Protectia impotriva inundatiilor, a fenomenelor meteorologice, periculoase si a accidentelor la constructii hidrotehnice

Reprezinta o activitate de interes national, se realizeaza prin formatiuni proprii ale Comisiei Nationale de Aparare impotriva Inundatiilor, din structura Comisiei Nationale de Aparare impotriva Dezastrelor, reglementate de HG 638/1999.

Apararea impotriva dezastrelor consta in:

a)      masurile de prevenire sau de pregatire a interventiei luate inainte inainte de declansarea fenomenului:

b)      masurile operative luate in timpul producerii inundatiilor;

c)      masurile de interventie ulterioare pentru recuperarea , inventarierea si reabilitarea.

Aceste masuri sunt cuprinse in Planul National de Aparare impotriva Dezastrelor si in Planurile Regionale adoptate de autoritatile publice locale si de autoritatile de mediu.

Apararea impotriva dezastrelor constituie o obligatie a tuturor persoanelor fizice si juridice ,cu exceptia persoanelor cu handicap, a batranilor, copiilor si alte persoane defavorizate.

Masurile sunt structurate pe trei situatii:

a)      situatia de atentie- nu prezinta neaparat pericol;

b)      situatia de alerta- se contureaza producerea pericolului;

c)      situatia de pericol- declansata cand pericolul devine eminent si e necesara luarea unor masuri exceptionale.

REGIMUL JURIDIC AL ZONEI COSTIERE SI GOSPODARIREA ACESTEI ZONE

OUG 202/ 2002-mod in 2005, se lucreaza la elaborarea unui nou act normative.

Zona costiera este spatial georgrafic de la contactul marii cu uscatul si apele de coasta de suprafata si subterane si terenurile adiacente, inclusive apele de suprafata si subteran, puternic interconditionate si aflate in imediata apropiere a taramului si insulele,si lacurile sarate, si zonele umede in contact cu marea ,plaja, faleza.

Aceste reglementari au ca scop:

stabilirea Zonei Constiere si masurile ce se impun pentru asigurarea integritatii acestora.

Garantarea utilizarii publice a conei costiere romane cu exceptia situatiilor care privesc siguranta statului.

Utilizarea durabila pe baza principiului care asigura protectia mediului, a peisajului si a mostenirii culturale , istorice si arheologice.

Reconstructia si refacerea zonei costiere si integrarea in regimul acesteia a politicilor de mediu si a altor politici sectoriale.

In present, gospodarirea zonei costiere se realizeaza pe baza unor principii generale si speciale:

Principii generale:-               1) principiul dezvoltarii durabile

principiul prevenirii

Principiul precautiei

Principiul restaurarii

Principiul poluatorul plateste

Principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile

Analiza: Relieful carpatilor romanesti - etajul muntilor inalti Eseu: Marile Descoperiri Geografice

Principiul accesului publicului la informatia de mediu

Principiul cooperarii internationale

Zona costiera se afla la mare parte in proprietate publica , dar exista portiuni care apartin si proprietatii private.

Folosirea terenurilor si apelor din zona costiera se realizeaza pe baza incheierii unor contracte de concesiune intre autoritatile din subordinea MMGA si diversi beneficiar.

Administrarea generala a zonei constiere se realizeaza de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului ,din subordinea MMGA.

REGIMUL JURIDIC AL CURSURILOR DE APA SI AL LACURILOR INTERNATIONALE

Unul din primele documente adoptate de ONG- Asociatia de Drept International in material prevenirii si poluarii apelor il constituie Regulile de la Helsinki din 1996.

Art 6 prevede ca fiecare stat din cadrul unui bazin international are dreptul la o cota echitabila si rezonabila de folosire a apelor bazinului si are obligatia de a se abtine de la producerea unei noi forme de poluare sau crestere a poluarii existente.

La 6 mai 1968, Consiliul Europei a adoptat Carta Europeana a Apei , la Conferinta Mondiala de la Stockholm din 1972, desi protectia apei impotriva poluarii nu a fost mentionata expres pe ordinea de zi ,s-a stabilit principiul: aruncarea de materii tozice, alte materii si degajari de caldura in cantitatati sau concentratii in care apa nu le poate neutraliza efectele, sa fie interzisa.

In 1996 a fost adoptat Programul pentru Gestiunea Acceptabila a resurselor continentale de apa.

Poluarea cursurilor de apa internationala

Prevederile reglementarilor de la Helsinki, statueaza ca poluarea nu reprezinta o utilizare in sine a apei si o alterare a calitatii lor fizice, chimice, biologice, produsa prin activitatea umana. In cazul in care alterarea este substantiala si are un impact semnificativ privind folosirea rationala a cursului de apa, atrage raspunderea statului poluator.

Proiectul de Conventie Europeana asupra Protectiei cursului de apa internationala de la Strasbourg din 1973, prevede obligatii generale si speciale si propune norme de calitate a apelor.

Obligatii generale:

fiecare stat trebuie sa ia in legatura cu apele de suprafata de pe teritoriul sau, si cu fluviile internationale masurile de prevenire a noilor forme de poluare si de reducere a poluarii existente. In cazul producerii unei poluari foarte grave, statul au obligatia sa coopereze.

In legatura cu deversarea in cursul de apa internationala a unor substante periculoase, documentul foloseste tehinca listelor, astfel: substantele deosebit de toxice prevazute in lista A( neagra) nu pot fi deversate sub nici o forma. Cele din lista B(cenusie) mai putin vatamatoare, pot fi deversate de la caz la caz pe baza unei autorizatii date de un organ competent al statului riveran. Toate celelalte substante- lista C( alba), pot fi deversate pe baza unei aprobari date de acelasi organ competent al statului riveran.

Se propun 2 categorii de norme de calitate a  apelor:

norme minine ce trebuie respectate in fiecare punct unde cursul de apa traverseaza frontiera dintre doua state parti.

Norme speciale concepute ca standarde de calitate a apelor.

In America, in 1909, la Washington, SUA si Canada semneaza  Tratatul asupra apelor de frontiera. Nu se defineste termenul de poluare si nici pe cel de prejudiciu, dar prevede in articolul 4 ca apele de frontiera nu vor fi poluate astfel incat sa se produca un prejudicul societatii, poluatiei sau bunurilor celuilalte parti, obligatia s-a transformat ulterior intr-un principiu.

In 1972, SUA si Canada incheie Acordul relativ la calitatea apei din Marile Lacuri.

Acordul introduce termenul de cercuri concentrice- cercul mic sau maximum restrans este afferent apelor de frontiera; cercul mare sau minimum restrans este destinat tuturor apelor de frontiera din zona Marilor Lacuri. In functie de aceasta delimitare, regimul juridic este diferit.

Acordul introduce termenul :substante neobisnuit de vatamatoare care reprezinta orice element sau compus identificat de parti, care deversat in orice cantitate, produce un pericol iminent si substantial pentru sanatatea publica.

Acordul introduce notiunea de “autoritati de regiune”- prevazand ca desi raspunderea revine partilor, guvernelor statelor si provinciilor riverane, raspund si ele ori de cate ori poluarea apelor dulci poate fi localizata.

In 1985, la Bucuresti se redacteaza Declaratia privind cooperarea statelor dunarene in domeniul gospodaririi apelor, indeosebi al protejarii apelor impotriva poluarii. Obiectivele  redactarii acestei Declaratii au fost: utilizarea rationala si conservarea resurselor de apa ale DUNARII: prevenirea poluarii apelor Dunarii, supravegherea calitatii lor. Pe baza acestei Declaratii ,s –a creat Comisia Dunareana care se intruneste o data la doi ani pentru dezbaterea raporturilor intre state parti in legatura cu masurile de prevenire si combatere a poluarii Dunarii.

In 1996, la Szeged, s-a incheiat Conventia Romano-Ungara privind protectia apelor Tisei si a afluentilor sai impotriva poluarii . Se definesc anumiti termini: “ape poluate” si “acte de poluare a apei” si obliga partile sa intcmeasca la punctele de frontiera listele cu indicii de poluare a Tisei. Pe baza listelor , Comisia Interministeriala aplica masurile ce se impun si hotaraste forma de raspundere juridica.

DREPTUL MEDIULUI  - CURS 4

1992- Helsinki- s-a semnat Conventia privind protectia cursurilor de apa si a lacurilor internationale, ratificata de Romania in 1995 prin legea 30/ 1995. Conventia defineste apele trasfrontiere care sunt ape de suprafata sau subterane care marcheaza frontiera dintre 2 state parti, le traverseaza sau sunt localizate pe acestea, oriunde apele trasfrontiere se varsa in mare fara a forma estuare. Limita apelor e data de o linie trasa peste gurile lor de varsare intre limitele interioare de reflux de pe malurile lor.

Conventia defineste impactul trasfrontier ca fiind orice efect negativ semnificativ asupra mediului ,rezultat dintr-o schimbare in conditiile apelor trasfrontiere, cauzata de o activitate umana a carei origine fizica se afla total sau partial sub jurisdictia unui stat, efectele producandu-se intr-o zona aflata sub jurisidictia altui stat parte se obliga sa coopereze in adoptrea unor msuri legislative si administravie privind gestionarea derabila a apelor si lacurilor internationale si nationale si pentru combaterea poluarii acestora. In realizarea actiunii preconizate, ele inteleg sa se conduca dupa urmatoarele principii:

pricipiul precautiunii in baza caruia actuinea de evitare a impactului transfrontier prin degajarea de substante periculoase nu poate di amanat din cauza faptului ca la un moment data,cercetarea stiitifica nu a reusit sa demonstreze pe deplin legatura cauzala dintre aceste substante si impactul transfrontier pe de alta parte.

principiul poluatorul plateste- costurile masurilor de prevenire si reducere a impactului transfrontier se suporta de cel ce polueaza.

Principiul gospodaririi durabile a resurselor de apa trasfrontiere si a lacurilor internationale.

Conventia de la Sofia –1994- prinvind cooperarea statelor dunarene pentru protejarea si utilizarea durabila a Dunarii, ratif de Romania prin legea 14. Fata de declaratia de la Bucuresti din 1985, Conventia de la Sofia se refera la protectia apelor din intregul bazin hidrografic ale Dunarii, Partile se angajeaza a nu deverseze substante periculoase in dunare si-n apele din bazinul hidrografic si sa aplice masurile de gospodarire durabila care vizeaza:

mentinerea calitatii apelor si a avietii in general in bazinul dunarean;

patrarea accesului continuu la resursele naturale ape apelor

evitarea pagubelor acologice de durata

asigurarea protectiei ecosistemelor si aplicarea unei abordari preventive.

Obiectul Conventiei: o serie de activitati planificate sau in curs de realizare in masura in care se produc sau pot produce impacte transfrontiere cum sunt:

-evacuarea apelor uzate;

-introducerea de substante periculoase;

-activitati din domeniul amenajarii hidrografice;

-exploatarea resurselor naturale;

-s.md.