Poluarea solului cu reziduuri agricole, menajere si dejectii de animale

Poluarea solului

Poluarea solului este actiunea prin care omul sau natura produc modificari fizice, chimice si/sau biologice anormale, care ii depreciaza calitatile de suport sau mediu de viata.

Poluarea solului este un fenomen vechi, care era produs  de factori naturali, dar datorita capacitatii de autoregenerare a solului avea intensitate redusa. Astazi, datorita dezvoltarii civilizatiei industriale si exploziei demografice umane aceasta forma de poluare a luat o amploare deosebita si se manifesta pe arii foarte extinse.

Tipurile de poluare a solului pot fi stabilite dupa foarte multe criterii: dupa originea agentilor poluanti, dupa natura lor, dupa sursa de poluare, dupa gradul de poluare, etc.

Dupa originea agentilor poluanti, poluarea solului poate fi endogena si exogena. Poluarea endogena are loc datorita unor factori naturali cum sunt alunecarile de teren, eroziunea eoliana si hidrica, levigarile, etc. Poluarea exogena sau antropica are loc prin aport de substante nocive, provenite din surse exterioare.

Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie a elaborat o clasificare a poluarii solurilor. Dupa natura poluarii, aceasta poate fi: poluare fizica, poluare chimica, poluare biologica si poluare radioactiva.

Dupa sursa de poluare, s-au diferentiat urmatoarele tipuri de poluare a solului:

poluare prin lucrari de excavare la zi (exploatari miniere, balastiere, etc.);

poluare prin acoperirea solului cu halde de steril, iazuri de decantare, depozite de gunoaie;

poluarea cu deseuri si reziduuri anorganice, minerale, metale, acizi, baze, saruri;

poluare cu substante purtate de aer: hidrocarburi, amoniac, bioxid de sulf, cloruri, fluoruri, compusi cu plumb;

poluare cu deseuri si reziduuri vegetale, agricole si forestiere;

poluare cu dejectii animale si umane;

poluare prin eroziune si alunecare;

poluare prin saraturare, prin acidifiere, prin exces de apa;

poluare prin exces sau carente de elemente nutritive;

poluare cu pesticide;

poluare cu agenti patogeni contaminanti: agenti infectiosi, toxine, alergeni.

Gradul de poluare a solurilor poate fi apreciat prin evaluarea cheltuielilor necesare mentinerii solului la o capacitate bioproductiva egala cu cea avuta anterior poluarii si prin evaluarea reducerii calitative si cantitative a productiei agricole fata de o situatie normala. Dupa acest ultim criteriu, solurile se impart in sase categorii de poluare: sol nepoluat, sol slab poluat, sol moderat poluat, sol puternic poluat, sol foarte puternic poluat si sol excesiv poluat (tabelul 4.1).

Poluarea solului afecteaza in special zonele rurale si este consecinta extinderii unor tehnologii moderne in agricultura. In urma utilizarii ingrasamintelor chimice in doze mari si repetate are loc contaminarea solurilor cu impuritatile continute de acestea, precum si impurificarea apelor freatice cu azotati si fosfati din acesti fertilizanti.

Tabelul 4.1. Aprecierea gradului de poluare a solurilor in functie de

reducerea productiei agricole

Utilizarea pesticidelor minerale si organice duce la poluarea solului si a biomasei vegetale obtinute pe acele suprafete agricole. Solurile pot fi contaminate si de metalele grele si radionuclizii, care ajung in atmosfera sub forma de aerosoli de unde sunt antrenati pe sol de precipitatii.

Analiza: Rezervatia biosferei Delta Dunarii - istoric, configuratie geografica, relieful Eseu: Atmosfera

In Romania, din 16 milioane de hectare de teren agricol, 12 milioane de hectare sunt supuse unuia sau mai multor factori de poluare cum sunt eroziunea, inmlastinirea, saraturarea, acidifierea, poluarea chimica. Circa 7 milioane de ha de teren agricol sunt vulnerabile la eroziunea de suprafata si de adancime. La jumatate din acestea pierderea de sol este de 20-25 t/ha/an, fata de capacitatea de regenerare a solului de 2-3 t/ha/an (tabelul 4.2).

Tabelul 4.2. Principalii factori de reducere a capacitatii productive a solurilor agricole din Romania (Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, 1996)

Solul reprezinta un mediu intermediar si obligatoriu intre atmosfera si hidrosfera pentru multi poluanti de origine antropica, astfel ca solul are o pozitie cheie in circulatia substantelor poluante intre diferite compartimente ale biosferei.

Poluarea solului cu reziduuri agricole, menajere si dejectii de animale

Deseurile solide de origine agricola apar ca urmare a prelucrarii sau consumului urban de produse vegetale si animale, care nu se mai intorc pe camp pentru a fi reciclate, ca in vechile practici agricole traditionale, ci ajung in gropi de gunoaie unde prin fermentatie anaeroba produc compusi sulfurosi si amoniac, care contamineaza solul si apele de suprafata si freatice. Transformarea in compost a acestor deseuri solide, printr-o descompunere aeroba, poate duce la formarea de elemente biogene utile plantelor cultivate, mentinandu-se astfel o productivitate ridicata a terenurilor agricole.

Reziduurile menajere rezulta din prepararea hranei in gospodarii si cantine, din ambalajele alimentelor, din obiectele casnice deteriorate, etc. Cantitatea de reziduuri menajere produse de colectivitatile umane depinde de numarul de locuitori, de standardul de viata, de modul de alimentatie, de sezon si de alti factori. In Romania, cantitatea de deseuri menajere este estimata la circa 1 kg / zi de persoana.

Depozitarea reziduurilor menajere poate fi realizata printr-o depozitare simpla sau prin una controlata. Depozitarea simpla, necontrolata, consta in depunerea acestor deseuri casnice in gropi naturale sau artificiale, pe terenuri slab productive, fara a se lua masuri speciale de protectie a mediului. Acest sistem de depozitare este ieftin si comod, dar neigienic si cu grave implicatii asupra mediului ambiant. Prin descompunerea materiilor organice din reziduurile menajere se creeaza posibilitatea proliferarii si raspandirii microorganismelor patogene, care produc diverse boli precum febra tifoida, dizenteria, holera, hepatitele, etc. Acesti agenti patogeni sunt raspanditi de insecte, sobolani, caini, pisici si alte animale, care populeaza aceste depozite.

Prin procese de siroire a apei si infiltratii, solurile din apropierea acestor depozite sau de sub ele sunt puternic infestate de germeni patogeni si paraziti, care ajung pana in panza freatica si o contamineaza. Substantele chimice din aceste reziduuri (nitrati, detergenti, sulfuri, cloruri, etc.) sunt dizolvate si antrenate de apa pluviala in sol, apoi in apa freatica, facand-o nepotabila.

Depozitele necontrolate degaja mirosuri puternice, care produc o stare de discomfort pentru asezarile umane limitrofe, iar substantele volatile care se degaja patrund prin stomate in tesuturile vegetale si schimba calitatile organoleptice ale produselor agricole facandu-le inadecvate consumului.

Depozitarea controlata a deseurilor menajere, desi mai scumpa, inlatura toate aceste inconveniente, asigurand o protectie sporita a mediului ambiant. Depozitarea controlata se face in zone special amenajate, departe de asezarile umane. Fundul acestor depozite este impermeabilizat cu straturi de argila compactata si cu folii de PVC. Descarcarea gunoaielor se face in straturi de 1-1,5 metri, care sunt compactate si acoperite zilnic cu un strat de pamant. Printr-un sistem special se asigura aerarea in scopul unei descompuneri aerobe a substantelor organice din aceste reziduuri. In tarile dezvoltate reziduurile menajere sunt stocate in depozite controlate in proportie de 50-70%, restul sunt incinerate si compostate dupa o preselectare a materialelor refolosibile.

Dejectiile de animale sunt utilizate ca fertilizanti in agricultura datorita concentratiilor mari de substante organice, usor degradabile si continutului mare de elemente nutritive pentru plante. Administrarea acestor dejectii in doze mari, care depasesc cerintele plantelor, determina fenomene grave de poluare a solului. Se modifica proprietatile normale ale solului precum permeabilitatea, capacitatea de retinere a apei, continutul de oxigen al solului.

Suprafertilizarea cu dejectii animale in cantitati mai mari de 45 t/ha/an duce la cresterea concentratiei de saruri solubile in sol, mai mult sodiu si potasiu si mai putin azot si fosfor. Azotatii, in functie de textura solului, patrund pana la adancimi de 30 m, infestand panza freatica.

Dejectiile de animale mai contin diverse saruri minerale utilizate in hrana animalelor (clorura de sodiu), substante pentru igienizarea padocurilor (detergenti), substante pentru combaterea daunatorilor. Toate acestea ajung pe sol si prin intermediul apelor de siroire, contamineaza apele de suprafata si pe cele freatice. In dejectiile de animale sunt prezente si numeroase organisme patogene pentru om si animale precum Salmonella, coliformi, streptococi, etc. Toate acestea constituie un risc epidemiologic ridicat pentru organismele animale.

Consumul de nutreturi cultivate pe soluri suprafertilizate provoaca la animalele de ferma methemoglobinemii, dereglari in formarea vitaminei A, disfunctia sistemului enzimatic, inmultirea cazurilor de sterilitate. Toate acestea apar datorita excesului de nitrati care stimuleaza absorbtia potasiului de catre plante si inhiba absorbtia de calciu si magneziu, ceea ce duce la carente in aceste elemente in alimentatia animalelor.

Legumele cultivate pe soluri foarte bogate in substante biogene datorita suprafertilizarii, acumuleaza cantitati mari de azotati in biomasa, care in tubul digestiv al omului se transforma in nitrozamine, substante cu un ridicat potential cancerigen si mutagen.

Aruncarea excrementelor umane in locuri neamenajate reprezinta o sursa grava de poluare datorita posibilitatii de raspandire a numeroase boli precum meningita, encefalita, hepatita infectioasa, febra tifoida. Agentii patogeni ai acestor boli patrund in apele de suprafata sau in cele freatice, de unde pot contamina populatia umana. In Romania, sunt poluate cu dejectii umane peste 100 de hectare de teren.