafetelor agricole;

amenajari agricole;

aplicarea ingrasamintelor chimice, naturale si a pesticidelor.

Judetul Braila este unul din marile judete agricole ale tarii. Cu o suprafata agricola de 387392  ha si o suprafata arabila de 349089 ha, se constituie intr-una din zonele cu cele mai mari posibilitati de participare la constituirea fondului alimentar al Romaniei si la crearea unor disponibilitati pentru export.

Acest lucru se explica atat prin ponderea mare pe care o are suprafata agricola din totalul suprafetei agricole a tarii (cca. 2,5%), cat mai ales prin greutatea specifica a suprafetei arabile (3,7%). Se atesta astfel faptul ca suprafata arabila a judetului detine una din cele mai mari ponderi din suprafata agricola (90,11%), in raport cu media nationala (cca. 63%).

Acest potential este dublat de o buna calitate a solurilor, intrucat peste 49,19% din suprafata este reprezentata de cernoziomuri, soluri foarte fertile, iar aproape 28,36% de aluviuni si soluri aluviale, care prin masuri hidroameliorative si irigare ofera conditii bune de dezvoltare a plantelor.

Din punct de vedere termic, judetul Braila prezinta conditii prielnice de crestere si dezvoltare a unui sortiment larg de cereale, plante tehnice, legume, pomi si vita de vie, aici putand fi cultivate cu rezultate bune chiar soiuri si hibrizi cu perioada lunga de vegetatie.

Existenta unor mari sisteme de irigatii compenseaza intr-o masura insemnata deficitul de apa din perioada calda a anului, specific zonei de stepa.

Cu toate aceste avantaje, se apreciaza ca dupa 1990, productiile totale si productivitatea muncii, in sectorul vegetal si zootehnic sunt reduse si nu reflecta potentialul natural al zonei, traditia si experienta locala.

1.2. Evolutiile din domeniul agriculturii, estimarile noilor efective de animale si perfectionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol

1.2.1. Evolutia suprafetelor de paduri regenerate

Sub coordonarea D.A.D.R. s-au realizat actiuni de inventariere, delimitare, verificare din punct de vedere pedologic si agrochimic si s-au intocmit fisele perimetrelor de ameliorare prin impadurire a terenurilor degradate, conform O.G. nr. 81/1998 privind unele masuri pentru ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate aprobata prin Legea nr. 107/1999. Au fost identificate 6836 ha de teren degradat care pot fi ameliorate prin impadurire din care au fost impadurite 101,62 ha in cursul anului 2008, si 50 ha in cursul anului 2009.

Degradarea acestor terenuri este datorata pe de o parte unor cauze naturale (seceta) iar pe de alta parte unor cauze antropice (exploatare agricola intensiva, pasunat neorganizat fara a se aplica metode de ameliorare a pasunilor, lucrari de imbunatatiri funciare care au modificat regimul hidric al solurilor).

Solutia de ameliorare propusa de specialisti a fost impadurirea intrucat judetul Braila are un deficit major de vegetatie forestiera tocmai din cauza faptului ca in deceniile trecute padurile au fost taiate pentru a se « castiga » noi suprafete de teren arabil.

In cadrul „Programului de imbunatatire a calitatii mediului prin impadurirea terenurilor agricole degradate”, program derulat de Ministerul Mediului si finantat de Administratia Fondului pentru Mediu, Consiliul Judetean Braila a depus 5 proiecte de impadurire in cadrul sesiunii de depunere a proiectelor organizata in septembrie 2009. Conform Contractului de Finantare nerambursabila nr. 272/N incheiat intre Administratia Fondului pentru Mediu si Consiliul Judetean Braila in data de 31.12.2009, vor primi finantare nerambursabila toate cele 5 comune inscrise in program, cu suprafetele:

Baraganul -19,05 ha;

Maxineni - 87,85 ha;

Surdila Gaiseanca - 18,85 ha;

Unirea – 66,23 ha;

Zavoaia – 25,60 ha.

Evolutia suprafetelor de paduri regenerate in perioada 1999 - 2009 in judetul Braila este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabel

1.2.2. Evolutia septelului

Conform datelor furnizate de Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, evolutia septelului in perioada 1999-2009 este redata in tabelul de mai jos:

Tabel 1.2.2. Dinamica septelului in perioada 1999-2009 in judetul Braila

Categorii de animale	Efective (nr. de capete)
	Bovine total	Vaci lapte : Olimpiada de geografie - etapa judeteana : Marile calde si marile reci	Ovine total	Caprine	Porcine	Pasari total	Gaini ouatoare	Cabaline

Fata de datele prezentate pentru perioada 1999 – 2008, se observa o usoara scadere la efectivele de animale in anul 2009.

1.2.3. Agricultura ecologica

Productia ecologica, conform O.U.G 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice inseamna obtinerea de produse agroalimentare fara utilizarea produselor chimice de sinteza. Productia agroalimentara ecologica are ca scop realizarea unor sisteme agricole durabile, diversificate si echilibrate care asigura protejarea resurselor naturale si sanatatea consumatorilor. Principiile de baza ale productiei agroalimentare ecologice sunt:

eliminarea oricaror tehnologii poluante;

realizarea structurilor de productie si a asolamentelor, in cadrul carora rolul principal il detin rasele, speciile si soiurile de inalta adaptabilitate;

sustinerea continua si ameliorarea fertilitatii naturale a solului;

integrarea cresterii animalelor in sistemul de productie a plantelor si produselor din plante;

utilizarea economica a resurselor energetice conventionale si inlocuirea acestora in mai mare masura prin utilizarea rationala a produselor secundare refolosibile;

aplicarea unor tehnologii atat pentru cultura plantelor cat si pentru cresterea animalelor care sa satisfaca cerintele speciilor, soiurilor si raselor.

Conversia productiei conventionale la cea ecologica va avea in vedere realizarea unui agrosistem viabil si durabil. Autoritatea Nationala a Produselor Ecologice (ANPE) asigura respectarea prevederilor legale specifice si controlul privind metodele de productie ecologica a produselor agroalimentare ecologice.

In anul 2009 s-au inscris 61 de agenti economici (56 producatorii agricoli, 1 comerciant si 4 procesatori) pentru infiintarea de culturi ecologice pe suprafata de 4096,334 ha, conform tabelului de mai jos:

1.3. Impactul activitatilor din sectorul agricol asupra mediului

Agricultura, alaturi de industrie, poate deveni una dintre sursele importante de agenti poluanti, cu impact negativ asupra calitatii mediului ambiant prin degradarea sau chiar distrugerea lui.

Agricultura contribuie la poluarea mediului natural prin utilizarea de ingrasaminte chimice si pesticide. Aceste substante ajung, prin intermediul scurgerii de pe versant, in lacuri si cursuri de apa si determina distrugerea unor nevertebrate folositoare, intoxicarea unor pasuni si moartea animalelor. Exploatarea nerationala a pamantului si chiar irigatiile, atunci cand sunt efectuate incorect sau exagerat, pot sa duca la degradarea solului si la pierderea unor suprafete din circuitul agricol

Fermele zootehnice sunt importante surse de poluare, atat a aerului cat si a apelor. Pentru ca un animal sa castige in greutate 1 kg, el elimina 6-25 kg reziduuri; aceste reziduuri ajung, prin intermediul apei folosite la curatirea grajdurilor, sa polueze grav raurile si lacurile. Desi agricultura, prin natura sa biologica, ar fi trebuit sa contribuie la protectia si imbunatatirea calitatii mediului inconjurator, totusi, practicarea unor sisteme de agricultura nerationale a condus la deteriorarea mediului inconjurator, ea devenind astfel un factor de poluare a mediului din care face parte.

Ingrasaminte

Desi in ultimii ani au crescut suprafetele pe care s-au aplicat fertilizanti (cu 141 %, fata de anul 2001), cresterea cantitatilor de ingrasaminte a fost nesemnificativa, astfel ca se remarca scaderea cantitatilor medii de substante active aplicate pe terenurile arabile, (cu exceptia anului 2007).

In judetul Braila au fost desemnate prin Ordinul MMGA nr. 241/2005, 59.048 ha terenuri vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole. Lista zonelor unde exista surse de nitrati din activitati agricole a fost completata ajungand la 40 de localitati la sfarsitul anului 2008, cand a fost emis Ordinul nr. 1.552/743 al Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile si al Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. In zonele identificate drept vulnerabile este obligatorie aplicarea „Codului de bune practici agricole” pentru o mai buna gospodarire a solului.

Impactul folosirii produselor de uz fitosanitar

In anii precedenti s-a constatat o scadere continua a cantitatilor de produse de uz fitosanitar motivata de cresterea preturilor acestor produse, coroborata cu decapitalizarea multor operatori din domeniul agricol si mai ales datorita mutatiilor care s-au produs dupa reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. Inainte de anii 1989 existau stocuri de pesticide care ulterior au devenit deseuri, problema care acum a disparut din motivele enumerate mai sus.

Utilizarea pesticidelor in agricultura, pe langa avantajul obtinerii unor productii sporite prezinta dezavantajul poluarii mediului. Solul actioneaza ca un receptor si rezervor pentru pesticide. Pesticidele sunt treptat dispersate in mediu sau translocate in plante, unele putand totusi persista in sol multi ani de la aplicare.

Datorita capacitatii de a actiona selectiv, pesticidele incorporate in sol modifica prezenta si dezvoltarea diferitelor specii de buruieni, insecte si microorganisme si in consecinta, corespunzator acestor influente, se modifica o serie de reactii si microprocese conditionate de aceste influente in masa solului.

Solul tratat cu substante fitosanitare dobandeste pentru o perioada mai lunga de timp, modificari in fertilitate. Excesul de pesticide prezent in sol poate afecta sanatatea umana prin intermediul contaminarii apelor, solului si a aerului.

Pentru reducerea efectelor negative ce pot aparea la utilizarea pesticidelor, pentru evitarea poluarii cu reziduuri de pesticide a plantelor, solului, apei si altor componente ale agrosistemelor, este necesara respectarea tehnologiilor de aplicare si supravegherea atenta a utilizatorilor si prestatorilor de servicii.

Efectul negativ asupra solului si subsolului cauzat de utilizarea pesticidelor este extrem de greu cuantificabil in conditiile in care lipsesc laboratoare specializate si metodologia necesara.

Cantitatile de produse fitosanitare utilizate in anul 2009, pe categorii, precum si suprafetele pe care au fost utilizate, au fost prezentate in cadrul capitolului 5.3.2.

Impactul dejectiilor din sectorul zootehnic

Asa cum au fost descrise la cap 5.3.3. reziduurile zootehnice includ: biomasa vegetala, gunoi de grajd, dejectii pastoase semilichide si lichide, resturi furajere, cadavre. Acestea genereaza in procesul de descompunere diferite gaze si substante care pot constitui o sursa de impact semnificativa asupra mediului si in special asupra solului.

Din analiza datelor rezultate din efectuarea inventarului emisiilor, pentru anul 2009, a rezultat ca emisiile totale din zootehnie (12501,86 t) reprezinta 1,26% din totalul emisiilor (991276 t) generate de activitatile antropice. Aceste emisii sunt calculate pe baza efectivului total de animale ( date statistice) si a unor factori de emisie/cap de animal/specie.

Valoarea mica a procentelor ar duce la concluzia ca zootehnia contribuie destul de putin la deteriorarea atmosferei. Totusi trebuie sa avem in vedere faptul ca principalii poluanti, metanul si amoniacul, reprezinta 54% si respectiv 71% din totalul emisiilor de metan si amoniac:

Tabel 12.1.3

Este important faptul ca dupa emisiile totale brute de dioxid de carbon echivalent metanul ocupa locul doi ca valoare de emisie in grupa gazelor cu efect de sera, iar amoniacul locul cinci.

In judetul Braila au existat 155 de platforme de depozitare satesti, ocupand o suprafata de 135,26 ha, acestea fiind considerate spatii de depozitare neecologice. Conform legii, in iulie 2009 s-a sistat depozitarea pe aceste terenuri, platformele au fost inchise prin metode simplificate conform Ord. Ord. MMGA 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la incetarea activitatilor de eliminare a deseurilor, respectiv depozitare si incinerare, iar terenurile reabilitate.

Intrucat aproximativ 80% din compozitia deseurilor care erau eliminate pe platformele rurale o reprezinta dejectiile de la animalele crescute in gospodariile populatiei, administratia publica locala trebuie sa implementeze masuri de prevenire a ocuparii terenurilor cu astfel de reziduuri. Astfel s-a dispus utilizarea dejectiilor ca fertilizant pe terenurile agricole dupa compostarea acestora prin metode traditionale pe terenurile proprii. O alta solutie este compostarea in facilitati special amenajate, in acest sens existand deocamdata o singura statie de compostare a dejectiilor animaliere in localitatea Ianca functionala din anul 2009, care poate prelua un volum de 17000 mc de dejectii anual.

Utilizarea in agricultura a namolurilor de epurare reprezinta una dintre metodele de eliminare a acestora si o forma de punere in valoare a continutului lor in materie organica si elemente nutritive.

Principalul act normativ al UE care reglementeaza gestiunea namolurilor de epurare, atunci cand este vorba de utilizarea acestora in agricultura, este directiva 86/278/CEE . In Romania, problematica namolurilor de epurare este reglementata prin Ordinul nr. 344/708  din 16.04.2004 al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.

Pentru a diminua efectul poluant al namolului de epurare ce se va folosi in agricultura si a putea valorifica elementele nutritive pe care le contine, este necesar ca namolul sa se aplice numai pe soluri pretabile, in dozele si perioadele stabilite, la un anumit sortiment de culturi recomandate si sa se asigure un control adecvat al calitatii factorilor de mediu.

Cantitatile sau dozele de namol de epurare ce pot fi aplicate pe terenurile agricole trebuie sa se calculeze in functie de continutul in metale grele al namolului de epurare si continutul in metale grele al solului. Un alt factor care se ia in considerare la stabilirea dozelor este necesarul de elemente nutritive al speciei cultivate, dar acest factor este relativ, deoarece cresterea excesiva a dozelor de namol poate conduce la cresterea continutului solului si plantelor in metale grele.

Conform Ordinului nr. 344/708   al MMGA si MAPDR pot fi utilizate in agricultura numai namolurile tratate, pentru care s-a emis permisul de aplicare de catre agentia locala de protectie a mediului, pe baza studiului agrochimic special elaborat de Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice (OSPA) si aprobat de directia pentru agricultura si dezvoltare rurala. In studiu trebuie sa se prevada conditiile pe care trebuie sa le respecte producatorul si utilizatorul namolului pentru a se asigura protectia mediului.

APM Braila a emis in cursul anului 2009 sapte permise pentru aplicarea namolurilor provenite din statii de epurare ale unor ferme zootehnice pe terenuri agricole, pentru o cantitate totala de 15408 t, pe o suprafata de 1490 ha.

1.4. Utilizarea durabila a solului

Utilizarea durabila a solului implica diverse actiuni pe termen lung prin care sa se asigure, in paralel cu obtinerea unor rezultate economice pozitive si o pastrare si o imbunatatire a calitatii solului. Aplicarea principiilor agriculturii moderne (rotatia culturilor, utilizarea biofertilizatorilor, promovarea lucrarilor de imbunatatire calitativa a solului) reprezinta un pas inainte in asigurarea unei dezvoltari durabile a acestui sector. Utilizarea durabila a solului implica mentinerea celor trei functii ecologice ale acestuia:

productia de biomasa;

filtrarea, tamponarea, transformarea materiei si a apei patrunse in sol;

habitat pentru organisme.

Gestionarea durabila a solului inseamna combinarea tehnologiilor si a activitatilor, urmand politica menita sa asigure integrarea principiilor socio-economice cu preocuparile privind protectia mediului inconjurator, astfel incat sa se realizeze concomitent: bioproductivitatea, securitatea alimentara, protectia calitatii solului, viabilitatea economica si acceptabilitatea sociala. O gestionare corecta a terenurilor care sa includa conservarea solurilor si aplicarea stiintei si a tehnologiilor moderne in agricultura este absolut necesara.

Una dintre directiile de orientare a agriculturii Uniunii Europene, in contextul promovarii noului model european de agricultura, este promovarea agriculturii durabile bazata pe o productie intensiva de produse competitive avand raporturi armonioase cu mediul inconjurator. Agricultura durabila semnifica utilizarea stiintifica, armonioasa, a tuturor componentelor tehnologice:

• lucrarile solului,
• rotatia culturilor,
• fertilizare,
• irigare,
• combaterea bolilor si daunatorilor inclusiv prin metode biologice,
• cresterea animalelor,
• stocarea, prelucrarea si utilizarea reziduurilor rezultate din activitatile agricole etc.

In judetul Braila transpunerea programului de imbunatatiri funciare a adus profunde transformari pe zone largi ale cadrului natural si in special ale solului. In sistemele amenajate pentru irigatie prognoza pedoameliorativa trebuie sa aiba si randamentul sistemului, tehnica de irigatie, marimea normelor de irigatie, etc. In acest fel pot fi prevazute fenomenele posibile de inmlastinare sau salinizare secundara a solului.

Luand in considerare cele relatate mai sus, precum si starea actuala de fertilitate a solului si problemele nou aparute prin reforma fondului funciar, pentru asigurarea productiilor sigure si stabile, care sa garanteze securitatea alimentara si protectia mediului si sa conduca la rezolvarea obiectivelor privind reconstructia ecologica a solurilor este necesar sa se rezolve cateva aspecte de principiu si anume:

revederea structurii folosintelor agricole si silvice

stabilirea si urmarirea masurilor de prevenire a diferitelor forme de degradare a solurilor cu precizarea raspunderilor tehnologice si financiare ale fiecarui agent economic care contribuie la degradarea solurilor.

Cea mai mare parte a solurilor din judetul Braila pot fi utilizate in agricultura la randamente maxime, dar sunt si soluri care pentru a putea fi aduse la un potential agricol corespunzator necesita anumite masuri. Aceste masuri care vizeaza solurile cu fertilitate scazuta sunt urmatoarele:

- reabilitarea si modernizarea lucrarilor de irigatie pe suprafata amenajata si extinderea acestor lucrari pe terenurile cu deficit de umiditate, pretabile la irigatie in conditii de eficienta economica.

- modernizarea lucrarilor de ameliorare a solurilor saraturate, soluri care ocupa o suprafata de cca. 91098 ha.

2. Capacitatea de pescuit

2.1. Pescuitul in apele interioare

Pescuitul reprezinta activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale, cu respectarea masurilor pentru protejarea, conservarea si regenerarea acestor resurse. Protectia, conservarea, administrarea si exploatarea resurselor acvatice vii, procesarea si comercializarea produselor obtinute din pescuit sunt reglementate prin O.U.G. nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, aprobata cu modificari si completari prin Legea 317/2009.

Accesul la resursele acvatice vii in vederea practicarii pescuitului comercial se atribuie de catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, pe zone/tronsoane de pescuit, prin eliberarea autorizatiei de pescuit comercial urmatoarelor categorii de utilizatori:

a) in rezervatiile naturale, in mod direct pescarilor profesionisti organizati in asociatii profesionale de profil din unitatea administrativ-teritoriala;

b) in celelalte habitate piscicole naturale, organizatiilor si asociatiilor de pescari profesionisti constituite in conformitate cu prevederile legale si inscrise in Registrul organizatiilor si asociatiilor de pescari profesionisti care practica pescuitul comercial, precum si persoanelor juridice care au ca obiect de activitate pescuitul comercial.

Practicarea pescuitului se realizeaza in baza urmatoarelor documente eliberate de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura:

Licenta de pescuit - document netransmisibil care certifica faptul ca navele/ambarcatiunile indeplinesc conditiile pentru desfasurarea activitatii de pescuit comercial;

Permisul de pescuit comercial - document individual si netransmisibil, emis pentru o perioada nedeterminata, prin care se atesta dreptul de pescuit comercial;

Autorizatia de pescuit – actul administrativ, cu caracter temporar, prin care se autorizeaza o persoana fizica sau juridica sa exercite activitatea de pescuit; autorizatia contine date referitoare la identificarea navei/ambarcatiunii de pescuit, la perioada de valabilitate, la zona si modalitatea de pescuit, precum si la cota alocata pe specii.

Pe baza studiilor de evaluare a resurselor acvatice vii, elaborate de institutiile de cercetare acreditate conform legii, se stabileste captura totala admisibila, cotele anuale sau partiale admisibile la pescuit, zonele de pescuit comercial si efortul de pescuit pentru fiecare zona.

Captura totala admisibila reprezinta cantitatea de peste sau de alte vietuitoare acvatice, apartinand unei anumite specii sau unui grup de specii, exprimata in kilograme sau in numar de exemplare, care se poate extrage anual fara a afecta capacitatea de regenerare naturala. Partea din captura totala admisibila din fiecare specie ori grup de specii, care se aloca persoanelor fizice sau juridice autorizate sa desfasoare activitati de pescuit comercial reprezinta cota de pescuit.

In judetul Braila pescuitul comercial se realizeaza pe Dunare de la km 155 la km 238 si pe bratul Valciu. In anul 2009 ANPA a emis numai 45 de autorizatii de pescuit pentru asociatiile de pescari si persoane fizice, fata de 86 de autorizatii in anul 2008.

Factorul relevant in determinarea rezultatelor si efectelor activitatii de pescuit este efortul de pescuit, care reprezinta produsul capacitatii si al activitatii unei nave/ambarcatiuni pescaresti; cand este vorba de un grup de nave/ambarcatiuni - suma tuturor eforturilor de pescuit ale tuturor navelor/ambarcatiunilor ce apartin grupului. Astfel, in anul 2009 efortul de pescuit (exprimat in numar de ambarcatiuni) a fost de 92, in scadere fata de anii precedenti.

Cota alocata prin autorizatiile de pescuit comercial eliberate pentru sectorul fluvial Dunare km 155-km 238 si pe bratul Valciu in anul 2009, fata de anul 2008 este redata in tabelul nr.

Tabelul nr. 2.1.1. Cota alocata in anul 2009 fata de 2008

Daca in anul 2008 cota fusese mai redusa fata de anul 2007, se poate constata ca in anul 2009 cota a crescut la toate speciile, in medie cu 19%, fiind mai mai mare in special la ciprinidele autohtone. In 2009 capturile inregistrate au totalizat 70,87 t, ceea ce reprezinta 56% din cota alocata activitatii de pescuit comercial pe sectorul respectiv.

Pescuitul in scop recreativ/sportiv este efectuat cu undita sau cu lanseta, in scop de agrement/performanta, pe baza unui permis nominal emis de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura si eliberat de catre asociatiile de pescari sportivi.

In scopul asigurarii protectiei si conservarii resurselor acvatice vii si al evitarii conflictelor de interese intre activitatea de pescuit comercial si cea de pescuit sportiv, s-au stabilit prin O.U.G. nr. 23/2008 conditiile pentru practicarea pescuitului recreativ/sportiv in apele maritime si continentale. Astfel, pentru judetul Braila sunt valabile conditiile prevazute la art. 24, lit. b si e:

• pescuitul se realizeaza cu maximum 4 undite sau 4 lansete cu cate doua carlige fiecare;
• un pescar sportiv poate retine din captura maximum 5 kg de peste/zi sau numai un singur peste, daca greutatea lui depaseste 5 kg;

Pescuitul recreativ/sportiv se poate practica si in amenajarile piscicole si in lacurile de acumulare pentru care s-au eliberat licente de acvacultura, in conditiile si pe baza regulilor stabilite de detinatorul licentei.

Prin Ord. MAPDR nr. 239/2009 privind interdictia pescuitului in timpul noptii se interzice pescuitul oricaror specii de pesti si a altor vietuitoare acvatice, precum si transportul acestora de catre ambarcatiunile folosite la pescuitul comercial pe Dunare, bratele sale si in Delta Dunarii pe timpul noptii, intre orele 22.00 – 6.00, de la Calarasi km 366 pana la gurile de varsare ale Dunarii.

Anual, la propunerea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, prin ordin comun al autoritatii publice centrale pentru agricultura si autoritatii publice centrale pentru protectia mediului se stabilesc perioadele si zonele de prohibitie a pescuitului, precum si zonele de protectie a resurselor acvatice vii. In anul 2009 s-au instituit masuri de prohibitie pentru pescuitul oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si a altor vietuitoare acvatice in perioada 13 aprilie -11 iunie inclusiv.

3. Acvacultura

Acvacultura reprezinta cresterea sau cultivarea de vietuitoare acvatice cu tehnici destinate maririi peste capacitatea naturala a mediului a productiei de organisme acvatice, acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau juridice. Activitatea de acvacultura este reglementata prin O.U.G. nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura, aprobata cu modificari si completari prin Legea 317/2009

Acvacultura se practica in amenajarile piscicole. Dezvoltarea acvaculturii are drept scop diversificarea ofertei calitative si cantitative de produse pescaresti, precum si reducerea presiunii prin pescuit asupra resursei acvatice vii.

Pentru unitatile de productie din acvacultura inscrise in Registrul unitatilor de acvacultura pe care il constituie, Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura elibereaza licenta de acvacultura. In registru sunt inscrise pentru judetul Braila 16 unitati de acvacultura, cu o suprafata totala de 2919 ha.

Dintre amenajarile piscicole din judet, 10 detin autorizatie de mediu, insumand o suprafata de 1937,78 ha.

Conform informatiilor furnizate de catre Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, in anul 2009 productia din acvacultura a fost de 90,45 t de peste, comparabila cu cea din anul 2008, principalele specii produse fiind: crap, ciprinide asiatice (sanger, novac, cosas), caras, somn, salau. Cantitatea cea mai mare, 67,55 t, a fost reprezentata de speciile de ciprinide asiatice, iar fata de anul 2008 s-a realizat o productie mai mare la rapitori (somn, salau), 900 kg fata de 200 kg in anul precedent.

In aprilie 2009 a fost inregistrata o mortalitate de cca 30 t peste din specia sanger la Amenajarea piscicola Blasova, cauzata de fenomenul de „inflorire a apei”, manifestat prin scaderea concentratiei de oxigen ca urmare a dezvoltarii abundente a algelor, determinata de cresterea temperaturii.